18
Ri c'ambel tzij chrij jun malca'n ixok y jun aj k'atbel tzij
Y ri Jesús xutzijoj c'a jun c'ambel tzij chique ri ye rudiscípulos riche (rixin) chi nuc'ut chiquiwech chi can rajawaxic wi chi ma quetane'* ta chi niquiben orar y ma tiquimalij ta ca rubanic. Riya' xubij c'a chique: Pa jun c'a tinamit xc'oje' jun aj k'atbel tzij ri can ma nuxibij ta ri' chuwech ri Dios, y majun chuka' quejkalen ri winek chuwech. Y chupan c'a chuka' ri tinamit ri', c'o c'a jun malca'n ixok. Y ri malca'n ixok ri' binakil napon riq'ui ri aj k'atbel tzij ri' y nubij c'a chare: Tak'ata' tzij pa ruwi' ri nuc'ulel, nicha'. Y q'uiy c'a k'ij ri xk'ax, y ri aj k'atbel tzij ma xrajo' ta xuto' ri ixok ri' chuwech ri ruc'ulel. Pero jun k'ij ri aj k'atbel tzij ri' xuch'ob c'a ka pa ránima: Astape' riyin ma nnimaj ta ri Dios, ni majun chuka' quejkalen ri winek chinuwech, pero ruma c'a re ixok re' ntel ntoc wuq'ui, nben na c'a ri nrajo'. Ruma wi ma xtinben ta, xtic'o nuc'u'x pa ruk'a'. Queri' nubij ri c'ambel tzij ri xutzijoj ri Jesús.
Y c'ac'ari' ri Ajaf Jesús xubij: Riyin wetaman chi riyix xiwac'axaj ri jabel tak ch'abel ri xerubij ri aj k'atbel tzij, y riya' xa ma utzilaj aj k'atbel tzij ta. ¿C'a ta c'a ri Dios chi man ta xqueruto' ri winek ri ye rucha'on chic Riya' y chi pak'ij chi chak'a' niquiben orar? ¿Ri Dios ma chanin ta cami xqueruto' pe ri winek ri ye rucha'on chic? Riyin can nbij c'a chiwe chi chanin xqueruto' pe. Y tek ri C'ajolaxel ri xalex chicojol xtipe chic jun bey wawe' chuwech re ruwach'ulef, ¿la c'a yec'o na cami winek ri quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios? xcha' ri Jesús.
Ri c'ambel tzij chrij jun fariseo y jun c'utuy alcawal
Y ri Jesús xubij chic c'a jun c'ambel tzij chiquiwech ri winek, ruma yec'o chique riye' ri niquich'ob chi choj§ ri quic'aslen, y yequetzelaj ri nic'aj chic winek. Rumari' ri Jesús xubij: 10 Yec'o c'a ye ca'i' achi'a' ri xebe pa rachoch ri Dios riche (rixin) chi nbequibana' orar. Ri jun achi, jun chique ri fariseos, y ri jun chic, jun c'utuy alcawal. 11 Ri achi fariseo pa'el, ruyon nuben orar, y nubij c'a chupan ri ru'oración: Dios, matiox nya' chawe ruma chi riyin ma yin junan ta quiq'ui ri nic'aj chic. Ruma chi ri nic'aj chic winek ye alek'oma', c'o quixjayil y yequicanoj nic'aj chic ixoki', y ma choj ta ri quic'aslen.* Ni ma yin junan ta c'a chuka' riq'ui re jun achi c'utuy alcawal re'. 12 Ruma chi riyin can ca'i' c'a k'ij pa jun semana ri ma yiwa' ta riche (rixin) chi nben orar. Y niwelesaj ca ri nudiezmo chare ronojel ri nch'ec, riche (rixin) chi nya' chawe riyit, xcha' ri fariseo pa ru'oración. 13 Y yac'a ri c'utuy alcawal c'anej c'a xpa'e' wi ca y xluque' c'a chiri', riche (rixin) chi nuben orar, ruma chi chuwech riya' can ma ruc'amon ta (takal ta chrij) chi nuyec ri runak' ruwech chicaj y riya' nubajila' c'a ruwaruc'u'x riq'ui ri ruk'a', y nubij c'a chare ri Dios: Tajoyowaj nuwech, ruma chi riyin yin jun aj mac chawech, xcha'. 14 Can kitzij c'a nbij chiwe, xcha' ri Jesús, chi ri achi c'utuy alcawal xtzolin el, y xtz'etetej ruma ri Dios chi xa majun rumac. Y yac'a ri achi fariseo ma que ta ri' xc'ulun chuwech ri Dios. Ruma chi xabachique c'a ri nunimirisaj ri', xa can xtikasex c'a ruk'ij. Yac'a ri ruch'utinirisan ri', xtinimirisex ruk'ij, xcha' ri Jesús.
Tek ri Jesús xeruben bendecir ri ac'ala'
15 Y yec'o c'a ac'ala' ri xe'uc'uex apo chuwech ri Jesús, chi nuya' ta el ri ruk'a' pa quiwi', riche (rixin) chi niquic'ul ri rubendición ri Dios. Yac'a ri discípulos xa xechapon chique ri winek chi ma quequic'om ta pe ri ac'ala'. 16 Pero ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) ri ye rudiscípulos y xubij chique: Tiya' k'ij chique ri ac'ala' chi yepe wuq'ui riyin, y ma que'ik'et ta. Ruma ri xque'oc pa rajawaren ri Dios, xaxu (xaxe) wi ri winek ri ye achi'el re ac'ala' re'. 17 Y can kitzij c'a nbij chiwe, chi ri xa ma niquiben ta achi'el ri ac'ala' riche (rixin) chi niquijech qui' pa ruk'a' ri Dios, can man c'a xque'oc ta pa rajawaren ri Dios, xcha'.
Tek jun c'ajol achi ri c'o q'uiy rubeyomal xbetzijon riq'ui ri Jesús
18 Y c'o c'a jun achi ri nim ruk'ij, xuc'utuj c'a chare ri Jesús: Riyit ri can yit utzilaj Tijonel, tabij c'a chuwe: ¿Achique c'a ri rajawaxic chi nben riyin riche (rixin) chi ntoc ta wuche (wixin)§ ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek? xcha' chare ri Jesús.
19 Y ri Jesús xubij chare: ¿Achique ruma tek nabij utz chuwe riyin? Ruma majun winek ri utz ta, xa can xu (xe wi) ri Dios ri utz. 20 Y riyin nbij chi riyit jabel awetaman ri rupixa' ri Dios: chi riyit achi ri c'o awixjayil man c'a tacanoj ta jun chic ixok, ma cacamisan ta; ma catelek' ta; ma tatz'uc ta tzij chrij jun chic winek; taya' quik'ij* ri ate' atata', xcha' ri Jesús.
21 Y ri achi xubij chare ri Jesús: C'a yin co'ol na tek nchapon pe rubanic ronojel ri', xcha'.
22 Tek ri Jesús xrac'axaj queri', xubij: C'a c'o na c'a jun ri ma abanon ta. Ma aya'on ta ri abeyomal chique ri pobres. Tac'ayij c'a ronojel ri c'o awuq'ui y ri rajel taya' chique ri pobres, riche (rixin) chi queri' nic'oje' abeyomal chila' chicaj. Y catam pe wuq'ui y quinatzekelbej, xcha' ri Jesús.
23 Y tek ri achi ri' xrac'axaj ri xubij ri Jesús, sibilaj xbison pa ránima, ruma q'uiy rubeyomal c'o y ma nrajo' ta ntel pa ruk'a'. 24 Y tek ri Jesús xutz'et chi xa xpe sibilaj bis pa ránima ri achi, xubij: Ri c'o quibeyomal, c'ayef (cuesta) chi ye'oc pa rajawaren ri Dios. 25 Xa ma can ta c'ayef (cuesta) chi nik'ax ri jun chicop ri camello rubi' pa ti rachek jun bak riche (rixin) t'iso'n (tz'iso'n), que chuwech chi ntoc jun beyon pa rajawaren ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xubij ri Jesús, xquibila' c'a: Wi can achi'el ri xubij, ¿achique ta c'a jun ri xticolotej? xecha'.
27 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri ma yecowin ta niquiben ri winek, ri Dios can nicowin wi§ nuben, xcha' chique.
28 Yac'ari' tek ri Pedro xubij: Riyit awetaman chi riyoj kaya'on ca* ri c'o kiq'ui, riche (rixin) chi yit katzekelben, xcha'.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij nbij chiwe, chi xabachique winek ri ruya'on ca rachoch, ruya'on ca rute' rutata', rach'alal, rixjayil o ralc'ual, riche (rixin) chi nuben samaj riche (rixin) ri rajawaren ri Dios, can xtuc'ul c'a rajel ruq'uexel. 30 Can q'uiy yan c'a ri nuc'ul chupan re tiempo re kachapon. Y chupan apo ri jun chic tiempo chkawech apo, can xtiyatej c'a chuka' ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.§
Tek ri Jesús xunataj chic jun bey chi xticamisex
31 Y ri Jesús xeruc'uaj c'a el juba' quela' pa quiyonil ri cablajuj rudiscípulos, y xubij chique: Riyix iwetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon wi el bey, y ri chiri', q'uiy c'a ri xtiban chuwe riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol. Can ronojel wi c'a ri tz'ibatal ca chuwij riyin can xtibanatej wi,* can achi'el ri quitz'iban ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. 32 Xquijach c'a pa quik'a' winek ri ma ye israelitas ta. Y ri winek ri' xquetze'en chuwij, xtiquibila' itzel tak ch'abel chuwe y xquinquichubaj. 33 Xquinquich'ey, y c'ac'ari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astej c'a pe, xcha' ri Jesús.
34 Pero ri cablajuj rudiscípulos can ma xk'ax ta c'a chiquiwech ri xubij ri Jesús. Ri ch'abel ri' xa ewatajnek c'a chiquiwech riche (rixin) chi ma niquetamaj ta, rumac'ari' xaxu (xaxe) wi xquic'axaj y ma xk'ax ta chiquiwech achique ntel wi ri tzij ri'.
Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun achi moy pa tinamit Jericó
35 Tek ri Jesús ntoc yan c'a apo ri pa tinamit Jericó, ri chiri' chuchi' bey tz'uyul c'a jun achi. Y ri achi c'a ri' moy, y nuc'utula' ca limosna chique ri winek ri yek'ax el queri'. 36 Y tek ri moy ri' xrac'axaj chi sibilaj ye q'uiy winek ri yek'ax el, xuc'utuj c'a chi achique ri xc'ulwachitej. 37 Y xquibij chare chi ya ri Jesús aj Nazaret ri nik'ax el queri'. 38 Y ri achi moy ri' xurek ruchi', y xubij c'a: Riyit Jesús, ri yit ralc'ual ca ri rey David, tajoyowaj nuwech ruma re nbanon, xcha'.
39 Y ri winek c'a ri ye nabeynek el chuwech ri Jesús, xquik'il c'a ri achi chi ma turek ta chic ruchi'. Pero riya' xa más xurek ruchi', y xubij: Riyit ri yit ralc'ual ca ri rey David, tajoyowaj nuwech ruma ri nbanon, xcha'.
40 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri ruch'abel. Rumari' xpa'e' c'a y xubij chi tic'amer pe. Y tek c'o chic apo ri achi riq'ui, xuc'utuj c'a chare: 41 ¿Achique c'a ri nawajo'? Y ri achi moy xubij: Ajaf, riyin nwajo' yitzu'un, xcha'.
42 Y ri Jesús xubij chare: Catzu'un c'a. Ruma chi xacukuba' ac'u'x§ wuq'ui, rumari' xac'achoj.
43 Y ri achi moy can yac'ari' tek xtzu'un* y xtzeke' el chrij ri Jesús. Ri achi c'a chuka' ri' nuya' ruk'ij ruc'ojlen ri Dios. Y quinojel ri winek ri xetz'eto chi xtzu'un ri moy, can xquiya' c'a chuka' ruk'ij ruc'ojlen ri Dios.
* 18:1 Lc. 21.36; Ro. 12.12; Ef. 6.18; Col. 4.2; 1 Ts. 5.17. 18:5 Lc. 11.8. 18:8 He. 10.37; 2 P. 3.8, 9. § 18:9 Lc. 10.29; 16.15; Ap. 3.17. * 18:11 Is. 1.15; 58.1. 18:14 Job 22.29; 40.9-13; Is. 2.11-17; Stg. 4.6; 1 P. 5.5, 6. 18:15 Mt. 19.13; Mr. 10.13. § 18:18 Mt. 19.16. * 18:20 Ex. 20.12; Dt. 5.16; Ef. 6.2; Col. 3.20. 18:22 Mt. 6.19; 19.21; 1 Ti. 6.18, 19. 18:24 Pr. 11.28; 18.11; 1 Ti. 6.9. § 18:27 Jer. 32.17; Ef. 1.19, 20. * 18:28 Mt. 19.27. 18:29 Dt. 33.9. 18:30 Job 42.10. § 18:30 Ap. 2.7. * 18:31 Sal. 22; Is. 53; Mt. 16.21. 18:32 Mt. 27.2; Lc. 23.1. 18:35 Mt. 20.29; Mr. 10.46. § 18:42 Lc. 17.19. * 18:43 Is. 35.5. 18:43 Sal. 103.1; Is. 43.7, 21; Lc. 17.15; Hch. 11.18; 1 P. 2.9.