11
Ri cukbel c'u'x riq'ui ri Dios
Ri cukbel c'u'x quec'are' rubanic: Jun ri can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, can riq'ui ronojel ránima nroyobej ri tzujun (sujun) chare, y can retaman chi can xtuc'ul wi ri royoben, astape' ma nutz'et ta* riq'ui runak' ruwech. Quec'ari' xquiben ye q'uiy chique ri ye kati't kamama' ri xec'oje' ojer ca. Xquicukuba' quic'u'x riq'ui ri Dios, y ri Dios utz xerutz'et ruma queri' xquiben.
Y riyoj ruma chi kacukuban kac'u'x riq'ui ri Dios, rumari' tek nik'ax chkawech chi can ya wi ri Dios ri xbano re ruwach'ulef y ronojel ri c'o chicaj. Y riche (rixin) chi xuben ronojel re' ma xucusaj ta ni jun cosa tz'etetel. Xaxu (xaxe wi) xubij chi quec'oje' y can yari' tek xec'oje'.
Y queri' chuka' ri Abel ruma chi rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios,§ rumari' riya' xutzuj (xusuj) jun ofrenda chare ri Dios ri más utz xtz'et ruma ri Dios que chuwech ri ru'ofrenda ri Caín. Y ri Dios can xuk'alajsaj wi c'a chi ri ofrenda ri xuya' sibilaj utz, y riq'ui ri' can xk'alajin chi ri Abel xtz'etetej ruma ri Dios chi majun rumac. Y astape' ri Abel caminek chic, achi'el chi xa can nitzijon na pe kiq'ui wacami ruma xucukuba' ruc'u'x riq'ui ri Dios.
Y queri' chuka' ri Enoc* ruma chi rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari' tek ma xcom ta, xa can q'ues xuc'uex el chila' chicaj ruma ri Dios. Y ma xilitej ta chic chuwech re ruwach'ulef, ruma q'ues xuc'uex el, pero tek c'a c'o na wawe' choch'ulef, ri Dios xuk'alajsaj chi can niquicot ránima riq'ui ri Enoc ri'. Can rajawaxic wi chi nikacukuba' kac'u'x riq'ui ri Dios. Ruma wi ma xtikacukuba' ta kac'u'x riq'ui, majun bey yojcowin ta nikaben ri nika chuwech. Ruma ri winek ri nrajo' nijel apo riq'ui ri Dios, c'o chi nunimaj chi ri Dios can c'o wi,§ y c'o chi nunimaj chuka' chi nuya' utzilaj rajel ruq'uexel chique ri yecanon riche (rixin).
Y queri' chuka' ri Noé ruma chi can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari' tek xunimaj ri xubij ri Dios chare chi xtuya' pe jun nimalaj k'ekal job chuwech re ruwach'ulef,* y ri' astape' c'a ma jane ntajin ta ri job. Y can riq'ui xibinri'il xuben jun nimalaj barco riche (rixin) chi xerucol ri ye aj pa rachoch. Y ruma ri cukbel c'u'x riche (rixin) ri Noé, can xbek'alajin pe chi ri nic'aj chic winek xa ma quicukuban ta quic'u'x riq'ui ri Dios, y ya chuka' ri cukbel c'u'x ri' ri xbano chare ri Noé chi majun rumac xtz'etetej ruma ri Dios.
Queri' chuka' ri Abraham can xucukuba' ruc'u'x riq'ui ri Dios, y rumari' riya', tek xsiq'uix (xoyox) ruma ri Dios riche (rixin) chi nibe c'a pa jun chic ruwach'ulef ri xtisipex chare, can xunimaj tzij y xbe, astape' ma retaman ta achique ruwach'ulef ri xtapon wi. Y ruma chuka' chi can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari' xc'oje' chupan ri ruwach'ulef ri tzujun (sujun) chare ruma ri Dios; pero riya' xuben chi achi'el xa ma riche (rixin) ta ri ruwach'ulef ri'. Y rumari' xa pa tak manteada xc'oje' wi.§ Queri' chuka' xquiben ri Isaac ri ruc'ajol y ri Jacob ri rumam; astape' can tzujun (sujun) chuka' chique riye' chi ntoc quiche (quixin) ri ruwach'ulef ri'. 10 Ri Abraham queri' xuben, ruma can royoben ri jun tinamit ri can cof c'o ri rucimiento y majun bey xtiq'uis ta, tinamit* ri can ya wi ri Dios xch'obo achique rubanic nuben chare y can ya chuka' Riya' banayon.
11 Ri Sara ri rixjayil ri Abraham, ruma chi can rucukuban chuka' ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari' tek can xunimaj wi chi can kitzij ri xubij ri Dios chi riya' xtic'oje' jun ral, y rumari' xuc'ul uchuk'a' riche (rixin) chi xpe alanic chrij. Y can xalex na wi ri ac'al riq'ui ri Sara, astape' riya' can ti ri'j chic y ma alanel ta.§ 12 Y rumari' ri Abraham ye q'uiy riy rumam ri xec'oje' ca. Can sibilaj ye q'uiy, achi'el ri ch'umila' ri yec'o chicaj, y achi'el chuka' ri sanayi' ri c'o chuchi' ri mar ri majun ri nicowin najlan ta quiche (quixin). Sibilaj ye q'uiy ri riy rumam ca ri Abraham astape' riya' ri'j chic tek xc'oje' ri ralc'ual.*
13 Quinojel c'a riye' c'a cukul na quic'u'x riq'ui ri Dios tek xecom el, astape' c'a ma jane c'a tiquic'ul ri rutzujun (rusujun) ri Dios chique. Xa c'anej c'a xquitzu' wi apo. Pero xa can niquicot ri cánima ruma xquinimaj el chi kas kitzij wi ri xutzuj (xusuj) ri Dios chique chi can xtuya' na wi. Riye' can xquik'alajsaj wi c'a chi ma ye riche (rixin) ta re ruwach'ulef, xa xquibij chi xa ye k'axel el chuwech. 14 Y riq'ui ri queri' xquibij, xk'alajin chi coyoben ri kas kitzij chi xtoc quitinamit. 15 Xa ta c'a niquich'ob na chi ri ye elenak wi pe, yari' ri quitinamit, can xecowin ta xetzolin chic jun bey. 16 Pero riye' coyoben jun chic quitinamit ri más utz, y ri' ya ri c'o chila' chicaj,§ y rumari' ri Dios ma niq'uix ta nubij chi ya Riya' ri qui-Dios;* ruma rubanon chic ruchojmil ri quitinamit ri acuchi (achique) xquec'oje' wi.
17 Ri Abraham ruma chi can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari' tek can xunimaj ri xbix chare ruma ri Dios chi tucamisaj ri Isaac, riche (rixin) chi nutzuj (nusuj) chare ri Dios. Ri Dios queri' xubij chare ruma xrajo' xutz'et wi ri Abraham kas kitzij chi rucukuban ruc'u'x riq'ui. Y ri Abraham can xuchojmirisaj wi ri' riche (rixin) chi nucamisaj ri Isaac riche (rixin) chi nutzuj (nusuj) chare ri Dios, astape' xa can xu (xe) oc ri jun ruc'ajol ri' c'o, ri bin chrij ruma ri Dios chi ruma riya' tek xquec'oje' riy rumam ri Abraham. 18 Ri Dios can xubij c'a chare ri Abraham: Ri ye awiy amam ri xquepe ruma ri Isaac, ye riye' ri xquec'ulu ri utzil ri xtinya', xcha' ri Dios chare ri Abraham. 19 Rumari' ri Abraham can xch'obotej chuwech chi ri Dios can c'o ruchuk'a' riche (rixin) chi nuc'asoj§ pe ri Isaac chiquicojol ri caminaki', y yojcowin nikabij chi ri Isaac xcom y xc'astej pe, ruma ri Abraham xuc'om chic pe ri ruc'ajol.
20 Ri Isaac ruma chi can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari', tek ri'j chic, xubij ca chique ri Jacob y ri Esaú, ri ye ruc'ajol, achique chi utzil ri petenak chiquiwech apo.* 21 Ri Jacob chuka' can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, y rumari' riya' tek ya xa nicom yan ka, can xeruben bendecir chiquijujunal ri ye ruc'ajol ri José. Y lucul pa ruwi' ri ruch'ame'y xuya' ruk'ij ri Dios. 22 Ri José chuka' can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, y rumari' riya' tek ya xa nicom yan ka, xunataj c'a chique ri ye rech israelitas chi xtapon na wi jun k'ij tek ri quiy quimam xque'el el pan Egipto.§ Y xuchilabej ca chique chi tiquic'uaj el ri rubakil tek xquebe.*
23 Ri rute' rutata' ri Moisés ruma chi can quicukuban chuka' quic'u'x riq'ui ri Dios, rumari' xquewaj ri Moisés oxi' ic' tek xalex. Queri' xquiben ruma ri Moisés jun ti ac'al ri jabel oc.§ Y riye' ma xquixibij ta qui' chuwech ri rey Faraón ri biyon chi quecamisex* quinojel ri tak c'ajola' (alaboni') ri xa c'a calaxic. 24 Y ri rumi'al ri rey Faraón xuben achi'el ral chare ri Moisés. Pero ri Moisés ruma chi can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari' tek ya intera achi chic ma xrajo' ta chic chi xbix ral ri rumi'al ri Faraón chare. 25 Queri' xuben ruma riya' can xuch'ob chi más utz chi nberutija' pokonal quiq'ui ri ruwinak, ri can rutinamit wi ri Dios, que chuwech chi niquicot ka chupan ri quicoten ri nuc'om pe ri mac, jun quicoten ri xa k'axel.§ 26 Queri' xuben ri Moisés, ruma riya' xch'obotej chuwech chi más nim rejkalen ri pokonal* ri xtuk'axaj ruma nucukuba' ruc'u'x riq'ui ri Cristo, que chuwech ri beyomel ri xtuc'ul chiri' pa ruwach'ulef Egipto. Ruma riya' can ya wi ri nimalaj rajel ruq'uexel ri xtuc'ul ri rutzuliben chic apo. 27 Y ruma chuka' chi can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari' xel pe pan Egipto, y xbe. Y astape' ri rey yacatajnek royowal chrij, riya' ma xuxibij ta ri' chuwech. Ri Moisés can cukul wi c'a ruc'u'x riq'ui ri Dios; can achi'el xa ta can nutz'et, astape' ri Dios ma tz'etetel ta.
28 Ri Moisés ruma chuka' chi can rucukuban ruc'u'x riq'ui ri Dios, rumari' can xutiquiriba' ca rubanic ri nimak'ij Pascua y xubij c'a chique ri rech israelitas chi quequicamisaj carne'l riche (rixin) chi tiquiquicha' ri quiquiq'uel ri chicop ri' chi' tak cachoch, riche (rixin) chi ma yecamisex ta ri ye nimalaxel tak c'ajola' (alaboni') tek xtipe ri jun chiquicamisaxic.
29 Y ri winek israelitas ruma chi can quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios, rumari' xecowin xek'ax chupan ri Mar Rojo. Ri winek choj c'a xek'ax chucojol ri ya', achi'el xa ta can pa chaki'j ulef yebiyin wi.§ Y ri winek aj Egipto xcajo' chuka' xquiben ta queri', pero riye' xa xejik'.
30 Y tek ri winek israelitas xe'apon pa tinamit Jericó, wuku' k'ij xesutin chrij ri tinamit, y pa ruwuk k'ij xtzak ri nimalaj tz'ak* ri rusutin ri' chrij ri tinamit. Queri' xbanatej ruma chi ri israelitas can quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios. 31 Chupan ri tinamit ri', xc'oje' jun ixok ri Rahab rubi'. Ri jun ixok ri' tek rubanon ca ma utz ta chi c'aslen ruc'uan. Pero riya' jabel xeruc'ul pa rachoch ri ca'i' israelitas ri xe'apon pa tinamit pan ewel riche (rixin) chi xebenachan ca. Queri' xuben ruma chi can xucukuba' wi ruc'u'x riq'ui ri Dios, y rumari' ma xcamisex ta tek xecamisex quinojel ri winek ri xa ma xeniman ta chare ri Dios.
32 Y c'a yec'o na más ri quiya'on ca jun utzilaj c'ambel na'oj chkawech chrij ri cukbel c'u'x riq'ui ri Dios. Pero ma nuya' ta tiempo riche (rixin) chi yentzijoj chiwe, achi'el chrij ri Gedeón, ri Barac,§ ri Sansón,* ri Jefté, ri David, ri Samuel§ y queri' chuka' ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. 33 Riye' ruma chi can quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios, rumari' xech'acon chiquij nic'aj chic tinamit. Pa ruchojmil xek'ato tzij. Xquic'ul ri xetzuj (xesuj) chique ruma ri Dios. Xquitz'apij xequey ri coj.* 34 Tek xec'ak pa tak k'ak', ma xec'at ta. Xecolotej pa quik'a' ri xe'ajowan xecamisan quiche (quixin) tzan espada, xya'ox (xya') quichuk'a' tek xec'oje' pa tak ruc'ayewal.§ Xech'acon chiquij nic'aj chic tinamit ri xebano ch'a'oj quiq'ui, y xecokotaj el.* 35 Yec'o chuka' ixoki' ruma chi can quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios, rumari' xec'asox ri quicaminak ruma ri Dios.
Pero yec'o chuka' nic'aj chic winek, ruma chi can quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios, rumari' xeya'ox (xeya') pa tijoj pokonal. Pero ma xquipokonaj ta xe'apon pa camic, ruma quetaman chi xtibequila' jun c'aslen más utz. Ma xquiya' ta ca ri Dios, riche (rixin) chi xquito' ta qui' chuwech ri camic. 36 Yec'o c'a nic'aj chic, ruma chi can quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios rumari' tek q'uiy xquic'ulwachij, ruma yec'o ri xetze'ex y xech'ay, y ma xu (xe) ta wi ri', yec'o chuka' xexim riq'ui cadena, y yec'o xetz'apix pa tak cárcel. 37 Yec'o nic'aj ri xecamisex chi abej, y nic'aj chic xekupix riq'ui sierra. Yec'o ri xban chique chi xquiya' ta ca ri Dios, pero ma xquiya' ta ca. Yec'o xecamisex tzan espada. Yec'o ri xe'okotex el pa tak cachoch y xebe quela' xebe quela', xaxu (xaxe wi) chic quisale'y carne'l y quisale'y q'uisic' (cabras) ri xquicusaj riche (rixin) chi xoc quitziak.§ Can majun c'o quiq'ui. Q'uiy pokonal xquitij. Y q'uiy etzelal ri xban chique. 38 Ri winek ri xa riq'ui re ruwach'ulef quicukuban wi quic'u'x, xa ma ye ruc'amon ta (takal ta chiquij) chi yec'oje' ri utzilaj tak winek chiquicojol. Rumari' ri quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios xebe quela' xebe quela' ri pa tak desierto,* ri pa tak juyu', y ri pa tak jul, ruma ri ruc'ayewal ri xquil.
39 Quinojel c'a riye' can xquicukuba' wi quic'u'x riq'ui ri Dios,§ y rumari' tz'ibatal ca chi xquicot ránima ri Dios quiq'ui. Pero tek xecom, can c'a ma jane c'a tiquic'ul ri rutzujun (rusujun) ri Dios chique. 40 Ruma ri Dios ruch'obon chi nuya' jun utzil ri más utz chupan re katiempo riyoj riche (rixin) chi queri' junan c'a xtikac'ul ri utzil ri' quiq'ui ri kati't kamama', ri can xquicukuba' chuka' quic'u'x riq'ui ri Dios. Y queri' nitz'aket ronojel ri rutzujun (rusujun) ri Dios chi nuya' chake.
* 11:1 2 Co. 4.18. 11:2 He. 11.4, 5, 39. 11:3 Jn. 1.3. § 11:4 Gn. 4.4; Mt. 23.35; 1 Jn. 3.11, 12. * 11:5 Lc. 3.37; Jud. 14. 11:5 Gn. 5.22, 24. 11:6 Nm. 14.11; 20.12; Sal. 78.22, 32; 106.21. § 11:6 Jn. 3.18, 36. * 11:7 Gn. 6.13. 11:7 Ro. 3.22; Fil. 3.9. 11:8 Gn. 12.1, 4. § 11:9 Gn. 12.8. * 11:10 Ap. 21.2. 11:10 Is. 14.32; 2 Co. 5.1. 11:11 Gn. 17.19. § 11:11 Lc. 1.36. * 11:12 Ro. 4.19. 11:13 Gn. 47.9. 11:14 He. 13.14. § 11:16 Fil. 3.20. * 11:16 Ex. 3.6, 15. 11:17 Gn. 22.1, 2; Stg. 2.21. 11:18 Gn. 21.12. § 11:19 Ro. 4.17, 19, 21. * 11:20 Gn. 27.27-29, 39, 40. 11:21 Gn. 48.5. 11:21 Gn. 47.31. § 11:22 Gn. 50.24. * 11:22 Ex. 13.19. 11:23 Sal. 56.4; 118.6; Is. 8.12, 13. 11:23 Ex. 2.2. § 11:23 Hch. 7.20. * 11:23 Ex. 1.16. 11:24 Ex. 2.10, 11. 11:25 Sal. 84.10; Mt. 5.10-12. § 11:25 2 Co. 4.17. * 11:26 He. 13.13. 11:27 Ex. 10.29; 12.37. 11:28 Ex. 12.21. § 11:29 Ex. 14.22-29. * 11:30 Jos. 6.20. 11:31 Stg. 2.25. 11:32 Jue. 6.11. § 11:32 Jue. 4.6. * 11:32 Jue. 13.24. 11:32 Jue. 11.1. 11:32 1 S. 16.1, 13. § 11:32 1 S. 1.20. * 11:33 Dn. 6.22. 11:34 Dn. 3.25. 11:34 1 S. 20.1. § 11:34 2 R. 20.7. * 11:34 1 S. 14.13. 11:35 1 R. 17.22. 11:37 1 R. 21.13; 2 Cr. 24.21. § 11:37 2 R. 1.8. * 11:38 1 S. 23.15, 19; 24.1. 11:38 1 S. 22.1; 1 R. 18.4. 11:38 1 R. 19.9. § 11:39 He. 11.2, 13.