Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Marcos
1
Ri Juan ri Bautista nutzijoj ri ruch'abel ri Dios
(Mt. 3:1-12; Lc. 3:1-9, 15-17; Jn. 1:19-28)
Chupan ri vuj re' nilitaj-vi ri achique modo xtiquer-pe rutzijosic ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, ri ruch'abel ri Jesucristo ri Ruc'ajol ri Dios.* Sal. 2:7; Lc. 1:35; Jn. 1:34; Ro. 8:3; 1 Jn. 4:15. Achel nu'ij ruch'abel ri Dios ri tz'iban can ojer roma ri profeta Isaías, chi ri Dios quire' xu'ij che ri Jesucristo:
Xtintak jun yo'ol utzulaj atzijol na'ey chavech,
Richin nuchojmirisaj ri abey.* Mal. 3:1.
Pa chakijlaj tz'iran ulef xtich'o-vi, y riq'uin ruchuk'a' xtubila':
Tibana' rubanic ri bey* Is. 40:3. ri xtik'ax-vi ri Ajaf,
Utz-utz tichojmij-apu.
Quiri' nu'ij ri tz'iban can. Ri achi ri xuc'uxlaj can ri profeta Isaías chi nipe, ja ri Juan ri Bautista. Ri Juan re' pa chakijlaj tz'iran ulef yeru'on-vi bautizar ri vinak, y nu'ij chique chi tiquijala' quino'oj, tiquiya' can ri mac y tiquibana' bautizar qui' richin chi ri Dios nu'on perdonar ri quimac. Y ri vinak aj pa tak tinamit richin ri Judea, y ri aj pa tinamit Jerusalem nequimolo-qui' riq'uin, can niquik'alajrisaj ri quimac, y ye'an-e bautizar roma rija' pa rakan-ya' Jordán. Ri Juan ri Bautista rusumal camello ocunak rutziak, y nuxim rupan riq'uin jun tz'un; y ja ri ch'utik chicop ri ni'ix langostas chique y cab richin pa juyu' ocunak ruvay. Ri Juan quire' ri ruch'abel ri Dios ri nu'ij chique ri vinak: Chuvij yin xtuka Jun ri más c'o ruchuk'a' ri Dios riq'uin que chinuvech yin, y nis-ta richin yixuque-ka chirakan chusolic ximibel ruxajab,* Hch. 13:25. man nuc'ul ta chi ja yin yibano. Can kitzij na vi chi yin riq'uin ya' rix nubanon-vi bautizar. Pero ri Jun ri xtipe más chikavech apu,* Hch. 19:4. riq'uin ri Lok'olaj Espíritu xquixru'on bautizar.* Hch. 11:16.
Ri Jesús ni'an bautizar
(Mt. 3:13-17; Lc. 3:21, 22)
Chupan tak ri k'ij ri', ri Jesús xel-pe pa Nazaret, jun tinamit richin ri Galilea richin x-an bautizar roma ri Juan pa rakan-ya' Jordán. 10 Y tok ja ntel-pe pa ya' ri Jesús chiri', xutz'et chi xjakataj ri rocaj, y xutz'et ri Lok'olaj Espíritu chi xulan-pe pa ruvi' achel jun paloma.* Jn. 1:32. 11 Jac'ari' xac'axex jun kulaj petenak chicaj ri quire' nu'ij: Ja rat ri Nuc'ajol,* Sal. 2:7; Is. 42:1; Mt. 12:18; Mr. 9:7. y can yatinjo' y niquicot vánima aviq'uin, nicha' ri ch'abel ri'.
Ri itzel nutij ruk'ij chi nutakchi'ij ri Jesús pa mac
(Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13)
12 Jari' tok ri Lok'olaj Espíritu xu'on che ri Jesús chi xbe pa chakijlaj tz'iran ulef. 13 Cuarenta k'ij xc'uje' chiri', y ri Satanás nutij ruk'ij chirij richin nrojo' nutakchi'ij pa mac. Chiquicojol itzel tak chicop c'o-vi ri Jesús, y c'o c'a ángeles xepe riq'uin richin niquilij.* Mt. 4:11.
Ri Jesús nutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios
(Mt. 4:12-17; Lc. 4:14, 15)
14 Tok ri Juan yo'on chic pa cárcel, ri Jesús xbe pa departamento Galilea. Rija' nutzijoj chique ri vinak ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar. 15 Ri Jesús quire' nu'ij: Ri tiempo xtz'akat yan, y nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar. Roma c'a ri', tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, y tinimaj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yixcolotaj, xcha'.
Ri Jesús yeroyoj (ecaji', yaquiji') achi'a' richin ye'oc ru-discípulos
(Mt. 4:18-22; Lc. 5:1-11)
16 C'o jun k'ij ri Jesús nibin chuchi' ri lago Galilea, jari' xerutz'et ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui' chi yequic'akala-ka ya'l pa ya' richin yequelesaj quer, roma jari' quisamaj. Jun chique rije' rubinan Simón, y ri jun chic Andrés. 17 Rija' quire' xu'ij chique: Quixampe, quinitzekle'ej, y xtinc'ut chivech achique ruchojmil ni'en richin ye'icanoj tzekle'ey vichin. 18 Ri ca'i' achi'a' re', jari' xequiyala' can ri quiya'l y xquitzekle'ej ri Jesús.* Mt. 19:27. 19 Tok xebin chic apu juba' más chuchi' ri lago, ri Jesús xerutz'et chic ca'i' achi'a' mismo quichak'-quinimal qui', jun rubinan Jacobo y ri jun chic Juan, eruc'ajol jun achi rubinan Zebedeo. Ja jun rije' pa canoa ec'o-vi, yequic'ojoj ri ya'l ri yequicusaj richin yequelesaj quer pa ya'. 20 Xe xerutz'et ri Jesús, ja xeroyoj, y rije' jari' xquiya' can ri Zebedeo ri quitata' y ri erusamajela' chiri' pa canoa, y xquitzekle'ej-e ri Jesús.
Ri achi ri ocunak itzel espíritu riq'uin
(Lc. 4:31-37)
21 Ri achi'a' re xeroyoj ri Jesús, junan yan chic xe'oc-apu pa tinamit Capernaum* Mt. 4:13. riq'uin, y pa tak sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús ni'e pa sinagoga richin nitijon. 22 Ri niquimol-qui' chiri' can achique na niquina'* Mt. 7:28, 29. che ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi. Roma nik'alajin chi riq'uin ri Dios petenak-vi, y man achel ta yetijon ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. 23 Pero chiri' pa qui-sinagoga ri aj-Capernaum, c'o-apu jun achi ri ocunak itzel espíritu pa ránima ri riq'uin ruchuk'a' nisiq'uin-pe, 24 y quire' nu'ij-pe che ri Jesús: ¿Achique c'a ri najo' chike, rat Jesús aj-Nazaret? ¿Xatuka richin nkojaq'uis? Yin veteman (rat achique, aratcu'x) rat. Veteman chi ja rat ri lok'olaj ri rat petenak riq'uin ri Dios, xcha' che.
25 Pero ri Jesús quire' xu'ij che ri itzel espíritu richin xuch'olij: ¡Man cach'o chic, catel-e riq'uin! xcha'. 26 Ri itzel espíritu jari' xuquiyica' can ri achok riq'uin ocunak-vi, y nisiq'uin riq'uin ruchuk'a' xel-e. 27 Conojel ri quimolon-qui' can achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús, y niquibila' chiquivech: ¿Achique re' c'a? ¿Jun cami c'ac'ac' ruchojmil ruch'abel ri Dios ri nrojo' nkurutijoj riq'uin? Roma hasta c'o ruk'a' chique ri itzel tak espíritu chi nich'o chique, y can niquinimaj rutzij, yecha' chiquivech. 28 Cha'anin c'a xel rutzijol ri Jesús ri pa tak tinamit ri ec'o chiri' pa Galilea.
Ri Jesús nu'on chi niq'uis-e c'atan chirij rujite' ri Simón
(Mt. 8:14, 15; Lc. 4:38, 39)
29 Tok ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xe'el-pe pa sinagoga, xebe chicacho ri Simón y Andrés. 30 Jac'a tok xe'oc-apu ri pa jay, xyo'ox rutzijol che ri Jesús chi ri rujite' ri Simón cotz'ol nijino pa c'atan. 31 Xjel c'a apu ri Jesús riq'uin, (xutz'om, xuchop) apu chiruk'a' y xuyec. Cha'anin c'a xq'uis-e ri c'atan chirij,* Sal. 103:3; Is. 53:4. y ri ixok ja yan chic yerilij ri Jesús y ri ebenak riq'uin.
Ri Jesús nu'on chique eq'uiy chi yec'achoj
(Mt. 8:16, 17; Lc. 4:40, 41)
32 Tok xoc-pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', y ja xk'ok'a-ka, xe'uc'uax-apu chuvech ri Jesús conojel ri c'o jalajoj ruvech yabil quiq'uin y ri ocunak itzel tak espíritu quiq'uin. 33 Juba' ma chi jun tinamit xquimol-apu-qui' chuchi' ri jay ri c'o-vi ri Jesús, 34 y eq'uiy ri xu'on chique chi xec'achoj riq'uin jalajoj ruvech yabil. Xerelesaj eq'uiy itzel tak espíritu, y man xuya' ta lugar chique ri itzel tak espíritu chi xech'o, roma rije' queteman (achique, acu'x) rija'.
Ri Jesús nutzijoj ruch'abel ri Dios pa ronojel tinamit richin ri Galilea
(Lc. 4:42-44)
35 Ri Jesús cumaj xcataj ri chuca'n k'ij, c'a k'eku'n na xel-e ri pa tinamit, xbe pa jun lugar manak vinak, y chiri' nu'on-vi orar. 36 Jac'a ri Simón y ri ec'o can riq'uin, xebe chucanoxic. 37 Tok xquil, xqui'ij che: Conojel yatquicanoj, xecha'.
38 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Jo' ri pa tak lugar ri ec'o-pe nakaj, richin chi ja jun chiri' nentzijoj-vi ri ruch'abel ri Dios, roma yin richin ri' yin petenak,* Is. 61:1. xcha'. 39 Pa ronojel c'a tinamit richin ri Galilea nutzijola-vi ri ruch'abel ri Dios* Mt. 4:23. pa tak qui-sinagogas ri aj chiri', y yerelesaj itzel tak espíritu quiq'uin ri vinak.
Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri c'o ri yabil lepra chirij
(Mt. 8:1-4; Lc. 5:12-16)
40 C'o c'a jun niyavej riq'uin ri yabil lepra (xapon, xebos) riq'uin ri Jesús, xxuque' chuvech y riq'uin quemelal quire' nu'ij: Si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, nicha'. 41 Ri Jesús xupokonaj c'a ruvech, xuya-apu ruk'a' chirij, y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a, xcha'. 42 Xe xu'ij ri Jesús quiri', jari' xq'uis-e ri lepra chirij ri niyavej, y xch'ajch'ojir can. 43 Jac'ari' tok ri Jesús cof xupaxa'aj-e, y xu'ij che chi tibin, 44 y quire' xu'ij-e che: C'o axiquin, man jun achok che tatzijoj-vi nis-ta juba' che ri achique xbanataj aviq'uin. Choj te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote israelita, y taya' ri sipanic ri ru'in can ri Moisés,* Lv. 14:2-32. richin nik'alajin chiquivech rije' chi rat ch'ajch'oj chic. 45 Pero ri xch'ajch'ojir can riq'uin ri lepra, xe xel-e riq'uin ri Jesús, ja yan nutzijoj chique ri vinak ri achique xbanataj riq'uin ri ruyabil. Romari' ri Jesús manak chic che'el ntoc-apu ri pa tinamit chiquivech ri vinak, xa xc'atzin chi xcanaj can ri pa tak lugar manak vinak. Pero eq'uiy vinak ri jalajoj lugar quepe-vi ri nequimolo-qui' riq'uin.* Mr. 2:13.

*1:1 Sal. 2:7; Lc. 1:35; Jn. 1:34; Ro. 8:3; 1 Jn. 4:15.

*1:2 Mal. 3:1.

*1:3 Is. 40:3.

*1:7 Hch. 13:25.

*1:8 Hch. 19:4.

*1:8 Hch. 11:16.

*1:10 Jn. 1:32.

*1:11 Sal. 2:7; Is. 42:1; Mt. 12:18; Mr. 9:7.

*1:13 Mt. 4:11.

*1:18 Mt. 19:27.

*1:21 Mt. 4:13.

*1:22 Mt. 7:28, 29.

*1:31 Sal. 103:3; Is. 53:4.

*1:38 Is. 61:1.

*1:39 Mt. 4:23.

*1:44 Lv. 14:2-32.

*1:45 Mr. 2:13.