4
Evaloŋ Pita lo Jon
Pita lo Jon enaŋ abô hadêŋ avômalô imiŋ denaŋ, ma ŋê êbôk da lôk unyak matheŋ anêŋ sôp bidoŋ iniŋ anyô vovak laik ma Sadyusi doho êyô ek thai. Thêlô leŋiŋmaniŋ hathak thai êdôŋ avômalô nena Yisu bôk haviyô hêk ŋama ba intu avômalô ŋama sapêŋ tem nimbiyô esak loŋbô aêŋ iyom. Lêk yaŋsiŋ habôk ba intu evaloŋ thai ba êdô hamô koladôŋ aleba hayaŋ wak bêŋ. *Ap 2:41Ma doŋtom avômalô bêŋ anôŋ elaŋô thai iniŋ abô ba êvhaviŋ. Ba ŋê takatu ba êvhaviŋ lêk halumbak hi habobo 5,000.
Haviyô hayaŋ ma ŋê bêŋbêŋ eyabiŋ avômalô lôk ŋê bêŋbêŋ ma ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ ethak doŋtom êmô Jelusalem. Anas, anyô bêŋ habôk da, lôk Kaiapas ma Jon lo Aleksanda lôk anyô bêŋ habôk da anêŋ thalaleŋ vi êmô haviŋ. Ma ewa thai êlêm ma enaŋ hik thai liŋ nena, “Lôklokwaŋ lôk athêŋ alê intu udum ôpêŋ mavi hathak?”
Ma Lovak Matheŋ hava Pita kapô siŋ ba hanaŋ hadêŋ thêlô nena, “Ŋê bêŋbêŋ lôk ŋê eyabiŋ avômalô, nodaŋô yenaŋ abô! Yai êv anyô va kambom êntêk sa ba intu udum ek nonaŋ yai bêŋ lôk lemimhaviŋ noyala nena yai adum yani mavi aisê e? 10 *Ap 3:6,13-16Aêŋ ba môlô lôk avômalô Islael sapêŋ noyala katô nena anyô va kambom êntêk lêk habitak mavi ba hamiŋ môlô malemim hathak Yisu Kilisi anêŋ Nasalet anêŋ athêŋ. Bôk uik yani vônô hathak a, ma doŋtom Wapômbêŋ hik yani liŋ hêk ŋama. 11 Yani ma
“ ‘valu atu ba môlô ŋê olav unyak ôpôlik hathak,
ma lêk habitak valu landiŋ anôŋ.’ Kapya Yeŋ 118:22
12 *Mat 1:21Yisu da iyom anêŋ athêŋ hatôm nêm alalô bulubiŋ. Ma athêŋ yaŋ miŋ hêk pik lo leŋ sapêŋ ek nêm alalô bulubiŋ ami. Mi.”
13 Ma thêlô êyê Pita lo Jon imiŋ lôklokwaŋ ma kô mi, ma eyala nena thai ma ŋê oyaŋ ba miŋ bôk ethak unyak ami. Êŋ ma thêlô esoŋ kambom ba leŋiŋhabi nena bôk êmô haviŋ Yisu. 14 Ma êyê anyô va kambom atu lêk mavi ba hamiŋ haviŋ thai ba intu thêlô abô mi ek nenaŋ. 15 Êŋ ma enaŋ ek neja Pita lo Jon vê ênjêk Sanhedlin*Islael elam iniŋ kaunsil nena ‘Sanhedlin’. anêŋ unyak ma nede yaiŋ ba ini. Ma ele yaiŋ ba i ma thêlô êbôlêm auk. 16 Ba enaŋ, “Alalô nandum malê esak anyô ju êntêk? Avômalô Jelusalem sapêŋ lêk eyala yôv nena thai idum lavôŋiŋ bêŋ te ba miŋ hatôm alalô nasi ami. 17 Ma doŋtom alalô napôm loŋôndê te ek abô êŋ miŋ ni mayaliv ênjêk avômalô malêvôŋ ami. Aêŋ ba nanaŋ lôklokwaŋ êndêŋ thai nena miŋ nenaŋ abô esak athêŋ êŋ êndêŋ avômalô la esak loŋbô ami.”
18 *Ap 5:28Yôv ma elam thai êlêm hathak loŋbô ma enaŋ lôklokwaŋ nena miŋ nenaŋ abô êŋ lôk nêndôŋ avômalô esak Yisu anêŋ athêŋ ami. 19 *Ap 5:29Ma doŋtom Pita lo Jon enaŋ viyaŋ, “Malê intu ba mavi hêk Wapômbêŋ ma ek yai nandum? Nasopa môlônim abô mena Wapômbêŋ anêŋ abô? 20 Yai miŋ hatôm bônôŋ esak nôm takatu ba ayê lo alaŋô ami.”
21 Ma Sanhedlin enaŋ lôklokwaŋ ek thai nêmô bônôŋ, êŋ ma etak thai ba i. Avômalô sapêŋ êbô Wapômbêŋ anêŋ athêŋ hathak nôm atu ba lêk idum ba intu miŋ hatôm nêpôm loŋôndê la ek nênêm vovaŋ êndêŋ thai ami. 22 Ek malê nena ôpatu ba habitak mavi ma anêŋ sondabêŋ hatôm 40. Ba intu eyala nena Wapômbêŋ iyom hatôm indum nôm êŋ.
Ŋê êvhaviŋ iniŋ mek
23 Etak Pita lo Jon ba i hadêŋ avômalô êvhaviŋ. Ma enaŋ abô takatu ba ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk ŋê bêŋbêŋ enaŋ hadêŋ thai. 24 *Kis 20:11; Neh 9:6; Sng 146:6Thêlô elaŋô aêŋ ma lôkthô êv veŋiŋbôlêk liŋ ba eteŋ mek hadêŋ Wapômbêŋ nena, “Anyô Bêŋ, nômkama sapêŋ anêŋ alaŋ, bôk hopesaŋ pik lo leŋ ma ŋgwêk lôk nômkama sapêŋ atu ba êmô kapô. 25 Sêbôk ma honaŋ abô hathak Lovak Matheŋ hale anêm anyô ku ma yêlôaniŋ bumalô Devit abôlêk. Ba hanaŋ aêntêk,
“ ‘Avômalô pik sapêŋ leŋiŋŋaŋa eka?
Lôk ibutiŋ abôyaŋ ek nijik vovak êndêŋ Wapômbêŋ eka?
26 Pik iniŋ kiŋ lôkthô êpôpêk i ek nijik vovak.
Lôk ŋê bêŋbêŋ pik sapêŋ ethak doŋtom
ek nêmô Anyô Bêŋ lôk anêŋ Mesia lu.’ Kapya Yeŋ 2:1-2
27 *Mat 27:1-2; Luk 23:7-11; Ap 3:13Avanôŋ biŋ, Helot Antipas lo Pontius Pailat ma ŋê loŋ buyaŋ lôk avômalô Islael bôk ethak doŋtom êmô malak lôŋ êntêk ba idum ek nêmô anêm anyô ku matheŋ Yisu lu, ôpatu ba bôk holam yôv ek imbitak anêm Mesia. 28 *Ap 2:23Thêlô idum nômkama sapêŋ hatôm anêm auk lôk lôklokwaŋ atu ba bôk lemhabi nena tem imbitak aêŋ. 29 *Ep 6:19Anyô Bêŋ, lemimbi abô takatu ba evak ba enaŋ ek indum yêlô nakô ba intu nêm yêlô anêm ŋê ku sa ek nanaŋ anêm abô lôklokwaŋ ma miŋ nakô ami. 30 Ma otak bahem êyôŋgêk avômalô lôk lijiŋ ba undum i mavi lôk undum lavôŋiŋ lôk nômbithi lomaloma esak anêm anyô ku matheŋ Yisu anêŋ athêŋ.”
31 Thêlô eteŋ mek yôv ma loŋ atu ba êmô halowaliŋ. Ma Lovak Matheŋ hayô hava thêlô lôkthô kapôlôŋiŋ siŋ. Ba enaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô bêŋ ma miŋ êkô ami.
Ŋê êvhaviŋ sapêŋ kapôlôŋiŋ doŋtom
32 *Ap 2:44Ma ŋê êvhaviŋ sapêŋ iniŋ auk lôk kapôlôŋiŋ doŋtom iyom. Ma iniŋ nômkama sapêŋ ma hatôm thêlô lôkthô iniŋ ma miŋ evasiŋ ami. 33 Ma aposel ethak enaŋ Yisu anêŋ haviyô hathak loŋbô bêŋ ba iniŋ abô êŋ anêŋ lôklokwaŋ ma bomaŋ. Ma Wapômbêŋ habi anêŋ wapôm hayô hamô thêlô lôkthô. 34 *Ap 2:45Ma thêlô vi iniŋ pik lo unyak hamô ba ethak êv ba avômalô vi êv vuli. Ma ewa valu takêŋ 35 ba êv hadêŋ aposel ek neyabiŋ. Ma aposel ibi valuseleŋ takêŋ sam hadêŋ avômalô takatu ba êv yak hathak nômkama. Ba intu thêlô te miŋ hêv yak hathak nôm lôk nômkama ami.
36 Ma thêlô êŋ te ma Josep ba anêŋ loŋ ma ŋgavithôm Saiplus ma habitak anêŋ ôdôŋ Livai. Ma aposel ethak elam yani nena Banabas, athêŋ êŋ anêŋ ôdôŋ nena, “Anyô hathak havatho avômalô kapôlôŋiŋ loŋ.” 37 Yani hêv anêŋ pik bute ek nênêm vuli. Ma hawa valu hathak pik êŋ ba hi hêv hadêŋ aposel.

*4:4: Ap 2:41

*4:10: Ap 3:6,13-16

*4:12: Mat 1:21

*4:15: Islael elam iniŋ kaunsil nena ‘Sanhedlin’.

*4:18: Ap 5:28

*4:19: Ap 5:29

*4:24: Kis 20:11; Neh 9:6; Sng 146:6

*4:27: Mat 27:1-2; Luk 23:7-11; Ap 3:13

*4:28: Ap 2:23

*4:29: Ep 6:19

*4:32: Ap 2:44

*4:34: Ap 2:45