27
Tok ri Jesús xuc'uex chuvech ri Pilato
Y tok xseker-pe, conojel c'a ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri can c'o-vi quik'ij ri chiri' chiquicojol ri vinek, xquimol-qui'* richin chi niquich'ob achique niquiben richin niquitek ri Jesús pa camic. Ri Jesús can ximon-vi-el tok xquic'uaj y xbequijacha' pa ruk'a' ri k'atoy-tzij rubini'an Poncio Pilato.
Ri Judas xberutzolij can ri mero y xujitz'aj-ri'
Jac'a tok ri Judas§ ri xjachon* richin ri Jesús, xutz'et chi ri Jesús xa nitak pa camic, jac'ari' tok rija' xpe k'axo'n riq'uin y xberutzolij can ri juvinek-lajuj mero banon riq'uin sakipuek. Xberutzolij can chique ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. Ri Judas xubij c'a can chique ri achi'a' ri': Yin can ximacun c'a tok xinjech ri Jesús pan ik'a', roma rija' can man jun rubanon richin nicamisex, xcha' chique.
Jac'a ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xa xquibij c'a pe chire ri Judas: ¿C'o cami nic'atzin-vi chike roj chi ri Jesús xa man jun achique ta rubanon? Man jun. Ri' xaxe c'a chavech rat, xecha' chire.
Xpe c'a rija' xutorij can ri mero e banon riq'uin sakipuek. Rija', jac'a ri chiri' pa rachoch ri Dios xutorij-vi can, y xbe c'a. Y rija' xberujitz'aj c'a ri'.
Y ri principal-i' tak sacerdotes xquic'ol c'a el ri mero ri banon riq'uin sakipuek y xquibij c'a: Re mero re' man ruc'amon ta c'a chi nikaxol-ka riq'uin ri mero ri nisipex can vave' pa rachoch ri Dios, roma re mero re' xa rajel jun achin ri xtibiyin ri ruquiq'uel.
Jac'a tok can quiyo'on chic c'a chiquivech ri niquiben riq'uin ri mero ri', rije' xquilok' c'a ri rulef jun banoy-bojo'y. Ri ulef ri' can xtic'atzin c'a richin chi ja ri chiri' yemuk-vi ri vinek ri man e israelitas ta. Y romari' tok ri jun ulef ri' can c'a nibix na c'a Ulef richin Quic'§ chire. Can man jalatajinek ta c'a ri rubi'. Riq'uin c'a ri' can xbanatej-vi ri rubin can ri Jeremías, ri jun ri can xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Rija' can rubin-vi c'a can: Y ri e riy-rumam can ri achin ri xubini'aj Israel, xquiq'uen c'a el ri juvinek-lajuj* mero ri banon riq'uin sakipuek, mero ri xquiya' rije', roma xquibij chi jari' ri rajel ri rusamajel ri Dios. 10 Y ri mero ri' jari' ri xquiya' chuvech ri ulef ri richin ri banoy-bojo'y. Can achi'el vi rubin ri Ajaf chuve. Queri' c'a ri rubin can ri Jeremías.
Tok ri Jesús paban-apo chuvech ri Poncio Pilato
11 Y ri Jesús can pa'el-vi c'a apo chuvech ri k'atoy-tzij rubini'an Poncio Pilato. Y ri k'atoy-tzij ri' xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chire.
Y ri Jesús xubij: Ja', queri'. Can achi'el ri xabij,§ xcha' rija'.*
12 Y tok ri Jesús can janíla vi c'a ri nibix-apo chirij coma ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' c'o quik'ij, rija' can man jun c'a ri nubij. 13 Ri Pilato can jac'ari' tok xubij chire ri Jesús: ¿Can man navac'axaj ta c'a ri niquibij ri vinek chavij richin yatquisujuj? Y rat can man jun nabij.§
14 Pero ri Jesús can man jun c'a ch'abel ri xubij ta chire ri Pilato. Y romari' tok ri k'atoy-tzij ri' can achique la xuna', roma man jun bey rutz'eton ta chi jun vinek que ta ri' nuben.
Ri Pilato xujech c'a el ri Jesús richin chi ticamisex chuvech cruz
15 Y ronojel c'a juna' pa ru-tiempo ri nimak'ij rubini'an pascua, ri k'atoy-tzij can nucol-vi c'a el jun chique ri ec'o pa cárcel.* Rija' nucol c'a el ri preso ri nicajo' ri vinek chi nel-el. 16 Y chupan c'a ri tiempo ri', c'o c'a preso jun achin rubini'an Barrabás, jun achin ri can etaman-vi ruvech chi janíla itzel. 17 Y chique c'a ri vinek ri xbequimolo-qui' chiri', ri Pilato xubij-pe: ¿Achique c'a ri nivajo' rix chi yin nincol ta el chique rije'? ¿Nivajo' chi nincol-el ri Barrabás o ja ri Jesús ri nibix chuka' Cristo chire? xcha' rija'.
18 Ri Pilato can que vi c'a ri' ri xubij-pe, roma rija' can retaman-vi chi ri vinek ri' quiyo'on ri Jesús pa ruk'a', roma itzel niquina' chire chi janíla e q'uiy ri ye'ojkan richin.
19 Y ri Pilato tz'uyul c'a ri acuchi nuk'et-vi tzij, tok xapon c'a rutzijol riq'uin ri rubin-el ri rixjayil. Ri rixjayil rutakon c'a el rubixic chire: Ri Jesús jun achin choj, romari' rat, man catoc cachibil ri ye'ajovan rucamic. Roma yin xinben jun itzel achic'§ roma ri Jesús. Que c'a ri' ri rutakon-el rubixic ri rixjayil ri Pilato.
20 Y ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xequich'ec c'a ri vinek richin chi tiquic'utuj c'a chi ja ri Barrabás ri ticol-el* y ri Jesús ticamisex. 21 Y jac'a tok ri k'atoy-tzij xuc'utuj chic jun bey chique ri vinek ri' chi achique c'a chique che ca'i' ri xtucol-el, ri vinek ri' can jac'ari' xquibij: Ja ri Barrabás tacolo-el, xecha'.
22 C'ari' ri Pilato xuc'utuj c'a chique ri vinek: ¿Y achique c'a ri nibij rix chi yin ninben ta riq'uin ri Jesús, ri nibix chuka' Cristo chire? xcha' rija'.
Can jac'ari' tok conojel xech'on-apo y xquibij: Ri Jesús xa ticamisex chuvech cruz, xecha'.
23 Xpe c'a ri k'atoy-tzij xubij chique ri vinek: ¿Achique c'a rumac rubanon chivech?
Pero ri vinek man yetane' ta ka. Xa riq'uin más uchuk'a' xech'on-apo y xquibij: Xa ticamisex chuvech cruz, xecha'.
24 Y tok ri Pilato xutz'et chi xa man jun chic c'a ri nitiquir nuben y ri vinek xa xquichop janíla niquiben, xpe rija' xberuc'ama-pe juba' ruya' y xuch'ej ruk'a' chiquivech conojel ri vinek ri', y xubij: Yin man jun numac chire ri rucamic re jun chojmilej achin re'. Ri' xa jac'a rix, xcha' chique.
25 Xepe conojel ri vinek xquibij c'a: Xa pa kavi' c'a roj y pa quivi'§ ri e kami'al-kac'ajol can, tika-vi ri rucamic re jun achin re', xecha'.
26 Jac'ari' tok ri k'atoy-tzij can chiquivech vi c'a ri vinek xucol-el ri Barrabás, jac'a chire ri Jesús xa nabey na c'a xutek ruch'ayic,* c'ari' xujech-el richin chi ticamisex chuvech cruz.
27 Y ri soldados richin ri k'atoy-tzij ri' xquic'uaj c'a apo ri Jesús chupan ri palacio. C'ari' xecoyoj c'a conojel ri ch'aka' chic soldados, ri e cachibil. Xequimol c'a apo chirij ri Jesús. 28 Xepe ri soldados ri' xquelesaj c'a el ch'aka' rutziak ri Jesús, c'ari' xquiya' c'a jun tziek quek chirij can achi'el vi ri yequicusala' ri reyes.§ 29 Rije' xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri janíla ruq'uixal. Can achi'el jun corona xquiben chire, y c'ari' xquiya' pa rujolon (ruvi') ri Jesús. Y xquiben chuka' chire ri Jesús chi xuchop jun aj ri pa rajquik'a'. Y riq'uin tze'en c'a tok yexuque' chuvech ri Jesús y niquibila' c'a: Caquicot c'a janíla, rat ri qui-Rey ri israelitas,* yecha' c'a chire.
30 Can niquichubala' c'a chuka' ri Jesús y niquelesala' ri aj c'o pa rajquik'a' richin niquiboj pa rujolon§ (ruvi').* 31 Y tok rije' xetane' c'a chi tze'en chirij, xquelesaj-el ri tziek ri quiyo'on-ka chirij. C'ari' xquiya-el ri can rutziak vi rija', y xquic'uaj c'a el richin chi nequibajij chuvech cruz.§
Tok ri Jesús xbajix chuvech cruz
32 Y jac'a tok quichapon-el elen chupan ri tinamit,* xquic'ul jun achin; y ri achin ri' rubini'an Simón y rija' aj-Cirene. Xepe c'a ri soldados can xquiben-vi c'a chire ri achin ri' chi tuc'uaj-el ri ru-cruz ri Jesús.
33 Y xe'apon c'a chupan ri jun juyu' rubini'an Gólgota. Ri juyu' ri', Calavera chuka' yecha' chire. 34 Tok can ec'o chic c'a chiri', chire ri Jesús xquiya' c'a jun ch'amilej ruya'al-uva§ xolon riq'uin jun c'ayilej ak'on.* Pero tok rija' xuna' ri xquiya' chire, man xrajo' ta.
35 Y tok ri soldados quibajin chic ri Jesús chuva ri cruz, xquiya' c'a pan etz'anen ri rutziak ri Jesús richin xquitz'et achique chi tziek ri niquic'uala-el chiquijujunal. Y riq'uin ri' can nibanatej c'a ri bin can roma ri jun ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Ri rusamajel c'a ri Dios can rutz'iban-vi can chirij ri Cristo: Xequijech ri nutziak y chuka' xequiya' pan etz'anen. Queri' ri rutz'iban can. 36 Ri soldados e tz'uyul c'a chiri' quichajin-apo ri Jesús. 37 Y chutza'n el ri cruz, rije' xquiya' c'a jun tz'alen ri tz'iban-el chuvech ri achique rumac ri Jesús, y romari' nicamisex. Chuvech ri tz'alen ri' nubij c'a: Ri Jesús jari' ri qui-Rey ri israelitas.§ Que c'a ri' ri nubij.
38 Y jac'a chuka' ri' tok ec'o e ca'i' elek'oma'* ri yecamisex chuvech cruz. Jun c'a xc'oje' pa rajquik'a' ri Jesús y ri jun chic pa rajxocon (izquierda). 39 Ri vinek c'a ri yek'ax-el y ye'apon riq'uin ri Jesús, niquisilola-apo quijolon (quivi') chuvech, roma can man niquinimaj ta chi ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. Y c'o chuka' ch'abel ri yequibila' can chire. 40 Ri vinek ri' niquibila' c'a can chire ri Jesús: Rat ri yabin chi navulaj ri rachoch ri Dios y pan oxi' k'ij naben chic jun bey,§ tacolo' c'a avi' ayon. Y vi ja rat ri Ruc'ajol ri Dios, caka-pe chuva la a-cruz, yecha' c'a can chire.
41 Y ja chuka' ch'abel ri' ri niquibila' ri principal-i' tak sacerdotes. Rije' y ri etamanela' chirij ri ley, ri achi'a' fariseos y ri rijita'k tak achi'a' ri can c'o-vi janíla quik'ij, niquitze'ej c'a ri Jesús y niquibila' c'a chiquivech: 42 Rija' can e q'uiy vi c'a xerucol, pero rija' man nitiquir ta nucol-ri'. Y vi can jac'a rija' ri Rey richin re tinamit Israel, tika' c'a pe chuva la ru-cruz y roj can xtikacukuba-vi kac'u'x riq'uin. 43 Rija' can xucukuba-vi ruc'u'x riq'uin ri Dios, y vi ri Dios can nrajo-vi re Jesús, tucolo'* c'a. Roma re Jesús xa can rubin-vi: Ja yin c'a ri Ruc'ajol ri Dios. Can que vi c'a ri' rubin, xecha' ri achi'a' ri'.
44 Y ri elek'oma' ri e bajin chuvech qui-cruz cachibilan ri Jesús, can jac'a chuka' niquiben, achi'el ri ch'aka' chic. Can c'o chuka' niquibila-apo chire ri Jesús.
Ri rucamic ri Jesús
45 Y tok xnic'ajer c'a pe ri jun k'ij ri', jac'ari' tok xk'ekumer chi jun ruvach'ulef. Y ri k'eku'n ri' xq'uis c'a el ri las tres ri tikak'ij. 46 Jac'a ri pa tak las tres ri', jari' tok ri Jesús xch'on-pe riq'uin ronojel ruchuk'a'§ y xubij c'a: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xcha'. Y ri ch'abel ri' nubij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique c'a roma tok xinamalij can?*
47 Y ec'o ri ec'o-apo chiri' chunakaj ri Jesús, tok xcac'axaj ri xubij, xquibila' c'a: Rija' ja ri Elías ri nroyoj, xecha' c'a.
48 Y can ja vi c'a ri' tok c'o c'a jun ri junanin xberuc'ama-pe jun achi'el bo'j ri nibix esponja chire, xumuba' pa jun ch'amilej ruya'al-uva. C'ari' xuya' ri esponja chutza'n jun aj, richin xuya' chire ri Jesús richin chi nich'uch'u-ka juba' ri nichaki'j ruchi'. 49 Pero ri ch'aka' ri ec'o-apo chiri' riq'uin ri Jesús, xquibij: Taya' can, xa tikoyobej na k'alaj ri' vi nipe ri Elías chucolic, xecha'.
50 Pero ri Jesús xa jac'ari' tok xch'on chic riq'uin ronojel ruchuk'a', y xujech c'a ri ránima pa ruk'a' ri Dios; xquen§ (xcom). 51 Y jac'ari' tok ri tziek* ri achok iq'uin ch'aron-vi ri rupan ri rachoch ri Dios xel pa ca'i'. Xuchop-pe pa jotol c'a pa xulan ka.§ Chuka' ri ruvach'ulef can xsilon-vi* c'a y ri abej xerajro' (xerekero') y xepax. 52 Ri jul ri e mukun-vi ri caminaki' xejakatej. Y e q'uiy c'a chique ri lok'olej tak ralc'ual ri Dios ri can e uxlavinek chic el, xec'astej, 53 y xebe'el-pe. Jac'a tok c'astajinek chic pe ri Jesús, jari' tok xetz'etetej chuka' rije'. Rije' xe'apon c'a ri pa lok'olej tinamit Jerusalem. Can chiquivech vi c'a e q'uiy ri xquic'utula-vi-qui'.
54 Ri achin Capitán y conojel ri ec'o chiri' quichajin-apo ri Jesús, tok quitz'eton chic ka ri xuben ri silonel (cab-raken), y quitz'eton chuka' chic ri ch'aka' chic ri xebanatej, rije' can janíla c'a xquixibij-qui'§ y xquibila' c'a: Can kitzij na vi chi re jun achin re'* Ruc'ajol ri Dios, xecha'.
55 Y e q'uiy c'a ixoki' ri can quitzekelben-vi-pe ri Jesús tok xel-pe ri chiri' pa Galilea richin chi niquilij, rije' yetzu'un c'a apo, pero c'anej c'a ec'o-vi-el.§ 56 Y chiquicojol c'a conojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y chuka' ri rixjayil ri achin rubini'an Zebedeo; ri quite' ri Jacobo y ri Juan.*
Tok xmuk ri Jesús
57 Jac'a tok xkak'ij yan, c'o c'a jun tzekelbey richin ri Jesús ri xapon. Jun beyon aj pa tinamit Arimatea, rubini'an José. 58 Rija' xbe c'a riq'uin ri Pilato ri k'atoy-tzij y xberuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús richin numuk. Y ri Pilato xubij c'a chi tijach-pe ri ruch'acul ri Jesús chire ri José. 59 Y ri José richin xuc'uaj-el ri ruch'acul ri Jesús, xberuc'ama' c'a pe, y c'ari' xubir-el (xuber-el) pa jun ch'ajch'ojilej tziek. 60 Ri José aj-Arimatea, xberuya' c'a can ri ruch'acul ri Jesús pa jun c'ac'a' jul, jun jul ri ruc'oton rija' chuvech jun juyu' ri xa can abej vi. Y tok rija' rutz'apen chic c'a can ri jul riq'uin jun nimalej setesic abej, xtzolin c'a.§ 61 Ri María Magdalena y ri jun chic ixok rubini'an chuka' María,* can xetz'uye-vi c'a ri chuvech ri jul tok xmuk can.
Ri principal-i' tak sacerdotes y ri fariseos can xequiya' c'a chajinela' acuchi mukun-vi ri Jesús
62 Ri k'ij tok xmuk ri Jesús, ja k'ij chuka' ri' tok ri vinek niquibanala' chic rutzil ronojel ri xtic'atzin chique ri ruca'n k'ij, roma jari' napon ri uxlanibel-k'ij. Y pa ruca'n k'ij, tok ec'o chic chupan ri uxlanibel-k'ij, jari' tok ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquiben c'a chi xbequic'ulu-qui' chuvech ri Pilato ri k'atoy-tzij. 63 Rije' xbequibij c'a chire: Roj xoka' chikac'u'x chi tok ri Jesús can c'a q'ues na, xubij c'a chi xtic'astej-pe pa rox k'ij. Can que vi c'a ri' rubin can ri k'olonel§ ri'. 64 Y richin c'a chi man quepe ri rutijoxela' y tiquelek'aj-el ri ruch'acul ri Jesús re chak'a', y c'ari' niquibij chique ri vinek: Ri Jesús can xc'astej-vi-el chiquicojol ri caminaki'; romari' oj petenek re vacami richin nikac'utuj utzil chave chi tataka' ruchajixic ri acuchi mukun-vi can, c'a tok nitz'aket na ri oxi' k'ij. Y vi man xtikaben ta queri' y nisach-el ri ruch'acul, c'ari' c'a más e q'uiy ri xqueniman chi can takon-vi-pe roma ri Dios, xecha'.
65 Y ri Pilato xubij c'a chique ri achi'a' ri': Quixbiyin c'a y que'ic'uaj-el la achi'a' chajinela'* la'. Rix xa can ivetaman chic c'a jebel achique rubanic ri c'o chi niben can chire, xe'uche'ex.
66 Ri achi'a' ri' can jac'ari' xebe acuchi mukun-vi can ri Jesús y nequichojmirisaj can chi tichajix jebel. Xquiya' c'a can retal ri abej tz'apeben can ruchi' ri jul, ri xtic'utun vi c'o ri nijakon. Y xequiya' chuka' can chajinela' chiri'.
* 27:1 Sal. 2:2; Mr. 15:1; Lc. 22:66. 27:2 Mt. 20:19. 27:2 Lc. 23:1; Jn: 18:28; Hch. 3:13. § 27:3 Mt. 26:14. * 27:3 Mr. 14:10, 11, 43-46; Lc. 22:2-6, 47, 48. 27:3 Job 20:5; 2 Co. 7:10. 27:5 2 S. 17:23; Job 7:15; Hch. 1:18. § 27:8 Hch. 1:19. * 27:9 Zac. 11:12, 13; Mt. 26:15. 27:11 1 Ti. 6:13. 27:11 Jn. 18:33. § 27:11 Jn. 18:37. * 27:11 Mr. 15:2; Lc. 23:3. 27:12 Is. 53:7; Mt. 26:63; Jn. 19:9; 1 P. 2:23. 27:13 Mt. 26:62. § 27:13 Jn. 19:10. * 27:15 Jn. 18:39. 27:15 Mr. 15:6; Lc. 23:17. 27:18 Hch. 7:9. § 27:19 Job 33:15. * 27:20 Mr. 15:11; Jn. 18:40; Hch. 3:14. 27:20 Lc. 23:18. 27:24 Dt. 21:6. § 27:25 Dt. 19:10; Jos. 2:19; 2 S. 1:16; 1 R. 2:32. * 27:26 Jn. 19:1. 27:26 Is. 53:5; Mr. 15:15. 27:27 Mr. 15:16-21; Jn. 19:2-5. § 27:28 Lc. 23:11. * 27:29 Sal. 35:15, 16; 69:19; Is. 49:7; 53:3; Jer. 20:7; He. 12:2, 3. 27:30 Job 30:10; Lc. 18:32, 33. 27:30 Mi. 5:1. § 27:30 Mr. 15:19. * 27:30 Is. 52:14. 27:31 Lc. 22:63. 27:31 Is. 53:7. § 27:31 Mt. 20:19; Jn. 19:16, 17. * 27:32 Nm. 15:35; 1 R. 21:13; Hch. 7:58; He. 13:12. 27:32 Mr. 15:21. 27:33 Mr. 15:22; Lc. 23:33; Jn. 19:17. § 27:34 Jn. 19:28-30. * 27:34 Sal. 69:21. 27:34 Mr. 15:23. 27:35 Sal. 22:18. § 27:37 Mr. 15:26; Lc. 23:38; Jn. 19:19. * 27:38 Lc. 23:32. 27:38 Is. 53:12; Mr. 15:27; Jn. 19:18. 27:39 Sal. 22:7; 109:25. § 27:40 Mt. 26:61; Jn. 2:19. * 27:43 Sal. 22:8. 27:44 Lc. 23:39. 27:45 Is. 50:3; Am. 8:9. § 27:46 He. 5:7. * 27:46 Sal. 22:1. 27:48 Sal. 69:21; Jn. 19:29. 27:49 Mr. 15:36. § 27:50 Lc. 23:46; Jn. 19:30. * 27:51 2 Cr. 3:14. 27:51 Ex. 26:31, 33. 27:51 Lc. 23:45; Ef. 2:14, 18; He. 10:19, 20. § 27:51 Mr. 15:38. * 27:51 Ex. 19:18; Sal. 18:7; Nah. 1:5. 27:52 1 Co. 11:30. 27:52 Dn. 12:2. § 27:54 Ex. 20:18, 19. * 27:54 Lc. 23:47. 27:54 Mr. 15:39. 27:55 Lc. 8:2. § 27:55 Lc. 23:27, 28, 48, 49. * 27:56 Mr. 15:40. 27:57 Mr. 15:42, 43; Lc. 23:50; Jn. 19:38. 27:58 Mr. 15:44, 45. § 27:60 Is. 53:9. * 27:61 Mt. 27:56. 27:62 Lc. 23:54; Jn. 19:14, 31, 42. 27:63 Mt. 16:21; 17:23; 20:19; 26:61; Mr. 8:31; 10:34; Lc. 9:22; 18:33. § 27:63 2 Co. 6:8. * 27:65 Mt. 28:11. 27:66 Dn. 6:17.