ROMANO
CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARÃ ROMANEBEMA ITEA
Poa 56are Pauloba naʌ̃ cartada djabarã Roma purud̶ebema itea b̶ʌsia. Roma purud̶aa wãẽ́ b̶ad̶a bẽrã cartara b̶ʌsia idjid̶ebemada cawad̶amãrẽã. Jerusaleʌ̃naa wãi naẽna Corinto purud̶eba diabuesica b̶ʌa (Hecho 20:1-3).
Roma purud̶e djabarã judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a baraasia. Judiorãba Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra ẽpẽ panabadjid̶aa baribʌrʌ judiorãẽ́ba ẽpẽnaca basía. Maʌ̃ bẽrã Pauloba naʌ̃ crĩcha dromada Romano 1:16-17d̶e b̶ʌsia: “Mʌ̃ra peracaa bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jaradiai carea, maʌ̃ bed̶ea ĩjãbʌdara Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba jũma ẽdrʌ edabari bẽrã; judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Maʌ̃ bed̶ea biad̶eba Ãcõrẽba cawabi b̶ʌa sãwã ẽberãrãra jipa unubarida. Jesucritoda ĩjãsira mãwã unubaria.”
Pauloba naãrã b̶ʌsia judiorãba, judiorãẽ́ bid̶a cadjirua obada carea Ãcõrẽba cawa oida (1:18d̶eba ab̶a 3:20d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia Ãcõrẽba idji biad̶eba Jesucrito ĩjãbʌdarã jipa unu b̶ʌd̶ebemada (3:21neba ab̶a 5:21naa). Maʌ̃are b̶ʌsia Ãcõrẽba Jesucrito ĩjã b̶eara idji Jaured̶eba ara idji itea bia b̶ʌbarida (6:1neba ab̶a 8:39d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia zocãrã judiorãba Jesucritora ĩjãnaẽ́ panʌmĩna ewari ab̶a ĩjãnida (9:1neba ab̶a 11:36d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia sãwã dadjirãra jipa nĩbad̶ida panʌda (12:1neba ab̶a 15:13d̶aa). Jĩrũare b̶ʌsia España druad̶aa wãi naẽna djabarã Romanebemada acʌd̶e wã quĩrĩã b̶ʌda (15:14-28). Pauloba jĩrũare b̶ʌd̶ara 16:1-27d̶e b̶ʌa.
1
Naʌ̃ cartad̶e Pauloba naãrã b̶ʌd̶a
Mʌ̃ra Pauloa, Jesucrito nezocaa. Ãcõrẽba mʌ̃ra edasia Jesucritoba diabued̶ada b̶amãrẽã idjab̶a b̶ʌsia bed̶ea bia Ãcõrẽnebemada jaradiad̶e wãmãrẽã.
Maʌ̃ bed̶ea biara Ãcõrẽba naẽnaed̶a diai jarasia. Idjid̶eba bed̶eabadarãba maʌ̃ra Idji Bed̶ead̶e b̶ʌsid̶aa. 3-4 Maʌ̃ bed̶ea biara idji Warrad̶ebemaa. Idji Warra dadjirã Boro Jesucritora naʌ̃ djarad̶e Israeld̶ebema boro David̶eba zed̶aa. Baribʌrʌ idji beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbasid̶e Ãcõrẽ Jaureba unubisia Ãcõrẽ Warra ʌb̶ʌa b̶ʌda.
Jesucritod̶eba Ãcõrẽba mʌ̃ra b̶ʌsia idjia diabued̶ada b̶amãrẽã. Idji biad̶eba mãwã b̶ʌsia jũma druazabemaba Jesucritoda ĩjãnamãrẽã, idji bed̶eada ĩjã od̶amãrẽã, idjab̶a idjida bia jarad̶amãrẽã. Bãrã sid̶a Ãcõrẽba trʌ̃sia Jesucrito itea b̶ead̶amãrẽã.
Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa jũma Romanebema djabarã itea. Ãcõrẽba bãrãra quĩrĩã b̶ʌa idjab̶a trʌ̃sia idji ẽberãrãda b̶ead̶amãrẽã. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba dadjirã Boro Jesucrito ume ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a dia pananida.
Paulo Romanaa wã quĩrĩã b̶ad̶a
Naãrã mʌ̃a jaraya: Jesucritod̶eba mʌ̃a jũma bãrã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria bãrãba Jesucrito ĩjã panʌnebemada druazabemaba bed̶ea panʌ bẽrã. Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌra jũma mʌ̃ sod̶eba o b̶ʌa bed̶ea bia idji Warrad̶ebemada jaradia b̶ʌ bẽrã. Idjia cawa b̶ʌa mʌ̃a iwid̶ibʌrʌza bãrã carea iwid̶ibarida. 10 Mʌ̃a iwid̶ibaria idjia quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ mʌ̃ra idu bãrã acʌd̶e wãbimãrẽã. 11 Wãrãda mʌ̃a bãrãra unu quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽ Jaured̶eba carebai carea. Mãwã bãrãra zarea b̶ead̶ia. 12 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirãba ab̶arica Crito ĩjã panʌneba dji careba pananida zarea panani carea.
13 Djabarã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bãrãba cawad̶ida wãrãda b̶arima zocãrã bãrãmaa wãida crĩcha b̶abarida. Baribʌrʌ wad̶ibid̶a poya wãẽ́ b̶ʌa. Bãrãmaa wã quĩrĩã b̶ʌa mʌ̃a jaradia b̶ʌd̶eba jãmabemarãba Jesucritoda ĩjãnamãrẽã dewara druad̶ebemarãba ĩjãped̶ad̶a quĩrãca. 14-15 Mʌ̃a bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jũmarãa jaradiaida b̶ʌa. Ne cawa b̶eaa, ne adua qued̶eaa, carta cawa b̶eaa, carta adua b̶eaa bid̶a jaradiaida b̶ʌa.* Ne cawa b̶ea, ne adua qued̶ea. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “griegorãa idjab̶a ãĩbemarãa.” Maʌ̃ carea bãrã Romanebemarãa bid̶a jaradiad̶e wã quĩrĩã b̶ʌa.
16 Mʌ̃ra peracaa bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jaradiai carea, maʌ̃ bed̶ea ĩjãbʌdara Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba jũma ẽdrʌ edabari bẽrã; judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naãrã judiorãda, maʌ̃are judiorãẽ́ sid̶a.” 17 Maʌ̃ bed̶ea biad̶eba Ãcõrẽba cawabi b̶ʌa sãwã ẽberãrãra jipa unubarida. Jesucritoda ĩjãsira mãwã unubaria. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa:
Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ʌra idji ĩjã b̶ʌd̶eba zocai b̶aya. Habacuc 2:4.
Ẽberãrã Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e panʌnebema
18 Ãcõrẽba bajãneba cawabi b̶ʌa cadjirua o b̶eara, jipaẽ́ b̶ea sid̶a idji quĩrũbid̶eba jũma cawa oida. Ãdjia cadjirua o panʌneba wãrã bed̶eara idu cawabid̶acaa. 19 Ãcõrẽnebema poya cawaida b̶ʌra ãdjirãba bio cawa panʌa, idjia cawabi b̶ʌ bẽrã. 20 Naʌ̃ ẽjũã od̶ad̶eba ʌ̃taa Ãcõrẽ ununacad̶ebemada ẽberãrãba ebud̶a unubadaa. Idjia od̶a acʌ panʌneba cawa panʌa idjira Ãcõrẽda idjab̶a ewariza ne jũma poya o b̶ʌda. Maʌ̃ carea cadjirua o b̶eaba poya jarad̶aẽ́a Ãcõrẽ adua panʌ bẽrã bed̶ead̶e panʌẽ́da. 21 Ãdjirãba Ãcõrẽra cawa panasid̶amĩna idjía bia bed̶ead̶aẽ́ basía idjab̶a bia b̶ʌad̶a ad̶aẽ́ basía. Ãtebʌrʌ crĩcha neẽ́ b̶ea quĩrãca crĩcha panesid̶aa. Mãwã ãdji crĩchara biẽ́ b̶eped̶a pãĩmane panesid̶aa. 22 Ãdjirãba crĩcha cawa b̶ead̶a asid̶amĩna crĩcha neẽ́ b̶easia. 23 Ãcõrẽ beuca bia quiruda igarasid̶aa. Maʌ̃be dadji beuida b̶ʌ zaca b̶ʌda od̶aped̶a maʌ̃gʌ́a bia bed̶ea panesid̶aa. Ĩbana za quĩrãca, animarã jĩrũ quĩmãrẽ b̶ea za quĩrãca, idjab̶a jãne wãbada animarã za quĩrãca od̶aped̶a maʌ̃gʌ́a bia bed̶ea panesid̶aa.
24 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba iduaribisia ãdji soba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda od̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãba mĩã perada o panesid̶aa. 25 Wãrã Ãcõrẽda igarad̶aped̶a sewadrʌ ẽpẽ panesid̶aa. Ãcõrẽba ne jũmada od̶amĩna idji cãyãbara idjia od̶adrʌ ẽpẽ panesid̶aa idjab̶a bia bed̶ea panesid̶aa. Baribʌrʌ dadjirãba ab̶abe Ãcõrẽabʌrʌ ewariza bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.§ Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”
26 Ãdjirãba sewada ẽpẽped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽba iduaribisia mĩã perada od̶amãrẽã. Wẽrãra umaquĩrã ume b̶aida b̶ʌda idu b̶ʌd̶aped̶a ab̶arica wẽrã ume panesid̶aa. 27 Ara maʌ̃ quĩrãca umaquĩrãra wẽrã ume b̶aida b̶ʌda idu b̶ʌd̶aped̶a ab̶arica umaquĩrãda dji awuad̶aped̶a mĩã perada o panesid̶aa. Maʌ̃ cadjirua o panʌ carea Ãcõrẽba ãdjirãra cawa oya idjia cawa oida b̶ʌ quĩrãca.
28 Ãdjirãba Ãcõrẽra igaraped̶ad̶a bẽrã idjia iduaribisia crĩcha cadjiruada ẽpẽnaped̶a mĩã oiẽ́ b̶eada o pananamãrẽã. 29 Ne jũma cadjiruada obadaa. Mĩã peraida b̶ʌda obadaa, ne jũma awuabadaa, djãrãra biẽ́ obadaa, djãrãba erob̶ʌ carea biẽ́ crĩchabadaa, mĩã beabadaa, caicayabadaa, djãrã cũrũgabadaa, djãrã biẽ́ jarabadaa, idjab̶a nẽbʌra obadaa. 30 Djãrã ẽcarraare biẽ́ bed̶eabadaa, Ãcõrẽra quĩrãmabadaa, idjab̶a djãrã quĩrãpita biẽ́ bed̶eabadaa. Ãdjirãra dji biara b̶ead̶a abadaa idjab̶a dji dromaana abadaa. Djãrã biẽ́ od̶i carea jʌrʌbadaa. Ãdji djibari bed̶eara ĩjãnacaa. 31 Cʌwʌrʌ zarea b̶eaa. Ãdjia bed̶ea b̶ʌped̶ad̶ara od̶acaa. Quĩrĩã neẽ́ b̶eaa, ãdji biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶acaa idjab̶a djãrãra quĩrã djuburiad̶acaa.* Ãdji biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶acaa. Griego bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a. 32 Ãdjirãba bio cawa panʌa Ãcõrẽba mãwã o b̶eara bio cawa oida. Ãcõrẽba mãwã o b̶eara bio cawa oida. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba jara b̶ʌcãrĩa mãwã o b̶eara beud̶ida panʌda.” Baribʌrʌ ara mãwã o nĩnaa idjab̶a dewararãba ab̶ari quĩrãca cadjirua obʌdad̶e bia crĩchabadaa.

*1:14-15 Ne cawa b̶ea, ne adua qued̶ea. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “griegorãa idjab̶a ãĩbemarãa.”

1:16 Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naãrã judiorãda, maʌ̃are judiorãẽ́ sid̶a.”

1:17 Habacuc 2:4.

§1:25 Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”

*1:31 Ãdji biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶acaa. Griego bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a.

1:32 Ãcõrẽba mãwã o b̶eara bio cawa oida. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba jara b̶ʌcãrĩa mãwã o b̶eara beud̶ida panʌda.”