Primera carta de San Pablo a los
CORINTIOS
1
Corinto vãme cʉti macana, Cristore ajitirʉ̃nʉrãre Pablo ĩ ucacõare queti
1-3 Adi quetire mʉare cõagʉ̃, Pablo vãme cʉtigʉ ñaja yʉ. ¿Ñati mʉa, Corinto macana, Dios sʉori ĩ macʉ ocare ajitirʉ̃nʉcõari, rẽjarũgũrã? Jesucristo ĩ rijabosare ñajare, “Rojose mana ñaama” yicõari, “Yʉ rĩa ñaama” Dios ĩ yiĩarã ñaja mʉa. Sóstenes rãca ñacõari, mʉa rĩ mere ucaja yʉa. “Mani ʉjʉre Jesucristore sẽnirã jediro, adi quetire ajiato” yirã, ucaja yʉa. Mʉare quẽnarotirã, mani jacʉ Diore, to yicõari, Jesucristo, mani ʉjʉre, ado bajise mʉare sẽnibosaja yʉa: “Quẽnaro mʉa rãca ĩna ñarotire yirã, ĩnare ejarẽmoña”, mʉare yisẽnibosaja yʉa. Dios ĩ bojarore bajiro yʉre cõacami Jesucristo, “Yʉ sʉorine yʉ jacʉ quẽnaro ĩ yise quetire gãjerãre gotimasiocudiya mʉ” yigʉ.
“Mʉa bajisere tʉoĩacõari, ‘Quẽnaro yaja mʉ’ Diore yaja yʉ”, Pablo ĩ yire queti
Tocãrãcajine Dios, mani jacʉre sẽnigʉ̃, mʉare quẽnaro ĩ yisere tʉoĩacõari, “Quẽnaro yaja mʉ”, ĩre yivariquẽnarũgũaja yʉ. Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã mʉa ñajare, quẽnaro mʉare yirũgũami Dios. Ĩre ajitirʉ̃nʉrã mʉa ñajare, ĩ oca jediro quẽnaro riojo ajimasicõari, mʉa gotimasiorotire, to yicõari, ĩ bojarore bajiro mʉa yimasirotire yigʉ, mʉare ʉjoyumi Dios. To bajiro mʉare ĩ yire ñajare, Cristo ĩ bajirere mʉare yʉa gotimasiosere ajicõari, “Socase me ñaja”, yicajʉ mʉa. Ñajediro mʉa yimasiroti mʉare ĩ ʉjore ti ñajare, mani ʉjʉ Jesucristo ĩ tudiejarotire yurãre, ñie rʉyabetoja, mʉare. “Yʉre quẽnaro ajitirʉ̃nʉcõa ñato” yigʉ, mʉare ejarẽmorʉcʉmi. To bajiri, Jesucristo ĩ ejarirʉ̃mʉre, ñimʉjʉane, “Rojose yirã ñaama”, mʉare yimasigʉ̃ manirʉcʉmi. “ ‘Yirʉcʉja’ ĩ yirore bajiro yigʉ ñari, manire ejarẽmorʉcʉmi Dios”, yimasiaja mani. Ĩ ñaami, “Jesucristore ajitirʉ̃nʉña” yirere manire cõagʉ̃. To bajiri ĩ ejarẽmose sʉorine mani ʉjʉ, Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, quẽnaro gãmerã baba cʉtirũgũaja mani.
Corinto macana ricati rĩne ĩna tʉoĩare queti
10 Yʉ mairã, yʉ gotirore bajiro yirã ñaboarine, gajeye mʉa yise quẽnabeaja. Mani ʉjʉ, Jesucristore yibosagʉ, ado bajiro mʉare yaja yʉ: Rojose mʉa yijama, “Jʉaji rojose yimenasa mani” yicõari, sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩaña. 11 “To bajiro yama Corinto macana” Cloé yarã ĩna yisere ajicõari, to bajiro mʉare yaja yʉ. 12 Ado bajise yʉre gotiama: “Sĩgʉ̃ri, ‘Pablore ajisʉyarã ñaja yʉa’, gãjerãma, ‘Apolore ajisʉyarã ñaja yʉa’ yama. Gãjerãma, ‘Pedrore ajisʉyarã ñaja yʉa’, gãjerãma, ‘Cristore ajisʉyarã ñaja yʉama’ yama”, yʉre yigotiama Cloé yarã. 13 ¿No bajiro yirã to bajise ñagõjaiati mʉa? “Mani ʉjʉ Cristo sĩgʉ̃ne ñaami” yirã ñaboarine, “Jãjarã ñaama mani ʉjarã” yisocarãre bajiro yiñaja mʉa. ¿Yʉ, Pablone rojose mʉa yire vajare yirẽtobosagʉ, yucʉ́tẽrojʉ rijabosayujarique yʉ? “Pablore ajitirʉ̃nʉrã ñaja yʉa” yirã me, oco rãca bautiza ecoyuja mʉa. 14-15 “Crispo vãme cʉtigʉ, to yicõari, Gayo vãme cʉtigʉ, ĩna rĩne ñacama oco rãca yʉ bautizacana”, yitʉoĩaja yʉ. To bajiri mʉa rãcana, “Pablore ajitirʉ̃nʉrã ñaja yʉa”, yimasirã manama. Tire tʉoĩacõari, “Tocãrãcʉne ñacama yʉ bautizacana”, Diore ĩre yivariquẽnaja yʉ. 16 Estéfanas ya viana quẽne ñacama oco rãca yʉ bautizacana. To cõrone yiriaja yʉ. 17 “Oco rãca masare ĩnare bautizacudiaya” yigʉ me, yʉre cõacami Cristo. “Yʉ sʉorine Dios quẽnaro masare ĩ yisere gotimasiocudiaya” yigʉjʉa, cõacami. “ ‘Quẽnaro ĩ gotimasiojare, ĩre ajitirʉ̃nʉaja yʉa’ yato” yigʉ, me yʉre cõacami. To bajiro ĩna yijama, “ ‘Yucʉ́tẽrojʉ rojose mani yise vajare yirẽtogʉ̃, manire rijabosayumi’ yitʉoĩarã me ñarʉarãma”, yʉre yicami Jesucristo.
“Jesucristo manire ĩ rijabosare, ñamasuse oca ñaja”, yire queti
18 Yucʉ́tẽrojʉ Cristo ĩ rijabosarere ajicõari, “Socase ñaja”, yitʉoĩaama rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ varona. Dios tʉjʉ varonajʉama, ti quetire ajicõari, “Masijeogʉ ñaami Dios. Ĩ sĩgʉ̃ne ñagʉ̃mi rojose mani tãmʉoborotire yirẽtobosarocʉ”, yitʉoĩaama. 19 Tire bajirone gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire:
“ ‘Masirã ñaja yʉa’ yirãre masimenare bajiro ĩnare yirʉcʉja yʉ, yʉre ĩna masirotire yigʉ”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire.
20 To bajiri, “Dios ĩ rotimasire riojo gotimasiorã ñaja yʉa” yirãre, to yicõari, gãjerã, “Adi macarʉcʉro ñase jedirore masirã ñaja yʉa” yirãre masimenare bajiro ĩnare yami Dios. 21 Masijeogʉ ñaami Dios. To bajiri adi macarʉcʉroana, masa ĩna masune ĩna buese, ĩna tʉoĩase sʉori ĩre ĩna masirotire bojabesumi. Ado bajirojʉa ĩna yisejʉare bojayumi: Ĩ macʉ ĩ bajirere ajitirʉ̃nʉrã rĩrene rojose ĩna tãmʉoborotire ĩnare yirẽtobosagʉ ñaami Dios. To bajiri ti ocare ajicõari, “To bajiro yimecʉrã yama. Socase ñaja”, yama Diore masimena.
22 To bajiri, jud'io masa quẽne, ti quetire ĩna ajitirʉ̃nʉsʉoroto rĩjoro, “Socase me ñaja yʉa yirotire yirã, ĩaĩañamani yʉare yiĩoña”, yirã ñaama. Griego masajʉama, “Quẽnaro ĩna gotijama, ĩnare ajisʉyarʉarãja mani”, yirã ñaama. 23 To bajiro ĩna yitʉoĩaboajaquẽne, yʉajʉama, yucʉ́tẽrojʉ Cristo manire ĩ rijabosarere gotimasiorũgũaja. Jud'io masa ĩna ajitese, griego masa, “Yimecʉrã yama” yʉare ĩna yisere yirũgũaja yʉa. 24 To bajiboarine, Cristo ĩ bajirere yʉa gotimasiosere ajicõari, jud'io masa, griego masare quẽne, “Yʉ macʉre ajitirʉ̃nʉña” Dios ĩ yirere ĩna cʉdijama, ĩ masisere ĩnare cõaami. To ĩ yijare, “Masijeogʉ ñaami Dios”, yirũgũama. 25 Gãjerãjʉa, Diore masimena ñari, “Yimecʉrã yama Cristore ajitirʉ̃nʉrã”, yitʉoĩaboama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, “Masijeogʉ ñaami Dios. Ĩre bajiro yimasigʉ̃ magʉ̃mi”, yimasiaja mani, ĩ ocare ajitirʉ̃nʉrãma. 26 Yʉ mairã, Dios mʉare ĩ besere tʉoĩaña mʉa. Jãjarã me ñacajʉ mʉa, ñamasurã, masare rotirimasa, to yicõari, “Masirã ñaama” Diore masimena ĩna yiĩarã. 27 To bajiro mʉa ñarotire bojayumi Dios. “ ‘Tʉoĩamasimena ñaama’ masa ĩna yirã, to yicõari ĩna rʉ̃cʉbʉomena ñarʉarãma yʉ macʉre ajitirʉ̃nʉrã”, yiyumi Dios. To bajiro ĩ yijama, “ ‘Masirã ñaama’ Diore masimena ĩna yirʉ̃cʉbʉorãre, ‘Masirã me ñañuma’ yato” yigʉ, yiyumi. 28 “ ‘Ñamasurã me ñaama’ to yicõari, ‘No yimasimenama’ masa ĩna yirãjʉa, yʉ macʉre ajitirʉ̃nʉrʉarãma”, yiyumi Dios. “ ‘Ñamasurã ñaama’ masa ĩna yiĩarã, ñamasurã me ñato” yigʉ, to bajiro yiyumi. 29 To bajiro yigʉ ĩ ñajare, ĩ ĩaro rĩjoro, “Masa ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ, ñamasugʉ̃ ñari, mʉ macʉ ĩ bajirere ajicõari, ‘Riojo gotiaja’ yicajʉ yʉ”, ĩre yirocʉ magʉ̃mi. 30 To bajiri Dios sʉorine Jesucristo ĩ bajirere ajicõari, ĩ yarã ñaja mʉa. To bajiri, Dios ocare ñamasusere masirã ñaja mʉa. Rojose mʉa yisere ĩ masiriojama, Cristo ĩ rijabosare sʉorine, “Rojose mana ñaama” Dios ĩ yiĩavariquẽnarã ñaja mʉa. 31 Dios macʉ sʉorine to bajiro mʉa bajise ñajare, ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “ ‘Ñamasurã ñaja yʉa’ yitʉoĩamenane, ‘Manire quẽnaro yiyumi Cristo. Ĩjʉa ñaami ñamasugʉ̃’ yivariquẽnaroti ñaja”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire.