6
Ri Jesús xerutzuk vo'o' mil achi'a'
Y tok e banatajinek chic c'a can ronojel re', ri Jesús y ri rutijoxela' xebe c'a juc'an ruchi-ya'* Galilea; ya' ri rubini'an chuka' Tiberias. Can e janíla c'a e q'uiy vinek ri xetzekelben-el richin, roma re vinek re' quitz'eton chic c'a ri milagros yerubanala' quiq'uin ri yava'i', milagros ri yek'alajirisan richin chi can ja vi ri Dios takayon-pe richin. Ri Jesús y ri rutijoxela' xejote' c'a el pa ruvi' jun juyu'; y rija' tz'uyul c'a chiquicojol ri rutijoxela'. Ri k'ij c'a ri', xa nakaj chic c'a c'o-vi ri pascua, ri nimak'ij israelita. Y tok ri Jesús xtzu'un c'a más quela', xutzu' chi can janíla c'a e q'uiy vinek ri e apovinek-apo riq'uin. Romari' rija' xubij c'a chire ri Felipe ri jun rutijoxel: ¿Acuchi xtekalok'o-vi-pe vey richin chi yekatzuk conojel re vinek re'?
Que c'a re' ri xuc'utuj ri Jesús chire ri rutijoxel, richin chi nretamaj achique c'a ri nuch'ob; vi noka' chuc'u'x chi ri Jesús ronojel nitiquir nuben. Pero ri Jesús xa can retaman chic ri c'o chi nuben richin yerutzuk ri vinek ri'. Y ri Felipe xubij c'a chire ri Jesús: Vi ta nikalok' ca'i' ciento quetzales vey,§ man xqueruben ta. Can man xtel ta apo chiquivech, stape' xa juba' ta oc ri nikaya' chique.
C'ari' jun c'a chique ri rutijoxela', ri rubini'an Andrés y rach'alal ri Simón Pedro, xubij: Vave' c'o jun ala' c'o vo'o' vey richin cebada y ca'i' tak quer* e ruc'amon-pe, ¿pero xaxe ta c'a oc re' ri xtikaya-apo chiquivech conojel re vinek re'? xcha' ri Andrés.
10 C'ari' ri Jesús xubij c'a: Tibana' chique la vinek chi quetz'uye', xcha' rija'.
Y ri lugar c'a ri' jebel richin yetz'uye', roma ri sabana rex-rex rubanon. Conojel c'a ri vinek quimolon-qui' chiri' xetz'uye'. E vo'o' mil la'ek xaxe ri achi'a'. 11 Ri Jesús xeruli'ej c'a re vo'o' vey re' y xumatioxij chire ri Dios. C'ari' xujachala-el chique ri rutijoxela', y ri tijoxela' xbequijachala' can chique ri vinek ri e tz'uyul. Y ri Jesús can que c'a chuka' ri' xuben riq'uin ri ca'i' quer. Ri vinek can xquic'ul c'a ri janipe' vey y quer ri xcajo'. 12 Y tok e va'inek chic c'a jebel ri vinek ri', ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Timolo' c'a pe ronojel vey y quer ri man xq'uis ta, roma man ninvajo' ta c'a chi c'o ta yec'oje' can queri'.
13 Ri tijoxela' can xbequimolo' c'a pe y xquinojisaj cablajuj chaquech riq'uin ri man xq'uis ta rutijic, tok e va'inek chic conojel. C'a ja na c'a ri' xmolotej can chire ri vo'o' tak vey banon riq'uin cebada. 14 Y ri vinek ri', tok quitz'eton chic ka ri milagro ri xuben ri Jesús, ri nik'alajirisan chi can ja ri Dios ri takayon-pe richin, rije' xquibij: Can kitzij vi chi ja achin re' ri k'alajirisey ruch'abel ri Dios ri q'uiy yan tiempo oyoben chi can nipe-vi chuvech re ruvach'ulef, xecha'.
15 Ri Jesús can ruyon c'a xtzolin-el pa ruvi' ri juyu',§ roma can xunabej chi ri vinek xquepe chuc'amic richin chi niquiben qui-rey chire y stape' man nrajo' ta rija'.
Tok ri tijoxela' xquitz'et ri Jesús pa ruvi' ri nima-ya' rubini'an Galilea, chi can chiraken petenek-vi
16 Y ri rutijoxela' ri Jesús xetzolin-ka chuchi-ya', c'a tok xquitz'et na chi xkak'ij-ka. 17 Rije' xe'oc c'a el pa jun canoa y quichapon c'a el bey richin chi yebe c'a pa tinamit Capernaum, ri c'o c'a juc'an chic ruchi' ri ya'. Janíla chic c'a k'eku'n chiri' y ri Jesús xa man apovinek ta quiq'uin. 18 Y jac'ari' tok xbetiquir-pe jun nimalej cak'ik' pa ruvi' ri ya'; jun cak'ik' ri janíla ruchuk'a'. Y romari' ri ya' can janíla c'a nisilon. 19 Y tok e biyinek chic c'a jun vo'o' o vaki' kilómetros pa ruvi' ri ya', ri tijoxela' xquitz'et chanin chi ja ri Jesús ri petenek chiraken pa ruvi-ya' y yeruk'i' yan c'a. Y rije' janíla c'a xquixibij-qui'. 20 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Man tixibij-ivi'. Ja yin ri Jesús, xcha' rija'.
21 Ri tijoxela' xcac'axaj na c'a chi can ja na vi rija' ri Jesús, c'ari' xcuker-ka quic'u'x y riq'uin quicoten xquic'ul-apo ri Jesús chupan ri canoa. Y can jac'ari' tok xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri c'o chi ye'apon-vi.
Ri vinek ri xebe chucanoxic ri Jesús
22 Pa ruca'n k'ij, ri vinek ri c'a xec'oje' na can juc'an ruchi-ya' ri jun tikak'ij can, c'a quimolon na c'a qui'. Rije' can quetaman c'a chi xaxe ri rutijoxela' ri Jesús ri xetzolin chupan ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'oje' can. 23 Ri k'ij c'a ri', ec'o c'a canoas ri e petenek pa tinamit Tiberias y xe'apon chunakaj ri acuchi xquitej-vi quivay ri vinek ri jun k'ij can; ri vey ri xuya' ri Ajaf Jesús chique, tok rumatioxin chic chire ri Dios. 24 Y ri vinek ri', roma xquitz'et chi ri Jesús xa man c'o ta chic ri chiri' y ri rutijoxela' xa xetzolin yan, rije' chuka' xe'oc-el ri pa tak canoas y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
Ri Vey ri niyo'on ri c'aslen man q'uisel ta
25 Tok re vinek re' xbequila' ri Jesús la juc'an ruchi-ya', xquibij c'a chire: ¿Jampe' catoka' vave'? xecha'.
26 Pero ri Jesús xubij c'a chique ri vinek ri': Kitzij ninbij chive, chi rix yinicanoj xaxe roma xivil ivay viq'uin y jebel xinojisala' ipan, y man roma ta chi xe'itz'et ri milagros ri yek'alajirisan chi yin can ja vi ri Dios ri takayon-pe vichin. 27 Can quixsamej c'a, pero man richin ta chi nich'ec ri vey ri xa niq'uis. Xa can quixsamej richin nich'ec ri Vey ri jantape' c'o y nuya' ic'aslen ri man q'uisel ta.* Vey ri xtinya' chive yin ri xinalex chi'icojol, roma ja yin xirutek-pe ri Nata' Dios, richin ninben re samaj re', xcha'.
28 Y ri vinek ri' xquibij c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri nika' chuvech ri Dios chi nikaben ta?
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri nika' chuvech ri Dios chi rix niben ta, ja ri quininimaj yin ri xitak-pe roma rija'.
30 Y ri vinek xquibij chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri yatiquir naben? Tabana' c'a jun milagro, richin queri' nikatz'et y yatkanimaj. 31 Roma ri ojer tak kati't-kamama', tok xek'ax chupan ri tz'iran ruvach'ulef, jac'a ri vey xubini'aj man᧠ri xuya' ri Moisés chique richin xquitej. Can achi'el vi c'a ri nubij ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can. Chiri' nubij: Vey c'a ri petenek chila' chicaj ri xuya' chique richin xquitej.* Y rat ¿yatiquir cami naben achi'el xuben ri Moisés?
32 Y ri Jesús xubij c'a chique: Tivac'axaj c'a jebel re xtinbij chive: Ri vey ri xpe chila' chicaj, man ja ta c'a ri Moisés ri xyo'on. Jac'a ri Nata' Dios ri niyo'on chive ri kitzij Vey richin chila' chicaj. 33 Roma ri Vey ri can richin ri Dios, jac'a ri Jun ri petenek chila' chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen chique ri vinek, xcha' chique.
34 Tok xcac'axaj queri' ri vinek, xquibij c'a chire ri Jesús: Can jantape' c'a taya' re Vey re' chike, xecha'.
35 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ja yin ri Vey ri yiyo'on c'aslen. Ri xtucukuba' ruc'u'x viq'uin, man chic c'a xtinum ta ri ránima; roma ja yin ri yinoc Ruvay ri nic'ovisan-el ruvayjal. Y chuka' ri xtucukuba' ruc'u'x viq'uin, man xtichaki'j ta chic ruchi' (xtichakchi'in ta chic) ri ránima; roma ja yin ri yinoc Ruya' ri nic'ovisan-el ri nichaki'j ruchi' (nichakchi'in). 36 Pero can achi'el c'a ri nubin chive, chi stape' rix can xitz'et y xivac'axaj ri samaj xinben yin iviq'uin, man c'a xquininimaj ta. 37 Conojel c'a ri xquepe chinucanoxic, yenc'ul; y man jun bey xquenvetzelaj ta el. Roma jac'are' ri e rucha'on chic ri Nata'. 38 Roma yin re xika-pe chila' chicaj man nusamaj ta c'a yin ri nuc'amon-pe, man que ta ri'. Yin xika-pe chila' chicaj chubanic ri samaj ri can rurayibel vi§ ri takayon-pe vichin. 39 Y ri samaj c'a ri ruchilaben-pe ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, jac'a chi conojel ri e rucha'on rija', ri yecanon vichin yin, man ta c'a xquesach can,* y pa ruq'uisibel k'ij xquenc'asoj ta el chiquicojol ri caminaki'. 40 Ri samaj chuka' ri chilaben-pe chuve roma ri Nata', ri takayon-pe vichin, jac'a chi conojel ri yetz'eton ri nusamaj y niquicukuba' chuka' quic'u'x viq'uin, tic'oje' c'a quic'aslen ri man q'uisel ta, y yenc'asoj-el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisibel k'ij, xcha' ri Jesús.
41 Jac'a ri vinek israelitas ri' yexebeloj chirij ri Jesús, roma rija' xubij: Ja yin ri Vey ri kajinek-pe chila' chicaj. 42 Y yequixebexa' c'a: ¿Man ja ta c'a re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José? Xa ketaman c'a quivech ri rute-rutata'. C'a ta c'a chike roj xtorubij-vi chi rija' kajinek-pe chila' chicaj riq'uin ri Dios, yecha'.
43 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Man c'a quixxebexot-pe chuvij yin. 44 Roma ri xqueniman vichin, xa jac'a ri samajinek chic ri Nata' Dios pa tak cánima; ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. Y yin can xtinben c'a chique ri yeniman vichin chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisibel k'ij. 45 Y can tz'ibatel c'a chuka' coma ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, chi conojel c'o c'a ri xtic'ut chiquivech roma ri Dios,§ queri' ri nubij. Y ri achique c'a ri nrac'axaj ri ruch'abel ri Nata' Dios y nretamaj, can xtipe c'a chinucanoxic.
46 Pero yin man ninbij ta c'a chi c'o ta jun vinek ri tz'eteyon richin ri Dios,* man que ta ri'. Xaxe yin ri in petenek chila' chicaj riq'uin rija' ri in tz'eteyon ruvech ri Dios. 47 Tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive: Ri niniman c'a vichin, can c'o na vi ruc'aslen ri man q'uisel ta. 48 Ri Vey c'a ri can niyo'on na vi c'aslen,§ ja yin. 49 Roma ri vey ri xubini'aj maná, ri xtij coma ri ojer tak ivati't-imama' ri xek'ax pa tz'iran ruvach'ulef, man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'. 50 Jac'a ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj nuben chique ri yetijon richin chi man xque'apon ta chupan ri camic ri richin jantape'. 51 Ja yin c'a ri Vey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri xtiquitej c'a re Vey re', xquec'ase' richin jantape'. Ri Vey c'a ri xtinya' yin chique can jac'a ri nuch'acul.* Can xtapon-vi c'a pa camic richin chi nuq'uen-pe c'aslen chique ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef.
52 Y re vinek israelitas re', tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivech ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' chi rija' nuya' ri ruch'acul chike richin nikatej? yecha' c'a. Xa can xejalajo' c'a roma man junan ta quich'obonic.
53 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi, chi vi xa man nitej ta ri nuch'acul y man nikun ta chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalex chi'icojol, ri c'aslen richin jantape' can man xtoc ta ivichin. 54 Ri can xtiquitej c'a ri nuch'acul yin y xtiquikun chuka' ri nuquiq'uel, can c'o-vi c'a ri quic'aslen richin jantape'. Y yin can xtinben c'a chique chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki', ri pa ruq'uisibel k'ij. 55 Roma ri nuch'acul yin jari' ri kitzij Vey y ri nuquiq'uel jari' ri kitzij Ya'; ri can niquiq'uen-pe c'aslen. 56 Ri can niquitej c'a ri nuch'acul yin y niquikun chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri xtikaben quiq'uin.§ Rije' xquec'oje' viq'uin yin y yin quiq'uin rije'.* 57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe vichin y rija' can c'o-vi ri c'aslen riq'uin, yin chuka' c'o ri c'aslen ri' viq'uin. Y can que c'a chuka' ri' ri xquinquic'ul yin, can xquec'ase-vi voma yin. 58 Ri can kitzij Vey c'a, ri kajinek-pe chila' chicaj, ri Vey ri' can man junan ta riq'uin ri vey ri xubini'aj maná ri xquitej ri ojer tak ivati't-imama', roma ri vey ri xquitej rije' man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'. Jac'a ri niquitej ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj xtic'oje' quic'aslen ri can richin jantape'.
59 Jac'are' ri xubij ri Jesús chique ri vinek israelitas ri quimolon-qui' chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, chiri' pa tinamit Capernaum.
Ri ruch'abel ri Jesús can nuya-vi c'aslen ri man q'uisel ta
60 Y tok ri yetzekelben richin ri Jesús cac'axan chic ka ri xubij, e q'uiy c'a chique rije' ri xquibij: Yalan c'ayef ri xubij. Man k'alaj ta, vi ec'o ri xqueniman.
61 Y tok ri Jesús xutz'et ri niquich'ob pa tak cánima e q'uiy chique ri yetzekelben richin, rija' xubij c'a chique: ¿Achique roma tok rix nich'ob chi c'ayef richin xtinimex ri xinbij? 62 Vi ta yinitz'et yin ri xinalex chi'icojol chi yitzolin chila' riq'uin ri Dios§ ri acuchi in petenek-vi,* ¿man ta cami yininimaj? 63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ja ri ru-espíritu ri niyo'on. Ri ich'acul xa can man jun rejkalen. Y ri Espíritu ri niyo'on ri kitzij ic'aslen, jac'a ri ch'abel ri e nubin chic ka chive ri niyo'on. 64 Pero can c'a e q'uiy na c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, xcha' ri Jesús. Roma rija' can pa nabey c'a ri retaman§ chic pe achique vinek ri man xqueniman ta, y ri achique xtic'ayin-el richin.
65 Y ri Jesús xubij c'a: Roma ec'o c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, romari' tok yin nubin c'a chive chi ja ri vinek ri e cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquepe c'a viq'uin yin chinucanoxic, xcha'.
66 Roma c'a ri xubij ri Jesús, janíla c'a e q'uiy chique ri can quetzekelben richin, man chic xquitzekelbej ta. Xa can xetzolin c'a can.* 67 Y ri Jesús xubij c'a chique ri cablajuj rutijoxela': ¿Rix chuka' nivajo' yixbe can?
68 Y ri Simón Pedro xubij c'a chire ri Jesús: Ajaf, man jun chic achi'el rat, richin nikatzekelbej ta; roma ri ach'abel rat can nuya' c'aslen ri man q'uisel ta. 69 Roj can kacukuban kac'u'x aviq'uin y ketaman chi ja rat ri Cristo, ri Ruc'ajol ri c'aslic Dios.
70 Y ri Jesús xubij c'a: Man riq'uin c'a chi can ja yin ri xicha'on ivichin rix cablajuj, can c'o c'a jun ri itzel-vinek xc'ulun chi'icojol, xcha'.
71 Tok ri Jesús xunataj c'a ri jun ri itzel-vinek xel, chirij c'a ri Judas Iscariote xch'on-vi; ri Judas ri ruc'ajol ri jun achin rubini'an Simón. Ri Jesús xunataj c'a ri jun ri', roma jac'ari' ri xtic'ayin-el richin ri Jesús. Y rija' can jun c'a chique ri cablajuj rutijoxela'.
* 6:1 Mt. 14:13; Mr. 6:32. 6:4 Ex. 12:1-14; Lv. 23:5; Nm. 28:16; Dt. 16:1; Jn. 2:13; 11:55. 6:5 Mt. 14:14. § 6:7 Mr. 6:37. * 6:9 Mt. 14:17; Lc. 9:13. 6:11 Mt. 14:19; 15:36; 26:26; Lc. 24:30; 1 Ti. 4:5. 6:14 Dt. 18:15; Jn. 1:21; 7:40. § 6:15 Mt. 14:23; Mr. 6:46. * 6:27 Ro. 6:23. 6:29 1 Jn. 3:23. 6:30 Mt. 12:38. § 6:31 Nm. 11:7; Sal. 78:24. * 6:31 Neh. 9:15. 6:34 Jn. 4:15. 6:35 Jn. 4:14. § 6:38 Mt. 26:39; Jn. 4:34. * 6:39 Jn. 10:28. 6:40 Jn. 4:14. 6:42 Lc. 4:22. § 6:45 Is. 54:13; Mi. 4:2; He. 8:10; 10:16. * 6:46 Jn. 1:18; 5:37. 6:46 Jn. 7:29. 6:47 Jn. 3:16, 36; 5:24; 1 Jn. 5:12. § 6:48 Jn. 6:33. * 6:51 He. 10:5. 6:51 He. 10:10. 6:52 Jn. 7:43; 9:16. § 6:56 1 Co. 6:17; Ef. 5:30; 1 Jn. 3:23, 24; 4:15. * 6:56 2 Co. 6:16. 6:58 Jn. 6:31, 49. 6:61 Jn. 2:25. § 6:62 Mr. 16:19. * 6:62 Jn. 3:13. 6:63 2 Co. 3:6. 6:63 Sal. 119:50. § 6:64 Jn. 2:24. * 6:66 1 Jn. 2:19. 6:69 Mt. 16:16; Mr. 1:1; Hch. 8:37; 1 Jn. 5:1.