SAN JUAN
Añurije Queti Juan cʉ̃ ca owariquea, jiropʉ cʉ̃ ca owarique nii. Biiropʉa aperã jirore to cõro ca yoa waaro jiropʉ cʉ̃ ca owarique peera majiña mani.
Ca nii jʉori tabepʉra Jesús, Ʉmʉreco Pacʉ wederiquera cʉ̃ ca niicãriquere, Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃ Macʉ̃ jĩcʉ̃ra ca niigʉre bojoca díámacʉ̃ cʉ̃re cʉ̃ja ca tʉo nʉcʉ̃ bʉojata, añuro niirique, catirique, cʉ̃jare cʉ̃ tiicojojato ĩigʉ cʉ̃ ca tiicojo cojoricʉ cʉ̃ ca niirijere, wedecã jʉo.
Uwo Coeri majʉ Juan cʉ̃re cʉ̃ ca ĩariquere cʉ̃ ca wederije mena wede jʉo nʉnʉa waa. Jesucristo cʉ̃ Pacʉ cʉ̃ ca tii dotiriquere ca ĩa ñaaña manirije do biro ca tiiya manirijepʉ cʉ̃ ca tiirije, paʉ cʉ̃ja ca tʉoropʉ cʉ̃ ca wederije mena jĩcãtopʉra ca nii jʉo dooricʉ cʉ̃ ca niirijere, díámacʉ̃ petira to biro ca biigʉ cʉ̃ ca niirijere, bojocare ametʉenegʉ doogʉ cʉ̃ ca biiriquere, cʉ̃ ca wede nʉnʉa waarijere wede.
To biicãri cʉ̃re boo, cʉ̃re tʉo nʉnʉjee, ca tiirã, ñucã cʉ̃re ca junarã, cʉ̃ja ca niirije bii bau nii.
Cʉ̃re ca tʉo nʉnʉjeerãra, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojorijere caticõa niiriquere cʉ̃jare tiicojomi Jesús, jiro macã yʉteapʉ to birora cʉ̃ja ca caticõa niipe wado méére, mee mecʉ̃ o biro ca cati niirãrena caticõa niiriquere cʉ̃jare tiicojo yerijãami.
Cʉ̃re ca bootirã pea cʉ̃ja majuropeera, mecʉ̃ o biro cati niirãra to birora caticõa niiriquere cʉ̃ja ca ñee booriquere junama.
Cʉ̃re booti, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojo cojoricʉ cʉ̃ ca niirijere majirʉgati, cʉ̃re cʉ̃ja ca jĩa cõapere ameri wede peni yerijãa, ca tiirã, ʉparã judíos're ca jʉo niirã niima.
Jesús peera o biirije cʉ̃re cʉ̃ja ca tii cõarije mena cʉ̃ ca tiigʉ dooriquere tii yapano, cʉ̃ Pacʉ pʉtopʉra tua mʉa waa, cʉ̃ ca biipa wãme pee biro bii.
Ména tua waarʉgʉ jʉguero cʉ̃ buerãre añuro cʉ̃jare wede majio jʉocã, Añuri Yerire cʉ̃ ca tiicojo cojopere cʉ̃jare wede, ĩimi.
Yucʉ tenipʉ cʉ̃ ca bii yairije pea bʉaropʉra do biro ca tiiya manigʉ cʉ̃ ca niiro cʉ̃re tii, cʉ̃ ca cati tuarije pea, catirique pee bii yairiquere ca bii ametʉa nʉcãro tii, tii. Ate añurije quetia, ati yepa maquẽ menarena ĩi cõoñari Ʉmʉreco Pacʉ yeere cʉ̃ ca wede majioriquere wede.
Canáre ocorena ʉje oco cʉ̃ ca jeeñoriquea (2.1-11), bojocare añurije Mesías cʉ̃ ca jee doorijere nii cõoñaro bii.
Samaria macõre, “Yʉ pee oco mʉre yʉ tiicojorucu” cʉ̃ ca ĩirijea (4.1-42), Añuri Yeri jʉori to birora caticõa niirique ca tiicojorijere nii cõoñaro bii.
Jesús cʉ̃ ca ecarije pan (6.1-59), Jesús majuropeera ʉmʉreco tutipʉ ca niiricʉ ati yepapʉre duwi nʉcã doori bojocare catirique cʉ̃ ca tiicojorijere nii cõoñaro bii.
Jesús, ca ĩatigʉre cʉ̃ ca ĩaro tiigʉa (9.1-41), Jesús'ra bojocare ca boegʉ cʉ̃ ca niirijere ĩñogʉ tiimi.
Jesús, Lázarore ca bii yaicoaripʉrena cʉ̃ ca cati tuaro tiigʉa (11.1-44), Jesús'ra, cati tuarique niicã, catirique niicã, cʉ̃ ca biirijere ĩñogʉ tiimi.
Yucʉ tenipʉ paa pua tuuri cʉ̃re cʉ̃ja ca ami mʉene nʉcõrije pea, do biro ca tiiya manigʉpʉ nii ea, añuropʉ tii nʉcʉ̃ bʉo eco, cʉ̃ ca biirijere nii cõoñaro bii (3.13-15; 8.28; 12.32).
Ate Añurije Quetira, Jesús cʉ̃ majurope ĩigʉ “Yʉ yʉ nii” cʉ̃ ca ĩiriquere bʉaro wede: “Yʉ yʉ nii pan,” (6.35) “Yʉ yʉ nii ca boerije,” (8.12) “Yʉ yʉ nii jope,” (10.7) “Yʉ yʉ nii ovejas're añuro ca cotegʉ,” (10.11, 14) “Yʉ yʉ nii cati tuarique, catirique ca niigʉ,” (11.25) “Yʉ yʉ nii maa, díámacʉ̃ ca ĩigʉ, catirique ca tiicojogʉ,” (14.6) “Yʉ yʉ nii ʉje daa ca nii majuropeeri daa,” (15.1) ĩimi Jesús.
Ate Añurije Queti wado, atere ca buegʉ, “ ‘Díámacʉ̃ra Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojo cojoricʉra niimi Jesús, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ra niimi,’ ca ĩi tʉo nʉnʉjeerã, to birora caticõa niiriquere bʉarucuma,” (20.31) ĩigʉ cʉ̃ ca owarique nii, ĩi wede.
Jesucristo yee Añurije Quetire Juan cʉ̃ ca owarique
1
Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ manire biigʉ cʉ̃ ca doorique
Mee, jĩcãtopʉra, Ʉmʉreco Pacʉ Wederiquera niicã jʉoupi Cristo. Ʉmʉreco Pacʉ menara niicãupi; ñucã Ʉmʉreco Pacʉra niicãgʉ biiupi. Cristoa, mee jĩcãtopʉra Ʉmʉreco Pacʉ mena nii yerijãaupi. Cristo menara niipetirije tiiupi Ʉmʉreco Pacʉ. Jĩcã wãme ʉno peera cʉ̃ ca manirora cʉ̃ ca tiirique mani. Cʉ̃ menara catirique bii jʉoupa. Tee catiriquera ati yepa macãrã bojocare Ʉmʉreco Pacʉre cʉ̃ja ca majiro ca tiipe niiupa. Cristo, ca boerije ca biirore birora, Ʉmʉreco Pacʉre ca majitirã, ca naitĩaropʉ ca niirãre biro ca niirãre, Ʉmʉreco Pacʉre cʉ̃ja ca majiro ca tiigʉ niiupi. To biri ca naitĩaropʉ ca niirãre biro ca niirã pea, ca boerijere ametʉa nʉcã majitima.
Niiwi jĩcʉ̃ ʉmʉ Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojo cojoricʉ, Juan ca wãme cʉtigʉ. Cʉ̃a, ca boegʉ Cristore cʉ̃ ca ĩariquere ca wedegʉ dooricʉ niiwi, cʉ̃ ca wederijere tʉori, niipetirã díámacʉ̃ cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeepere biro ĩigʉ. Biigʉpʉa, bojocare Uwo Coeri majʉ Juan, ati yepa macãrãre ca boegʉ dooricʉ méé niiwi. Juan, ca boegʉ Cristore cʉ̃ ca ĩariquere cʉ̃ ca wede doti cojoricʉ niiwi. Cristo ca boerije ca nii majuropeegʉ, bojoca niipetirãre ca boegʉra dooupi, ati yepapʉre.
10 Cristo, wederique ca niiricʉra, ati yepapʉre niiwi. Cristo menara Ʉmʉreco Pacʉ ati yepare cʉ̃ ca jeeñorique to ca niicã pacaro, ati yepa macãrã pea cʉ̃re ĩa majitiwa. 11 Cʉ̃ yaarã pʉtore doomiupi. Cʉ̃ja pea cʉ̃re bootiwa. 12 To biro cʉ̃ja ca bii pacaro, añuro cʉ̃re ñee, cʉ̃re tʉo nʉnʉjee, ca tiirã peera, Ʉmʉreco Pacʉ puna peti cʉ̃ja ca niiro cʉ̃jare tiiwi. 13 Ʉmʉreco Pacʉ puna niiriquea, bojoca cʉ̃ja ca boorije jʉori méé, mani pacʉa manire cʉ̃ja ca puna cʉtirije ʉno méé, nii. Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃ majuropeera cʉ̃ puna cʉ̃ja ca niiro cʉ̃jare tiimi.
14 Ʉmʉreco Pacʉ Wederique ca niiricʉra manire biigʉ bojocʉ jeeñari, mani watoare niiwi. Cʉ̃ ca doti tutua niirijere, cʉ̃ macʉ̃ jĩcʉ̃ra ca niigʉ niiri doti tutuarique cʉ̃ Pacʉ cʉ̃re cʉ̃ ca tiicojorijere cʉ̃ ca ñeeriquere, jãa ĩawʉ. Bʉaropʉra mairiquere cʉocã, díámacʉ̃ ca niirijere cʉocã, ca biigʉ niiwi. 15 To biri cʉ̃re cʉ̃ ca ĩariquerena wedegʉ, o biro ĩi acaro bui wedewi Juan: “Anira niimi: ‘Yʉ jiro ca doogʉ pea, yʉ ametʉenero ca nii majuropeegʉ niimi, yʉ jʉgueropʉra ca nii jʉo dooricʉ niiri,’ yʉ ca ĩi wedericʉa,” ĩiwi.
16 Cristo niipetirije cʉ̃ ca añu majuropeerijere, mani niipetirãpʉrena bʉaro jañuro añurijere manire tii boja nʉnʉa waami. 17 Doti cũuriquea Moisés'pʉre tiicojo ecoupa. Ʉmʉreco Pacʉ añuro manire cʉ̃ ca tii bojarique, to biri díámacʉ̃ ca niirije, Jesucristo mena pee manire bii bau nii eawʉ. 18 Ʉmʉreco Pacʉra jĩcʉ̃ ʉno peera jĩcãti ʉnora cʉ̃re ĩa ñaatiupa. Cʉ̃ Macʉ̃ jĩcʉ̃ra ca niigʉ, Ʉmʉreco Pacʉra ca niigʉ, cʉ̃ Pacʉ menara ca niicõa niigʉ wado, cʉ̃re mani ca majiro manire tiiwi.
Bojocare ca uwo coegʉ Juan, Jesucristo yee maquẽre cʉ̃ ca wederique
(Mt 3.11-12; Mc 1.7-8; Lc 3.15-17)
19 Ate nii, Jerusalén macãrã judíos ʉparã, paia, to biri levitare, “¿Ñiru mʉ niiti?” Juan're ĩi jãiña dotirã cʉ̃ja ca tiicojoricarã cʉ̃ja ca jãiña earo, cʉ̃ ca niirijere Juan cʉ̃jare cʉ̃ ca wederique. 20 Cʉ̃re cʉ̃ja ca jãiñaro, ĩi ditoricaro maniro o biro cʉ̃jare ĩi wedewi Juan:
—Yʉa, Mesías méé yʉ nii —cʉ̃jare ĩiwi.
21 Cʉ̃re jãiña nemowa ñucã:
—¿To docare ñiru peti mʉ niiti? ¿Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Elías mʉ niiti? —cʉ̃re ĩi jãiñawa. Cʉ̃ pea:
—Cʉ̃ méé yʉ nii —cʉ̃jare ĩiwi Juan.
Cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñawa ñucã:
—Too docare, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ doorucumi cʉ̃ja ca ĩiricʉ mʉ niitiqué —cʉ̃re ĩiwa.
To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩi jãiñaro, Juan pea:
—Yʉ niiti —cʉ̃jare ĩiwi.
22 To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi jãiña nemowa ñucã:
—¿Too docare, ñiru peti mʉ niiti? Jãare ca jãiña doti cojojãrãre jãa ca wedepere jãa majirʉga, ¿mʉ majurope pea “Ñiru yʉ nii,” mʉ ĩiti? —cʉ̃re ĩiwa.
23 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi Juan:
—Yʉa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Isaías niiquĩricʉ:
“Ca yucʉ maniri yeparipʉ, ‘Wiogʉ cʉ̃ ca doopa maare díámacʉ̃ maa queno yueya,’* 1.23a “Wiogʉ cʉ̃ ca eaparo jʉguero ñañarije mʉja ca tiirijere tii yerijãa, tʉgoeña yeri wajoa nii yueya” ĩirʉgaro ĩi. ĩi acaro bui wedeorucumi,” cʉ̃ ca ĩiricʉ yʉ nii —cʉ̃jare ĩiwi. 1.23b Is 40.3.
24 Fariseos cʉ̃ja ca jãiña doti cojoricarã pea ñucã Juan're, 25 o biro cʉ̃re ĩi jãiña nemowa:
—Too docare Mesías méé nii, Elías méé nii, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire ca wede jʉgueri majʉ méé nii, bii pacagʉ, ¿ñee tiigʉ bojocare mʉ uwo coeti? —cʉ̃re ĩi jãiñawa.
26 Juan pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi:
—Yʉa, bojocare oco mena yʉ uwo coe. Ména apĩ niimi mʉja watoare, mʉja ca majitigʉ. 27 Cʉ̃ niimi, yʉ jiro ca doopʉ. Cʉ̃a, yʉ ametʉenero ca nii majuropeegʉ niigʉ biimi, cʉ̃ dʉpo juti jiarica daa cãare ca popiopʉ méé yʉ nii yʉa —cʉ̃jare ĩiwi Juan.
28 Ate niipetirije biiwʉ Betaniapʉre 1.28 Ape wãme Betábara., dia Jordán ape nʉña muipũ cʉ̃ ca mʉa doori nʉña peere bojocare Juan cʉ̃ ca uwo coe niiri tabere.
Jesús, Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ Oveja Macʉ̃
29 Ape rʉmʉ peere Juan, cʉ̃ pʉto pee Jesús cʉ̃ ca doo nʉnʉa dooro ĩari, o biro ĩiwi: “Ĩaña. Ĩira niimi Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ Oveja Macʉ̃re biro bojoca cʉ̃ja ca ñañarije wapare ametʉenegʉ ca bii yai bojapʉ. 30 Anirena ĩigʉ: ‘Yʉ jiro doorucumi jĩcʉ̃, yʉ jʉgueropʉra ca nii jʉo dooricʉ niiri, yʉ ametʉenero ca nii majuropeegʉ,’ mʉjare yʉ ĩi wedewʉ. 31 Yʉ majurope cãa, ‘Cʉ̃ niicumi Mesías,’ yʉ ĩi majitiwʉ. To biro bii pacagʉ, Israel yaa pooga macãrã cʉ̃re cʉ̃ja majijato ĩigʉ, oco mena bojocare yʉ uwo coewʉ,” ĩiwi Juan.
32 Cʉ̃ ca ĩariquere o biro ĩi wede majio nemowi ñucã Juan: “Yʉ majuropeera yʉ ĩawʉ. Añuri Yeri, ʉmʉreco tutipʉ buare biigʉ bau duwi doori, Jesús jotoare cʉ̃ ca ñaapea earo. 33 Yʉ cãa ména, Mesías'ra cʉ̃ ca niirijere yʉ majitiwʉ. Oco mena yʉre ca uwo coe doti cojoricʉ pee o biro yʉre ĩiwi: ‘Añuri Yeri, buare biigʉ bau duwi doori, cʉ̃ jotoapʉre cʉ̃ ca ñaapea earo mʉ ca ĩagʉ niirucumi, bojoca yeripʉre, Añuri Yeri cʉ̃ ca ñaajãa nʉcã earo ca tiipʉ,’ yʉre ĩi wedewi. 34 To biri yʉ majuropeera ca ĩaricʉ niiri, díámacʉ̃ra: ‘Anira niimi Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃,’ mʉjare yʉ ĩi wedewʉ,” ĩi wedewi Juan.
Jesús buerã ca nii jʉoricarã
35 Ape rʉmʉre, cʉ̃ buerã pʉarã mena tii tabera niiwi ñucã Juan. 36 Jesús, too cʉ̃ ca ametʉa waaro ĩari, o biro ĩiwi:
—Ĩaña, ĩira niimi Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ Oveja Macʉ̃ —ĩiwi Juan. 37 To biro Juan cʉ̃ ca ĩiro tʉorã, pʉarãpʉra cʉ̃ buerã ca niimiricarã Jesús're jãa nʉnʉcoawʉ.
38 Cʉ̃ jiro jãa ca nʉnʉ waaro, jãare amojode nʉcã ĩari, Jesús pea o biro jãare ĩi jãiñawi:
—¿Ñeere mʉja amaati? —jãare ĩiwi.
To biro jãare cʉ̃ ca ĩi jãiñaro, o biro cʉ̃re jãa ĩi yʉʉwʉ:
—Buegʉ, ¿noopʉ mʉ ca cãniri tabe to niiti? —cʉ̃re jãa ĩiwʉ.
39 To biro cʉ̃re jãa ca ĩiro:
—Doori, ĩarã dooya —jãare ĩiwi Jesús.
To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃ mena waa, cʉ̃ ca niirica tabepʉre earã, toopʉra cʉ̃ mena jãa niicã naio waawʉ yua, mee naiori tabeacãpʉ ca niiro macã.
40 Jĩcʉ̃, Juan cʉ̃ ca wedero tʉori, pʉarã Jesús're ca nʉnʉ waaricarã mena macʉ̃ pea Simón Pedro yee wedegʉ Andrés niiwi. 41 To biri Andrés pea cʉ̃ yee wedegʉ Simón'rena bʉa ea jʉori, o biro cʉ̃re ĩiupi:
—Mesías're jãa bʉajãwʉ —ĩiupi. (Mesías ĩiro, “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ Ca Beje Amiricʉ,” ĩirʉgaro ĩi.)
42 Jiro Andrés pea, cʉ̃ yee wedegʉ Simón're Jesús pʉtopʉ jʉo dooupi. Jesús pea Simón're ĩari, o biro cʉ̃re ĩiwi:
—Mʉa, Juan macʉ̃ Simón mʉ nii; mecʉ̃ra Cefas mʉ wãme cʉtirucu yua. (Cefas ĩiro, Pedro,§ 1.42 Arameo wederique menara “Ʉ̃tãga” ĩirʉgaro ĩi; ñucã griego mena peera “Pedro” ĩiro ĩi. ĩirʉgaro ĩi.)
Felipere, Natanael're Jesús cʉ̃ ca jʉorique
43 Ape rʉmʉ peere ñucã, Jesús pea, “Galilea yepa pee ca waape niicu,” ĩiwi. To biri toopʉ cʉ̃ ca waaparo jʉguero, Felipere bʉa eari, o biro cʉ̃re ĩiwi Jesús:
—Dooya yʉ mena —cʉ̃re ĩiwi.
44 Felipe cãa, Pedro, Andrés jãari cʉ̃ja ca niirica macã Betsaida macʉ̃ra niiwi cʉ̃ cãa. 45 To biri Felipe pea, Natanael're amagʉ waa, cʉ̃re bʉa eari, o biro cʉ̃re ĩiupi:
—Moisés niiquĩricʉ, cʉ̃ yee maquẽre doti cũuriquepʉ owa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cãa cʉ̃ yee maquẽre owa, cʉ̃ja ca tiiricʉ Jesús, Nazaret macʉ̃, José macʉ̃re jãa bʉajãwʉ —cʉ̃re ĩiupi.
46 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩiro Natanael pea, o biro cʉ̃re ĩiupi Felipere:
—¿Mʉ ca tʉgoeñajata, Nazaret macãre jĩcʉ̃ añugʉ ʉno cʉ̃ nii baʉabogajati? —cʉ̃re ĩiupi.
Felipe pea Natanael to biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi:
—Dooya. Mʉ majurope doori ĩagʉ doo ñaaqué —cʉ̃re ĩiupi.
47 Jesús pea, Natanael cʉ̃ ca doo nʉnʉa dooro ĩari, o biro ĩiwi:
—Ani doomi, israelita bojocʉ peti, jĩcã wãme ʉnora ĩi ditorique ʉnore ca cʉotigʉ —ĩiwi.
48 To biro Jesús cʉ̃ ca ĩiro:
—¿Do biro biicãri to cõro añuro yʉre mʉ majiti? —cʉ̃re ĩi jãiñawi Natanael.
To biro cʉ̃ ca ĩiro:
—Felipe mʉre cʉ̃ ca jʉoparo jʉguero, higueragʉ doca mʉ ca niiro mʉre yʉ ĩajãwʉ —cʉ̃re ĩiwi Jesús pea.
49 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Natanael pea o biro cʉ̃re ĩiwi Jesús're:
—Buegʉ, Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ mʉ nii; Israel yaa yepare ca dotipʉ Wiogʉ peti mʉ nii —cʉ̃re ĩiwi.
50 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro ĩi nemowi Natanael're:
—¿“Higueragʉ doca mʉ ca niiro mʉre yʉ ĩajãwʉ,” yʉ ca ĩirijere tʉorira, “Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ mʉ nii,” yʉre mʉ ĩi nʉcʉ̃ bʉoti? Jiropʉ docare o biro yʉ ca ĩirije ametʉenero añurijere mʉ ĩarucu —cʉ̃re ĩiwi Jesús.
51 To biro cʉ̃re ĩi, o biro ĩi nemowi ñucã Jesús:
—Yee méé mʉjare yʉ ĩi: Ʉmʉreco quejero pãa nʉcãcoa, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã, yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃ jotoare duwicã doorucu, mʉacoarucu, cʉ̃ja ca biirijere mʉja ĩarucu —ĩiwi Jesús.

*1:23 1.23a “Wiogʉ cʉ̃ ca eaparo jʉguero ñañarije mʉja ca tiirijere tii yerijãa, tʉgoeña yeri wajoa nii yueya” ĩirʉgaro ĩi.

1:23 1.23b Is 40.3.

1:28 1.28 Ape wãme Betábara.

§1:42 1.42 Arameo wederique menara “Ʉ̃tãga” ĩirʉgaro ĩi; ñucã griego mena peera “Pedro” ĩiro ĩi.