17
Ri itzel tinamit Babilonia
Y jun c'a chique ri vuku'* ángeles ri e uc'uayon jujun lek banon riq'uin k'anapuek, xoch'on viq'uin y xorubij c'a chuve: Catampe viq'uin y xtinc'ut c'a chavech ri achique chi ruc'ayeval ri xtika' pa ruvi' ri ixok ri man utz ta ruc'aslen y tz'uyul pa quivi' q'uiy ya'. Can jac'a riq'uin re ixok re' quibanon-vi mac ri nima'k k'atoy tak tzij ri ec'o chuvech ri ruvach'ulef. Y can rumac c'a chuka' re ixok re' tok ri vinek ri ec'o chuvech ri ruvach'ulef e k'abarinek pa ruk'a' ri mac.§
Y chupan c'a ri jun achi'el achic' ri xinben roma ri ruchuk'a' ri Lok'olej Espíritu, xinna' chi ri ángel xiruc'uaj c'a pa jun achi'el tz'iran ruvach'ulef. Y chiri' xintz'et yan chic ri ixok, ch'ocol chirij jun quek rij chicop ri c'o vuku' rujolon (ruvi') y lajuj ruc'a'.* Re quek rij chicop re' ruyon c'a bi'aj rij, richin nuyok' ri rubi' ri Dios. Y ri ixok ri' rucusan c'a tziek quek y morado. E rucusan chuka' ch'aka' chic cosas ri e banon riq'uin k'anapuek, riq'uin jebel tak abej y ri tak abej chuka' ri nibix perla chique, richin ruvikon-ri' (ruvekon-ri') jebel. Y ri pa ruk'a', ruc'uan c'a jun kumbel-ya' ri banon riq'uin k'anapuek. Y ri kumbel ri' can nojinek-el rupan riq'uin ri itzel tak rubanobal ri e rubanalon chuvech ri Dios, y riq'uin chuka' ri tz'ilolej tak banobel ri e rubanalon, achi'el ri mac quiq'uin achi'a'. Y ri ixok ri' nic'aj c'a ruvech tz'ibatel-vi ri rubi'. Y ri rubi' rija' man can ta c'a k'alaj achique nic'ulun-vi chi tzij, pero que c'a re' ri nubij: Ri nimalej tinamit Babilonia, quite' ri xtani' ri man utz ta quic'aslen y ri quite' chuka' ri vinek ri yebanon etzelal§ chuvech ri Dios. Tok yin xintz'et c'a ri ixok ri', can xsach c'a nuc'u'x. Roma xa can k'abarinek roma ri janíla e q'uiy lok'olej tak ralc'ual ri Dios ri xerucamisaj.* Can xerucamisaj-vi ri xeniman richin ri Jesús. Y ri ángel ri uc'uayon vichin, xubij c'a chuve: Yin xtink'alajirisaj c'a chavech ri achique nec'ulun-vi chi tzij ri ixok ri ch'ocol chirij ri chicop. Y can xtinbij-vi chuka' chave achique nic'ulun-vi chi tzij ri nimalej chicop vuku' rujolon (ruvi') y lajuj ruc'a'. Romari' man jun nic'atzin-vi chi nisach ac'u'x. Roma ri chicop ri xatz'et, xa jun chicop ri xc'oje' ojer can y vacami manek chic. Pero man riq'uin c'a ri xa manek chic, xa can xtic'ulun chic c'a pe. Xtel c'a pe chupan ri itzel jul ri ruyon k'eku'n rupan. Roma xa jari' ri ruq'uisibel ri xtuben can y xtibe pa k'ak'. Y ec'o c'a janíla vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef, ri xa can man xtic'oje' ta quibi' chupan ri vuj ri richin c'aslen. Y re' can jac'a ri pa rutiquiribel pe re ruvach'ulef§ tok etaman chic pe roma ri Dios. Ri vinek ri' can xtisach c'a quic'u'x roma ri niquitz'et. Roma ri chicop ri xc'oje' ojer can y xa manek chic tz'eton, can xbec'ulun chic c'a pe jun bey.
Re' can q'uiy c'a etamabel* nrajo' richin nik'ax, roma ri vuku' rujolon (ruvi') ri chicop, xa e vuku' c'a juyu' ri acuchi rubanon-vi ruch'acat ri ixok ri'. 10 Chuka' ri vuku' rujolon (ruvi') ri chicop, xa e vuku' c'a k'atoy tak tzij ri nibix rey chique. E vo'o' c'a chique re vuku' reyes re' xek'ax yan. Ri ruvak (ruvakak) rey nik'aton tzij vacami. Jac'a ri ruvuk rey man jani toc'ulun richin noruk'ata' tzij. Pero tok xtoc'ulun re rey re', xa man c'a xtiyaloj ta ri ruk'atbel-tzij. 11 C'ari', can jac'a ri chicop ri xc'oje' y vacami manek chic tz'eton, jari' ri xtoc can rey. Re ruq'uisibel rey re', can junan vi c'a runa'oj quiq'uin ri vuku' itzel tak reyes ri e k'axinek chic. Chuka' rija' xtuk'et tzij, y c'ari' xtibe pa k'ak'.
12 Y jac'a ri lajuj uc'a' ri xatz'et chi ruc'uan ri chicop, xa e lajuj c'a reyes ri man jani yek'aton ta tzij. Y re lajuj reyes re' cachibilan ri chicop, can xtijach-vi c'a uchuk'a'§ pa quik'a' richin yek'aton tzij. Pero ri uchuk'a' ri xtijach chique, xa man c'a xtiyaloj ta. Xa juba' oc xtuben. 13 Re lajuj reyes re c'a man jani yek'aton ta tzij, can junan vi c'a quivech. Y chi lajuj reyes xtiquiya' c'a chiquivech richin niquiya' ri quik'atbel-tzij y ri cuchuk'a' pa ruk'a' ri chicop ri'. 14 Y ri reyes ri' can xtiquiben c'a chuka' oyoval* riq'uin ri Jesucristo ri can achi'el Alaj Carne'l. Rija' can c'o pa quivi' conojel reyes y can jun nimalej Ajaf. Y romari' ri xqueyacatej chirij, xa xquech'acatej roma rija' y coma ri ec'o riq'uin. Ri ec'o riq'uin ri Ajaf Jesucristo, can e oyon y e cha'on roma ri Dios, y can cukul-vi chuka' quic'u'x.
15 Y ri ángel ri uc'uayon vichin xubij c'a chuka' chuve yin Juan: Ri ya' ri xatz'et-vi chi tz'uyul ri ixok ri man utz ta ruc'aslen, xa e tinamit, e janíla q'uiy vinek, ri man junan ta quich'abel y man junan ta quiruvach'ulef chuka'. 16 Y ri lajuj uc'a' ri xatz'et chi ruc'uan ri chicop, xa xtiquetzelaj c'a ri ixok ri xa man utz ta ruc'aslen. Y xtiquiya' c'a can ruyon. Can niquich'anaba-vi can. Y ri ruch'acul ri ixok ri', c'o c'a xtiquitej, y c'o xa xtiquiporoj pa k'ak'.§ 17 Ri Dios xuya' pa cánima ri lajuj reyes chi junan quivech richin chi xeyacatej chirij ri ixok ri man utz ta ri ruc'aslen, y chuka' chi junan quivech richin chi xquijech ri quik'atbel-tzij chire ri chicop. Y can queri' xtiquiben, pero man richin ta jantape', roma tok xquebanatej ri e rubin can ri Dios chi yebanatej,* xa xtiq'uis c'a can. 18 Y ri ixok ri xatz'et, jac'a ri jun nimalej tinamit ri c'o pa quivi' ri ch'aka' chic tinamit richin ri ruvach'ulef.
* 17:1 Ap. 21:9. 17:1 Nah. 3:4. 17:1 Jer. 51:13. § 17:2 Jer. 51:7. * 17:3 Ap. 12:3, 6; 13:1. 17:4 Jer. 51:7. 17:4 Ap. 18:12. § 17:5 2 Ts. 2:7. * 17:6 Hch. 22:20; Ap. 2:13; 6:9; 12:11. 17:8 Ap. 13:1. 17:8 Ap. 11:7. § 17:8 Mt. 25:34; Jn. 17:24; Ef. 1:4. * 17:9 Dn. 12:4; Mt. 13:11; 24:15; Ap. 13:18. 17:9 Ap. 13:1. 17:12 Dn. 7:20; Ap. 12:3; 13:1. § 17:12 Dn. 2:40; 8:20, 24; Zac. 1:18, 21. * 17:14 Ap. 16:14. 17:14 Dt. 10:17; Jer. 50:44; 1 Ti. 6:15. 17:15 Is. 8:7; Ap. 13:7. § 17:16 Ez. 16:37-44; Ap. 18:8. * 17:17 Ap. 10:7. 17:18 Ap. 12:4. 17:18 Ap. 16:19.