Ri ruc'aslen ri Jesucristo ri xutz'ibaj can San Marcos
1
Ri Juan Bautista nutzijoj rutzij ri Dios
Quiere' xtiquier-ka ri utzilaj tzij chi ri Jesucristo ri Ralc'ual ri Dios.
Ri Isaías, ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can tiempo, rutz'iban can ri x-ix che roma ri Dios chirij ri Jesucristo. jare' ri xutz'ibaj can raja':
Xtintak jun achi na'ey,
chi nunaba' ri bey ri anchi' xtapon-wi ri Cristo.* Mal 3:1
Ja ri achi re' xtic'ue' pa tz'iran rech-ulef.
Raja' xtutzijoj rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri xquie'apon riq'uin,
y xtu'ij chique: Tichojmisaj ri ic'aslen,* Is 40:3
roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf.
Ri achi ri xunataj ri Isaías chi xtipe na'ey, ja ri Juan Bautista. Y raja' c'o pa tz'iran rech-ulef y nu'ij chique ri winak ri ye'apon riq'uin, chi tiquiya' can quimac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios y tiquibana' bautizar qui', chi quiri' nicoch'otaj (nicuyutaj) quimac roma ri Dios. Y je q'uiy ri yeru'on bautizar raja'. Y ri winak ri ye'apon riq'uin ri Juan Bautista, can yalan je q'uiy. Jec'o ri aj-Jerusalem, ri tenemit ri c'o pa Judea. Y jec'o chuka' ri je-petenak pa ch'aka chic tenemit chi ri Judea. Ri winak re' ye'an-e bautizar roma raja' chiri' pa rakan-ya' Jordán. Reje' can niquik'alajij-wi ri quimac chech ri Juan Bautista.
Ri rutziak ri Juan banon che rusmal camello, y jun tz'um rucusan chi ruximbel-rupa.* 2 R 1:8 Y ri ruway, ja ri sac' y ri cab ri niquiya' ri chicop pa tak k'ayis. Ri Juan nuk'alajij chique ri winak: C'o Jun ri xtipe chuij ren ri man anche'l ta oc ren. Ri Jun ri' can nim-wi ruk'ij y nim chuka' ri ruchuk'a'; romari', más que ren yiluquie-ka chi ninsol ruximbel ruxajab, hasta ri' man nuc'ul ta chi ja ren yibano, roma raja' can nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. Y ren, ya' ri nincusaj chi jixinben bautizar. Pero ri Jun ri xtipe, riq'uin ri Espíritu Santo xquixru'on bautizar.
Cuando ri Jesús x-an bautizar
Ja k'ij ri' cuando ri Jesús elenak-pe pa tenemit Nazaret chiri' pa Galilea y xoka riq'uin ri Juan. Y raja' x-an bautizar roma ri Juan pa rakan-ya' Jordán. 10 Y cuando ri Jesús xel-pe pa ya', xutzu' chi ri chicaj xjakataj, y ri Espíritu Santo nika-pe pa ruwi' anche'l jun paloma. 11 Y ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Ja ret jat Walc'ual, yalan jatinjo' y niquicot wánima awiq'uin,* Is 42:1; Mt 12:18; 17:5; Mr 9:7; Lc 9:35 xcha' ri Dios.
Ri Satanás nrojo' chi ri Jesús nika pa ruk'a'
12 Y ri Jesús x-an che roma ri Espíritu Santo chi xbe pa tz'iran rech-ulef. 13 Y chiri' pa tz'iran rech-ulef xc'ue-wi, anchi' xe itzel tak chicop jec'o. Chiri' xc'ue-wi cuarenta k'ij. Y cuando c'o chiri', ri Satanás nutaj ruk'ij chirij chi nika ta pa ruk'a', pero man xtiquier ta chirij. Y ri ángeles xquilij ri Jesús.
Cuando ri Jesús xutz'om rusamaj pa Galilea
14 C'o chic ri Juan pa cárcel cuando ri Jesús xbe pa Galilea. Ri Jesús nutzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios, 15 y nu'ij: Cami jojc'o yan chupa ri tiempo ri ru'in ri Dios; ri ru-gobierno can nakaj chic c'o-wi-pe.* Dn 2:44; Mt 3:2 Titzolaj-pe ri iwánima y tinimaj ri utzilaj tzij chi jixcolotaj, nicha' raja' chique.
Ri Jesús xeroyoj je quieji' achi'a' elesey-quer
16 Y jun k'ij cuando ri Jesús benak chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea, xerutzu' je ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui'; jun rubinan Simón y ri jun chic Andrés. Ri quisamaj ri achi'a' ri' ja ri yequilesaj quer pa ya', romari' niquiq'uiak ri quiya'l pa ya' chi yequilesaj-pe quer. 17 Ri Jesús xch'o'n chique ri ca'i' achi'a' ri' y xu'ij chique: Quinitzeklebej, y xtinc'ut chiwech anchique modo ye'ich'ec winak riq'uin ri nutzij chi jinquitzeklebej.
18 Ri ca'i' achi'a' ri', can ja' xquiya' can ri quisamaj y xquitzeklebej ri Jesús.
19 Y juba' oc xebin, cuando ri Jesús xpa'e'. Raja' xerutzu' ri Jacobo y ri Juan, ri je ralc'ual ri jun achi rubinan Zebedeo. Ri je ca'i' achi'a' re' pa canoa jec'o-wi, yesamaj. Reje' yequic'ojoj quiya'l ri anchok che yequilesaj quer pa ya'. 20 Y xpe ri Jesús xeroyoj chi niquitzeklebej. Y ri Jacobo y ri Juan can xe xquic'oxaj, xebe chirij. Y xe chic ri quitata' xc'ue' can quiq'uin ri samajel pa canoa.
Jun achi pa Capernaum c'o jun itzel espíritu riq'uin
21 Ri Jesús y ri je-benak riq'uin xe'apon pa tenemit Capernaum. Y chupa ri k'ij chi uxlanen, ri Jesús xbe pa sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios. Raja' chiri' nutzijoj-wi rutzij ri Dios chique ri winak. 22 Y ri xec'oxan-apo richi, xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma ri tzij ri xquic'oxaj. Roma cuando yerutijoj, can nik'alajin chi can c'o uchuk'a' pa ruk'a' y man anche'l ta oc ri maestros chi ri ley.* Mt 7:28-29 23 Y chiri' chupa ri sinagoga ri k'ij ri' c'o-apo jun achi ri c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin ri achi, can xsiq'uin xch'o'n, 24 y xu'ij che ri Jesús: ¿Anchique ri najo' chake, ret Jesús aj-Nazaret? ¿Xape chi jojaq'uis? Ren weta'n jat ancu'x (anchique) ret y romari' weta'n chi can ja ret ri lok'olaj Ralc'ual ri Dios y jat-petenak riq'uin raja', xcha' che.
25 Pero ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu: Cachojochi'. Catel-e.
26 Y ri itzel espíritu nisiq'uin xel-e. Pero cuando xel-e, xupiq'uiq'uiej can ri ruch'acul ri achi. 27 Y ri winak ri quimolon-qui' chiri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' ri xu'on ri Jesús, y niqui'ij chiquiwech: ¿Anchique ri nrojo' nuc'ut ri achi re'? Roma ri nuc'ut raja' can man jun mej (bey) kac'oxan roj. Cuando nich'o'n, can nik'alajin chi can c'o uchuk'a' pa ruk'a'. Ri itzel tak espíritus can yeniman che, yecha' ri winak chiquiwech ka reje'.
28 Y ch'anin xbin rutzijol ri Jesús, y romari' ri winak ri jec'o pa tak tenemit chunakaj ri Galilea, ch'anin xquina'ej ri yeru'on ri Jesús.
Ri Jesús nuc'achojrisaj ri rujite' ri Simón Pedro
29 Cuando ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xe'el-pe chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, reje' xebe chicocho ri Simón y Andrés. 30 Pero cuando xe'apon, x-ix che ri Jesús chi ri rujite' ri Simón li'an chech ruch'at, roma jun nimalaj c'aten. 31 Y ri Jesús can ja' xberutzu-pe ri yawa'. Raja' xutz'om ruk'a' y xuyec. Y can xe quiri' xu'on che, can ja' xq'uis-e ri c'aten chirij. Y ri ixok ri' can ja' xerutzuk ri Jesús y ri je-benak riq'uin.
Q'uiy yawa'i' yec'achoj roma ri Jesús
32 Y ja' cuando xka yan ka ri k'ij y xcok'a' yan ka chupa ri k'ij ri', ja' cuando conojel ri winak ri c'o yawa'i' quiq'uin xequic'uaj-apo chech ri Jesús. Ri yawa'i' ri' jalajoj rech yabil ri ntoc chique y jec'o chuka' ri c'o itzel tak espíritus quiq'uin. 33 Can yalan je q'uiy ri winak ri xquimol-apo-qui' chiri', xa conojel ri winak ri jec'o chupa ri jun tenemit ri' ri xe'apon riq'uin ri jay anchi' c'o-wi ri Jesús. 34 Y ri yawa'i' can xec'achoj-wi roma ri Jesús, más que can jalajoj rech yabil ntoc chique. Chuka' raja' xerulesaj-e ri itzel tak espíritus. Ri Jesús can man xuya' ta lugar chique ri itzel tak espíritus chi xech'o'n, roma reje' quieta'n ancu'x (anchique) raja'.
Ri Jesús xbe pa ronojel tenemit chi ri Galilea chi xuk'alajij rutzij ri Dios
35 Nimak'a' yan ruca'n k'ij, ri Jesús xcataj-e y xbe pa tz'iran rech-ulef chi xberu'ona' orar. 36 Y ri Simón y ri ch'aka chic discípulos xebe chucanoxic ri Jesús. 37 Cuando xquiwil, ja' xqui'ij che: Jacanox coma conojel winak, xecha' che.
38 Y ri Jesús xu'ij chique: Jo' pa ch'aka chic tenemit ri jec'o-pe nakaj, chi nintzijoj chuka' rutzij ri Dios chiri', roma can richi-wi nin-en ri samaj re' xipe we' chech-ulef, xcha' ri Jesús.
39 Y raja' xbe chi xutzijoj rutzij ri Dios pa ronojel ri Galilea. Ri pa tak tenemit anchi' napon-wi, raja' nutzijoj rutzij ri Dios pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios.* Mt 4:23; 9:35 Y chuka' can xerulesaj-e ri itzel tak espíritus.
Ri Jesús nulesaj-e ri lepra chirij jun achi
40 C'o jun achi ri c'o jun itzel yabil chirij, ri rubinan lepra. Ri achi ri' xapon riq'uin ri Jesús, xxuquie-ka chech y xu'ij che: Ren weta'n chi ret jatiquier nalesaj nuyabil, pero man weta'n ta anchique nanojij pa nuwi', xcha' raja'.
41 Ri Jesús xujoyowaj rech ri achi ri'; romari' raja' can ja' xutz'om-apo y xu'ij che: Ninjo' chi jac'achoj. Tiq'uis-e ayabil, xcha' che.
42 Y can xe xu'ij quiere' ri Jesús, ri ru-lepra ri achi xq'uis-e y ch'ajch'oj xu'on can. 43 Y ri Jesús can ja' xu'ij che ri achi chi tibe, pero can yalan xuchelebej che ri anchique nic'atzin chi nu'on. 44 Ri Jesús xu'ij che ri achi ri': Man taya' rutzijol ri xbanataj awiq'uin, xe ac'utu-awi' chech ri sacerdote pa rocho ri Dios. Y taya' ronojel ri nu'ij chupa ri ru-ley ri Moisés.* Lv 14:1-32 Chiri' nu'ij anchique nic'atzin naya', chi quiri' nak'alajij chiquiwech chi jat ch'ajch'oj chic, xuche'x-e.
45 Pero ri achi can xe xuya' can ri Jesús, xa xutz'om rutzijoxic chique ri winak ri anchique xbanataj riq'uin raja'. Y romari' ri Jesús ch'anin xel rutzijol, y man nitiquier ta chic ntoc-apo ri pa tak tenemit ri anchi' napon-wi, roma can je q'uiy winak ri yec'ulu-apo richi. Y roma chuka' ri' ri Jesús nic'ue' can pa tak k'ayis, ri lugar anchi' manak winak. Y ri winak ri ye'apon riq'uin can yalan je q'uiy, y chuka' q'uiy lugar yepe-wi ri winak.

*1:2 Mal 3:1

*1:3 Is 40:3

*1:6 2 R 1:8

*1:11 Is 42:1; Mt 12:18; 17:5; Mr 9:7; Lc 9:35

*1:15 Dn 2:44; Mt 3:2

*1:22 Mt 7:28-29

*1:39 Mt 4:23; 9:35

*1:44 Lv 14:1-32