16
Ri c'ambel tzij chrij jun mozo ri ma utz ta xuben
Ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri ye rudiscípulos: C'o c'a jun achi beyon. Y ri beyon ri' c'o c'a jun rumayordomo ri ruya'on pa ruwi' ronojel ri rubeyomal. Y xbix c'a chare ri achi beyon chi ri rumayordomo, ntajin c'a chuq'uisic ri beyomel. Y ri patrón xutek c'a rusiq'uixic (royoxic) ri mayordomo ri'. Y tek xoka c'a ri mayordomo, ri patrón xubij c'a chare: ¿Achique c'a nabij chuwe chrij ri nitzijox chawij chi achapon ruq'uisic ri nubeyomal? Wacami nwajo' c'a ntz'et achique rubanon* ronojel ri nubeyomal pan ak'a', ruma chi ri asamaj yare' niq'uis ca wawe', xcha' ri patrón chare. Y ri mayordomo xuch'ob c'a ka pa ránima: ¿Achique nben? Ruma chi re nupatrón nrelesaj nusamaj. Wi yibesamej pa juyu', xa ma yicowin ta. Wi yinoc c'utuy limosna pa tak bey, yiq'uix. Tek xch'obotej chuwech, xubij: Wacami wetaman chic achique ri xtinben, riche (rixin) chi queri' yec'o yec'ulu wuche (wixin) ri pa tak cachoch, tek xtelesex ri nusamaj. Ri mayordomo c'a ri' xerusiq'uij (xeroyoj) chiquijujunal ri c'o quic'as riq'ui ri rupatrón, y xuc'utuj c'a chare ri nabey: ¿Achique c'a ri ac'as, y janipe'? Y ri achi aj c'as xubij c'a: Riyin c'o jun ciento barril aceite olivo ri nuc'as, xcha'. Y ri rumayordomo ri beyon achi xubij c'a chare ri aj c'as: Ya ruwujil ri ac'as re'. Y wacami aninek catz'uye' ka y tabana' chic ca jun ruwujil. Y chupan ri jun wuj ri xtaben, tabana' c'a ka chupan chi xa nic'aj ciento barril aceite ri ac'as. Y tek xapon chic c'a jun aj c'as, ri mayordomo xuc'utuj c'a chare: Y riyit, ¿achique ri ac'as y janipe'? Ri aj c'as xubij: Riyin c'o jun ciento pajbel trigo ri nuc'as, xcha'. Y ri mayordomo xubij c'a chare: Ya ruwujil ri ac'as re', y wacami catz'uye' ka y tabana' chic jun. Y chupan ri jun chic wuj ri xtaben, tatz'ibaj ka chi xa ochenta, xcha'. Y tek ri rupatrón xrac'axaj ri nuben ri jun itzel mayordomo ri', xubij: Can c'o runa'oj chubanic, xcha'. Y achi'el c'a ri achi ri', ye queri' ri winek ri xa riq'ui re ruwach'ulef quicukuban wi quic'u'x. Can c'o quina'oj niquiben quiq'ui ri winek ri xa riq'ui chuka' re ruwach'ulef quicukuban wi quic'u'x. Y can más c'a c'o quina'oj ri winek ri', que chiquiwech ri quiniman ri Dios y ye riche (rixin) chic ri sakil.
Y riyin nbij c'a chiwe chi can ticusaj ri beyomel riche (rixin) re ruwach'ulef, riche (rixin) chi ye'ito' ri nic'atzin quito'ic. Riche (rixin) chi queri' tek xtiq'uis ri ibeyomal, xquixc'ul c'a ri chila' chicaj, chupan ri jay ri can c'o riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, xcha' ri Jesús.
10 Jun winek ri can utz nuben riq'ui ri xa ma q'uiy ta ri ya'on ca chare, can utz§ c'a chuka' xtuben riq'ui wi q'uiy niya'ox (nya') ca chare. Yac'a jun winek ri xa ma utz ta nuben riq'ui ri ma q'uiy ta ri ya'on ca chare, xa can ma utz ta chuka' xtuben riq'ui wi q'uiy niya'ox (nya') ca chare. 11 Y wi riq'ui ri beyomel ri xa riche (rixin) re ruwach'ulef, riyix majun utz niben riq'ui, ¿la xtujech cami ri Dios ri kitzij beyomel* chiwe? 12 Ruma wi xa majun utz niben riq'ui jun beyomel ri xa ma iwuche (iwixin) ta riyix, ¿la c'o ta cami jun xtijacho ri kitzij beyomel pan ik'a', beyomel ri can yacon apo riche (rixin) chi ntoc iwuche (iwixin) riyix?
13 Y majun c'a mozo ri nicowin ta nisamej quiq'ui ye ca'i' patrón. Ruma wi nrajo' jun chique ri rupatrón, nretzelaj ca ri jun chic. Y wi can sibilaj nunimaj rutzij ri jun, can nretzelaj ri jun chic. Y quec'ari' chuka', ri winek ri xa benak ránima chrij ri beyomel, ma nicowin ta nuben ri nrajo' ri Dios, xcha' ri Jesús.
14 Y ri achi'a' fariseos xquic'axaj c'a ri xubij ri Jesús, rumari' xquibanala' apo quipalej chuwech, ruma chi riye' can benak cánima chrij ri beyomel. 15 Y ri Jesús xubij chique: Riyix can nibananej iwi' chiquiwech ri winek chi can sibilaj yix choj. Yac'a ri Dios xa can retaman wi achique ri c'o pan iwánima, y ma utz ta yixrutz'et. Y astape' can jabel c'a yixtz'et y astape' chuka' chi can janipe' na nimirisan ik'ij cuma ri winek.
Ri ruch'abel ri Dios ma xtiq'uis ta
16 Y tek c'a ma jane c'a tuchop ta samaj ri Juan ri Bautista, can c'a ya na c'a ri ley riche (rixin) ri Moisés ri nitzijox. Y can c'a ya na chuka' ri ruch'abel ri Dios ri tz'iban ca cuma ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, can c'a ya na c'a chuka' ri' nitzijox. Yac'a tek xuchop samaj ri Juan, yac'ari' tek xchapatej rutzijoxic§ ri lok'olaj ruch'abel ri Dios ri nich'o chrij ri rajawaren ri Dios. Y ye q'uiy c'a winek ri sibilaj niquitij quik'ij riche (rixin) chi ye'oc chupan.
17 Y chuka' nbij chiwe, chi xa ma can ta c'ayef (cuesta) chi re ruwach'ulef y ri caj xquek'ax,* que chuwech ri ley. Ruma ri nubij chiri', can c'o wi c'a chi nibanatej na ronojel, y majun jun ti letra chak ta queri' xtic'oje' ta ca, xcha' ri Jesús.
Tek ri Jesús xubij chi ri achi ma utz ta chi nujech ca ri rixjayil
18 Y ri Jesús xubij chuka': Wi c'o c'a jun achi ri nujech ca ri rixjayil y c'ac'ari' nuc'om chic jun ixok, ri achi ri' nimacun chuwech ri Dios. Y wi c'o c'a jun achi ri nic'amo jun ixok ri jachon ca ruma ri rachijil, chuka' ri achi ri' nimacun chuwech ri Dios.
Jun achi beyon y ri Lázaro
19 Y ri Jesús xubij c'a chuka': Xc'oje' c'a jun achi ri q'uiy rubeyomal c'o. Ri achi ri' ruyon c'a jabel tak tziek ri jotol cajel ri yerucusala', y k'ij k'ij nubanala' nimak'ij. 20 Pero queri' chuka' xc'oje' c'a jun c'utuy limosna y nojnek ri ruch'acul pa ch'a'c. Ri achi ri' Lázaro rubi', y can yac'a ri pa ruchi' rachoch ri beyon nic'oje' wi. 21 Ri Lázaro can sibilaj c'a nurayij chi nutij ta ri ruc'aj tak wey ri yetzak ka chuxe' ri mesa. Y ri tz'i' can ye'apon c'a riq'ui churak'ic ri ch'a'c ri c'o chrij. 22 Y c'o c'a jun k'ij tek ri c'utuy limosna xcom, y xuc'uex c'a el cuma ri ángeles y c'a ya ri lugar riche (rixin) quicoten xapon wi; chiri' riq'ui ri Abraham. Y chuka' ri achi beyon xcom, y xmuk. 23 Y tek ri beyon nutij chic c'a pokonal chupan ri lugar ri ye'apon wi ri caminaki' ri ma xquinimaj ta el ri Dios, riya' xtzu'un anej chicaj, y yac'ari' tek xutz'et ri Abraham, pero c'anej c'a c'o wi. Xutz'et c'a chuka' ri Lázaro rak'el apo chuwaruc'u'x ri Abraham. 24 Y ri achi beyon xurek ruchi' y xubij c'a chare ri Abraham: Nata' Abraham, tajoyowaj nuwech. Tabana' c'a jun utzil tataka' pe ri Lázaro wuq'ui wawe', chi astape' xaxu (xaxe wi) juba' ruwi' ruk'a' tuxek'eba' (tuch'ekeba') pe, riche (rixin) chi noruya' ca pa ruwi' wak'. Ruma nic'at§ wánima chupan re k'ak' re', xcha'. 25 Yac'a ri Abraham xubij chare: Nuc'ajol, toka c'a chac'u'x, chi tek xac'ase' chuwech ri ruwach'ulef, sibilaj jabel xak'axaj* ri ac'aslen, y re Lázaro sibilaj tijoj pokonal xuk'axaj. Pero riya' sibilaj jabel ri ruc'aslen ri xorila' wawe', y riyit xa jun c'aslen riche (rixin) tijoj pokonal ri xawil. 26 Y chuka' xa c'o jun nimalaj siwan chkacojol. Rumari', wi c'o jun ri c'o wawe' nrajo' ta napon iwuq'ui, ma nicowin ta. Y wi ta jun chiwe riyix nrajo' nipe wawe' kiq'ui riyoj, ma nicowin ta chuka', xcha' ri Abraham. 27 Y ri achi beyon xubij c'a: Wi queri', nwajo' c'a nc'utuj jun chic utzil chawe riyit nata' Abraham. Tataka' c'a el juba' ri Lázaro pa rachoch ri nata'. 28 Ruma yec'o wu'o' wach'alal, y nberubij ta chique riche (rixin) chi ma yepe ta chupan re jun lugar riche (rixin) tijoj pokonal, xcha'. 29 Y ri Abraham xubij chare: Riye' c'o ri ruch'abel ri Dios quiq'ui, ri rutz'iban ca ri Moisés. Y c'o chuka' ruch'abel ri Dios ri tz'iban ca cuma ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Yac'ari' ri tiquic'axaj, y tiquinimaj, xcha' ri Abraham. 30 Y ri achi beyon xubij: Ja' (je), can kitzij wi ri xabij, nata' Abraham. Pero wi c'o jun ri caminek chic ri nic'astej el y napon quiq'ui ri wach'alal, can xtitzolin wi pe quic'u'x riq'ui ri Dios, xcha' ri beyon. 31 Yac'a ri Abraham xubij chare: Wi can ma niquinimaj ta ri ruch'abel ri Dios ri rutz'iban ca ri Moisés, ni ma niquinimaj ta chuka' ri ruch'abel ri Dios ri quitz'iban ca ri profetas ri xek'alajsan ri ch'abel ri' ojer ca, c'a ta c'a chi xtiquinimaj§ jun ri nic'astej el chiquicojol ri caminaki'.
* 16:2 Ro. 14.12. 16:8 Jn. 12.36. 16:9 Lc. 11.41. § 16:10 Mt. 25.21; Lc. 19.17. * 16:11 Ef. 3.8; Ap. 3.18. 16:13 Mt. 6.24. 16:15 1 S. 16.7; Sal. 7.9; Jer. 17.10; Ap. 2.23. § 16:16 Mt. 11.12. * 16:17 Is. 40.8; 51.6; 1 P. 1.25. 16:17 1 Co. 7.10, 11. 16:22 Mt. 8.11. § 16:24 Is. 66.24; Mr. 9.44; He. 10.31. * 16:25 Job 21.13; Sal. 17.14; Lc. 6.24. 16:26 2 Ts. 1.9. 16:29 Is. 34.16; Jn. 5.39, 45; Hch. 15.21; 17.11. § 16:31 Jn. 12.10.