Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri tz'ibatel can roma San Juan
1
Ri Cristo ri Ch'abel xoc c'a achi'el roj vinek
Ri Cristo jari' ri Ch'abel.* Ap. 19:13. Tok xtiquir c'a pe ronojel, can c'o-vi rija'. Rija' can c'o c'a riq'uin ri Dios, Jn. 10:30. y rija' chuka' can Dios vi. Fil. 2:6. Rija' can c'o-vi-pe riq'uin ri Dios tok xban re ruvach'ulef. Y roma rija' tok c'o ronojel.§ 1 Co. 8:6; Col. 1:15, 16. Roma ri Dios pa ruk'a' ri Cristo xuya-vi richin xuben ronojel cosas.* He. 1:2. Riq'uin c'a rija' c'o-vi ri c'aslen. Jn. 8:12; 11:25; 1 Jn. 5:11. Y re c'aslen re', jac'are' ri nisakirisan quichin ri vinek. Y re jun Sakil re', can nisakirisan-vi ri pa k'ekumatajinek quic'aslen ri vinek. Y can man jun bey c'a chupnek ta pa ruk'a' ri k'ekumatajinek c'aslen ri'.
Y xc'oje' c'a jun achin ri cha'on-pe roma ri Dios, Mal. 3:1. jun achin ri xubini'aj Juan. Re Juan c'a re' xpe richin xoruk'alajirisaj ri Sakil, richin queri' can conojel c'a vinek tiquinimaj. Can tiquinimaj c'a ri nuya' rutzijol rija' chique. Y man ja ta c'a rija' ri Sakil.§ Hch. 13:25. Rija' xaxe c'a richin xoruk'alajirisaj ri Sakil ri'. Y can jac'ari' tok xoka' ri Sakil ri' chuvech re ruvach'ulef. Jari' ri kitzij Sakil, ri nisakirisan quichin ri vinek.* Is. 49:6.
10 Can xoka-vi c'a chuvech re ruvach'ulef ri banon roma rija', 1 Co. 8:6. pero ri ec'o chuvech re ruvach'ulef re' xa man xquetamaj ta ruvech tok xoka'. 11 Can chupan vi c'a ri ruvach'ulef richin rija' xoka-vi, pero ri vinek ri can e richin rija' xa man xquic'ul ta. 12 Jac'a ri xec'ulun richin tok xoka' chuvech re ruvach'ulef, ri can xeniman-vi richin, can xuben c'a chique chi xe'oc ralc'ual ri Dios. Ro. 8:15; Ga. 3:26. 13 Ri vinek c'a ri xe'oc ralc'ual ri Dios, can xe'alex-vi chic,§ Jn. 3:3, 6, 7. pero man junan ta chic chi alaxic ri xquic'uaj, achi'el tok xe'alex riq'uin ri quite', tok xa ja ri te'ej-tata'aj xe'ajovan chi xalex ri ac'ual. Roma ri c'ac'a' alaxic rurayibel ri Dios, y man rurayibel ta achin.
14 Y ri Cristo ri Ch'abel xoka' c'a chuvech re ruvach'ulef y can xoc c'a chuka' achi'el roj vinek.* Ro. 1:3; Col. 2:9; He. 2:14. Y can xkatz'et c'a chi xaxe vi rija' ri Ruc'ajol ri Dios, roma can c'o ruk'ij-ruc'ojlen. Is. 40:5. Y can nojinek c'a riq'uin ri kitzij y janíla chuka' ri rutzil. 15 Y ri Juan ri xbix chuka' Bautista chire, can c'o c'a ri xuk'alajirisaj chirij ri Cristo. Can riq'uin vi ruchuk'a' tok xubij: Jare' ri nutzijon chive, tok xinbij chive chi ri xtoka' chuvij yin, jari' ri nimalaxel chinuvech. Y can c'o-vi-pe pa nabey; tok yin c'a man jani yinoc'ulun ta chuvech re ruvach'ulef, xcha' c'a ri Juan ri Bautista.
16 Can konojel c'a roj kac'ulun ri rutzil ri Cristo. Ef. 1:6. Can man xe ta c'a jun bey ri ruyo'on-pe pa kavi', xa can quitzekelbelon-pe-qui' ri utzil ri yeruya-pe pa kavi'. 17 Ri Dios jac'a ri Moisés ri xrucusaj richin xuya-pe ri ley. Jac'a richin chi xoka' ri utzil§ Ro. 5:21. y ri kitzij,* Jn. 14:6. ja ri Jesucristo ri xrucusaj. 18 Can man jun c'a vinek ri tz'eteyon ta richin ri Dios, Ex. 33:20. xa can xe ri Ruc'ajol ri tz'eteyon richin. Ri Dios xa can xe c'a ri jun Ruc'ajol c'o 1 Jn. 4:9. y janíla nrajo'. Y jari' ri xok'alajirisan-ka ri Dios chikavech re vave' chuvech re ruvach'ulef.
Ri Juan can k'alajirisanel vi richin ri Cristo
19 Y ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas ri chiri' pa tinamit Jerusalem, ec'o c'a achi'a' ri xequitek-el c'a riq'uin ri Juan ri Bautista. Xequitek c'a achi'a' e sacerdotes y achi'a' ri e levitas nibix chique, richin chi xbequic'utuj chire ri Juan chi tubij vi ja rija' ri Cristo. Y rija' can xuk'alajirisaj-vi chiquivech. 20 Ri Juan can ja vi c'a ri kitzij ri xuk'alajirisaj, roma xubij c'a chique: Man ja ta yin ri Cristo.§ Jn. 3:28.
21 Y c'ari' ri achi'a' ri e takon-el, xquic'utuj chic c'a chire: ¿At achique c'a rat c'a? ¿O xa ja rat ri achin ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can y xubini'aj Elías? xecha' chire.
Pero ri Juan xubij c'a chique: Man ja ta yin, xcha' chique.
C'ari' ri achi'a' ri' xquic'utuj chic c'a jun bey chire ri Juan: ¿Ja rat ri k'alajirisey ri ruch'abel ri Dios ri c'o chi nipe?* Dt. 18:15, 18; Jn. 6:14. xecha' chire.
Pero ri Juan xubij chi man ja ta rija'.
22 Y c'ari' ri achi'a' ri' can xquic'utuj c'a chire: ¿At achique c'a rat c'a? Roma roj can nic'atzin c'a chike chi niketamaj-el at achique rat, y jari' ri nekabij chique ri e takayon-pe kichin. Tak'alajirisaj c'a avi' chikavech, xecha'.
23 Y rija' xubij c'a chique ri achi'a' ri': Jac'a yin ri jun ri achok chij c'o rutz'iban ri k'alajirisey ruch'abel ri Dios ri xc'oje' ojer can y xubini'aj Isaías. Y jare' ri xutz'ibaj can rija': C'o c'a jun achin ri xtic'oje' pa tz'iran ruvach'ulef, y ja rija' ri xtitzijon ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek ri xque'apon riq'uin. Y xtubila' c'a chique: Tichojmirisala' rubey Is. 40:3. ri ic'aslen, roma nakaj chic c'o-vi ri rupetebel ri Ajaf, xcha' ri Juan chique.
24 Ri achi'a' c'a ri xe'apon riq'uin ri Juan, je ri achi'a' ri e takon-el coma ri fariseos. 25 Y ri achi'a' ri' xquic'utuj chic c'a chire ri Juan: ¿Achique c'a roma rat ye'aben bautizar ri vinek? Tok xa man ja ta rat ri Cristo, ni man ja ta chuka' rat ri Elías, ni man ja ta rat ri k'alajirisey ri ruch'abel ri Dios ri c'o chi nipe, xecha' ri achi'a' ri' chire ri Juan.
26 Y ri Juan xubij c'a chique: Yin riq'uin ya' yenben bautizar Mt. 3:11. ri vinek, pero chi'icojol rix c'o c'a Jun ri man ivetaman ta ruvech, 27 y rija' can c'a chuvij c'a yin xtoka-vi, pero can ja rija' ri c'o-pe nabey que chinuvech yin. Y yin can man ruc'amon ta c'a ni richin ninsol ri ruximbal ri ruxajab.
28 Y ronojel c'a re', ja ri chiri' pa Betábara xbanatej-vi, ri lugar ri c'o-apo juc'an ruchi' ri raken-ya' Jordán, ri nuben-vi bautizar ri Juan.
Ja ri Jesús ri nelesan quimac ri vinek
29 Pa ruca'n k'ij tok ri Juan ri Bautista xutz'et chi choj petenek ri Jesús c'a riq'uin, xubij: Jare' xoka' ri achi'el Alaj Carne'l§ Is. 53:7; 1 P. 1:19; Ap. 5:6. ri takon-pe roma ri Dios, richin chi nrelesaj ri quimac* 1 Co. 15:3; Ga. 1:4; He. 1:3; 9:28; 1 P. 2:24; 1 Jn. 2:2; Ap. 1:5. ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef. 30 Y jare' ri nutzijon chive, tok xinbij chi ri chuvij yin xtoka' c'a jun achin ri xa can nimalaxel vi chinuvech yin, y can c'o-vi-pe pa nabey, tok yin c'a man jani yinoc'ulun ta chuvech re ruvach'ulef. Jn. 1:15. 31 Y yin man vetaman ta achique achin rija'. Pero richin chi nik'alajirisex chire re tinamit Israel, romari' tok xipe chubanic bautizar riq'uin ya'.
32 Y ri Juan can xuk'alajirisaj c'a chuka' y xubij: Yin can xintz'et c'a ri Lok'olej Espíritu tok xka-pe chila' chicaj achi'el jun paloma y xoc'oje-ka pa ruvi' rija'. Mt. 3:16. 33 Y yin ri chiri' can c'a man jani c'a vetaman ta achique c'a ri Jun ri'. Pero ri Dios ri yoyon-pe re jun samaj re' chuve, can ruk'alajirisan-vi chic c'a chinuvech chi tok xtintz'et chi nika-pe ri Lok'olej Espíritu y noc'oje-ka pa ruvi' jun achin, jac'ari' ri nibanon bautizar riq'uin ri Lok'olej Espíritu§ Jn. 20:22; Hch. 1:5. y man riq'uin ta ya'. 34 Vacami can xintz'et yan c'a. Y romari' nink'alajirisaj chi ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios.* Mt. 14:33; Jn. 1:49.
E ca'i' chique ri rutijoxela' ri Juan xquitzekelbej-el ri Jesús
35 Y pa ruca'n k'ij, ri Juan e rachibilan e ca'i' chique ri rutijoxela', c'o chic c'a chiri' jun bey. 36 Y jac'ari' tok rija' xutz'et chi ri Jesús nik'ax-el ri queri'. Rija' xubij c'a: Titzu', ja Jesucristo la', ri achi'el Alaj Carne'l ri takon-pe roma ri Dios.
37 Y ri e ca'i' rutijoxela' ri Juan tok xcac'axaj c'a ri xubij, rije' xquitzekelbej-el ri Jesús. 38 Y tok ri Jesús xtzu'un can chirij y xerutz'et ri e ca'i' rutijoxela' ri Juan chi e tzeketel-el chirij, rija' xuc'utuj c'a chique: ¿Achique nicanoj? xcha' chique.
Y rije' xquibij c'a chire ri Jesús: Roj nikajo' niketamaj acuchi c'o-vi ri avachoch rat Rabí. Rije' Rabí xecha' c'a chire roma ri israelitas queri' niquibij chire jun tijonel.
39 Y ri Jesús xubij c'a chique: Jo', y te'ivetamaj can.
Y rije' can xebe na vi y xbequetamaj can ri rachoch. Y xec'oje' c'a ka riq'uin ri jun k'ij ri', roma xa can las cuatro chic ri tikak'ij. Xa can xkak'ij yan c'a.
40 Ri jun c'a chique ri e ca'i' tijoxela' ri xe'ac'axan-el achique ri xubij ri Juan y xquitzekelbej-el ri Jesús, jac'a ri Andrés ri rach'alal ri Simón Pedro. 41 Re Andrés nabey c'a xberucanoj ri Simón ri rach'alal y xberubij c'a chire: Ketaman chic c'a achique ri Mesías. Y que c'a ri' niquibij ri israelitas chire ri Cristo.
42 C'ari' ri Andrés xuc'uaj ri Simón ri rach'alal, c'a riq'uin ri Jesús. Y tok ri Jesús xutz'et, xubij c'a chire: Ja rat ri Simón ri ruc'ajol ri Jonás. Vacami xtabini'aj c'a chuka' Cefas. Y que c'a ri' niquibij ri israelitas chire jun vinek rubini'an Pedro.
Tok ri Jesús xch'on riq'uin ri Felipe y ri Natanael
43 Jac'a ri pa ruca'n k'ij, ri Jesús can ruch'obon-vi chi nibe c'a pa Galilea. Y chupan c'a ri k'ij ri' ri Jesús xberuc'ulu-pe ri jun achin rubini'an Felipe Jn. 6:5-7; 12:21, 22; 14:8, 9. y xubij c'a chire: Quinatzekelbej.
44 Y re jun achin re', re rubini'an Felipe, aj pa tinamit Betsaida, ri tinamit ri c'o-vi cachoch ri Andrés y ri Pedro. 45 Ri achin c'a ri rubini'an Felipe, xberuc'ulu-pe ri jun achin rubini'an Natanael, y xubij c'a chire: C'o chic ri Jun ri runatan can ri Moisés Gn. 3:15; 22:18; Dt. 18:18. chupan ri ley y ri quinatan chuka' can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, ri chupan ri quivuj e quitz'ibalon can.§ Is. 9:6; 53:1-12; Mi. 5:2; Zac. 6:12; 9:9; Mal. 3:1. C'ari' niketamaj can ruvech. Rija', ja ri Jesús ri ruc'ajol ri José aj-Nazaret.
46 Y ri Natanael xubij: ¿Xtic'ulun ta c'a pe jun utzilej achin ri chiri' pa tinamit Nazaret?* Jn. 7:41, 42, 52. xcha' rija'.
Pero ri Felipe xubij chire: Vi man nanimaj ta, jo' chutz'etic.
47 Y tok ri Jesús xutz'et ri Natanael chi xa napon yan apo riq'uin, xubij c'a: Titzu' la jun achin la'. Rija' can richin vi ri rutinamit ri Dios; rija' jun kitzij israelita; roma queri' nuc'ut ri ruc'aslen. Can man jun k'oloj riq'uin.
48 C'ari' ri Natanael xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Acuchi xavetamaj-vi nuvech?
Y ri Jesús xubij c'a chire: Yin xatintz'et tok c'a atc'o na chiri' chuxe' ri víquix (higo), tok c'a man jani tac'ul ri Felipe, xcha' ri Jesús chire.
49 Ri Natanael can jac'ari' xubij: Tijonel, xcha' chire. Can ja vi rat ri Ruc'ajol ri Dios. Y can ja rat ri Rey Sal. 2:6; Is. 9:7; Os. 3:5. richin re tinamit Israel, xcha'.
50 Y ri Jesús xubij chire ri Natanael: Rat can xanimaj chi ja yin ri Ruc'ajol ri Dios xaxe riq'uin xinbij chave chi chuxe' ri víquix (higo) atc'o-vi tok c'a man jani tac'ul ri Felipe. Can c'a q'uiy na rubaniquil xtatz'et richin queri' nanimaj más.
51 Y ri Jesús xubij c'a chuka': Can tinimaj c'a re xtinbij chive: Rix can xtitz'et c'a chi ri caj xtijakatej, y chi ri ángeles richin ri Dios xquexule-xquejote' chinuto'ic yin ri xinalex chi'icojol.

*1:1 Ap. 19:13.

1:1 Jn. 10:30.

1:1 Fil. 2:6.

§1:3 1 Co. 8:6; Col. 1:15, 16.

*1:3 He. 1:2.

1:4 Jn. 8:12; 11:25; 1 Jn. 5:11.

1:6 Mal. 3:1.

§1:8 Hch. 13:25.

*1:9 Is. 49:6.

1:10 1 Co. 8:6.

1:12 Ro. 8:15; Ga. 3:26.

§1:13 Jn. 3:3, 6, 7.

*1:14 Ro. 1:3; Col. 2:9; He. 2:14.

1:14 Is. 40:5.

1:16 Ef. 1:6.

§1:17 Ro. 5:21.

*1:17 Jn. 14:6.

1:18 Ex. 33:20.

1:18 1 Jn. 4:9.

§1:20 Jn. 3:28.

*1:21 Dt. 18:15, 18; Jn. 6:14.

1:23 Is. 40:3.

1:26 Mt. 3:11.

§1:29 Is. 53:7; 1 P. 1:19; Ap. 5:6.

*1:29 1 Co. 15:3; Ga. 1:4; He. 1:3; 9:28; 1 P. 2:24; 1 Jn. 2:2; Ap. 1:5.

1:30 Jn. 1:15.

1:32 Mt. 3:16.

§1:33 Jn. 20:22; Hch. 1:5.

*1:34 Mt. 14:33; Jn. 1:49.

1:43 Jn. 6:5-7; 12:21, 22; 14:8, 9.

1:45 Gn. 3:15; 22:18; Dt. 18:18.

§1:45 Is. 9:6; 53:1-12; Mi. 5:2; Zac. 6:12; 9:9; Mal. 3:1.

*1:46 Jn. 7:41, 42, 52.

1:49 Sal. 2:6; Is. 9:7; Os. 3:5.