17
Arrüchopüratai ui macrirrtianuca au Tesalónica
Nauquiche tüsüromatü auqui Filipo, pasaoma auqui manio puebluca, nobürirri Anfípolis y Apolonia. Auqui iñataimia au manu pueblurrü nürirri Tesalónica. Acamanu ane taman porrü sinagoga sürümanarrü, auna cauta meaboma bama israelitarrü. Sürotitü Pablo taha tacana arrüna nantarrtai isamutenti. Anunecati ümo bama israelitarrü ñome ba trerrü semana cada nanenese nesa macansacarrü. Itusiancatati isucarüma Nicororrü, auna cauta ane corobo, arrti Cristo tiene que ataquisürüti, y arrtü coiñoti, tiene que asüboriti tato. Nantito Pablo ümoma:
—Arrti naqui Jesús, naqui surapoi ausucarü, tonentito Cristo, naqui tacümanauncunuti uiti Tuparrü.
Auqui caüma aboma bama israelitarrü icocotama, y süromatü ichepeti Pablo y arrti Silas. Aboma ito bama griegorrü icocotama ito. Y abe ito paüca arrüba tarucu ñupapanauncurrü. Pero arrübama maquiataca israelitarrü pesabatai ümoma arrüna icocotama. Tüboricoma y oberabarama uimia bama mañoñünca malorrüma, arrümanuma champü niyachücoimia. Amencomantai yusiu cayaca, itümoniancatama genterrü. Auqui süromatü au niporrti Jasón apacheriurumati Pablo y arrti Silas, nauqui acurrtama aübuma isucarü genterrü. Pero champürrtü tabücoma uimia. Sane nauquiche iñenomati Jasón y arrübama mümanamantai icocoromati Jesús. Süromatü uimia esa bama mayüriabuca. Namatü aübu nitosibirrimia:
—Arrübama mañoñünca itümoniancatama genterrü au nanaiña cürrü y caüma aboma ito auna. Arrti Jasón batasuruti ümoma au niporrti. Arrüma isamutema arrüna churriampü, chicocotapüma nüriacarrti yarusürürrü yüriaburrüCésar, itopiqui namatü que anati quiatarrü yüriaburrü, maniqui nürirrti Jesús.
Nauquiche toncoimia arrüna sane manitacarrü arrüna genterrü y arrübama mayüriabuca, tüboricoma nurria. Bacobürarama monirri pünanaquiti Jasón y pünanaqui bama icumpañeruturrti, nauqui ataesübuma uimia. Numo tübapacarama, emecanama.
Arrti Pablo ichepeti Silas aboma au Berea
10 Auqui caüma bama icocoromati Jesús bacüpuruma ümoti Pablo ichepeti Silas nauqui aüromatü auqui manu. Süromatü au tobirri auqui pueblurrü, besüro uimia au manu quiatarrü pueblurrü nürirri Berea. Inataimia taha. Süromatü au porrü sinagoga. 11 Arrübama israelitarrü acamanu manrrü buenurrüma pünanaqui bama pohoso au Tesalónica, itopiqui yasutiuma nurria arrüna nurarrti Tuparrü. Naneneca leheboma Nicororrü uiti Tuparrü, na atusi ümoma arrtü ñemanauntu nurria arrüna urapoimia bama apostolerrü isucarüma. 12 Sane nauquiche sürümanama bama israelitarrü icocoromati Jesús au manu pueblurrü. Aboma ito bama griegorrü icocotama, paüca ito, arrüba urria ñupapanauncurrü. 13 Pero arrübama israelitarrü auqui Tesalónica ipiatema arrüna urapoiti Pablo nurarrti Tuparrü au Berea. Cuamatü isiuma au Berea nauqui aitümoniancanama ito bama pohoso acamanu, nauqui atüborimia ümo bama apostolerrü. 14 Pero arrübama icocoromati Jesús icüpurumati Pablo abeu narubaitu turrü. Tapü arrti Silas ichepeti Timoteo süsioma au Berea. 15 Arrübama icumpañeruturrti Pablo auqui Berea süromatü ichepeti isuqui turrü au manu pueblurrü nürirri Atenas. Acamanu süsioti Pablo. Tapü arrüma süroma tato au Berea, nauqui uraboimia isucarüti Silas isucarütito Timoteo tari yeracamatü conto esati Pablo au Atenas.
Anati Pablo au Atenas
16 Tapü arrti Pablo anati barrüperarati icümenuma au Atenas. Acamanu sucheboti nurria, itopiqui arrtaiti au manu pueblurrü sürümanama nituparrüma, nisanturrüma. 17 Manitanati aübu bama israelitarrü au na porrü sinagoga. Manitanatito aübu bama griegorrü iñanaunumati Tuparrü. Naneneca manitanati aübu bama aboma au plaza. 18 Eanaqui manuma mañoñünca aboma bama estudiaboma ñanunecacarrüma bama epicúreos. Aboma ito bama maquiataca estudianterrüma ümo ñanunecacarrüma bama estoicos. Baparioma aübuti Pablo. Auqui namatü ümomantoe:
—¡Isanempü arrüna urapoiti usucarü naqui ñoñünrrü! Canapae manitanatiatai.
Maquiataca namatü:
—Canapae manitanati ümo bama maquiataca matupaca, arrübama chusuputacapüma. Namatü sane itopiqui arrti Pablo chauqui turapoiti isucarüma arrüna urriampae manitacarrü cütüpüti Jesús, y arrüna nisüboriquirrti tato eanaqui macoiñoca. 19 Auqui manu iquianamati Pablo onü taman yiriturrü nürirri Areópago, auna cauta nantarrü iyoberabaramacü. Acamanu ñanquitioma pünanaquiti:
—Suirranca atusi suiñemo arrüna nuevurrü nanunecaca. 20 Urasoi suisucarü arrüna champü tüsomoncoi. Caüma suirranca atusi suiñemo isane arrüna sane.
21 Itopiqui arrübama pohoso au Atenas y arrübama extranjerurrü pohoso ito acamanu, toneantai yachücoimia, nauqui onsaperioma arrüba nuevurrü manunecataca y tacane ñapanitema ito.
22 Auqui arrti Pablo atüraiti acamanu eanama onü manu yiriturrü nürirri Areópago. Nanti sane ümoma:
—Arraño mañoñünca auqui Atenas, yasacatü aume tarucapae napanauncu ümo matupaca, masantuca. 23 Itopiqui yacatü auna cauta nantarrü apeanca. Isuñutui taman altar canrrü ane nicororrü cütüpü, nantü sane: “Arrüna altar ümoti maniqui Tuparrü chusuputacatipü”. Arraño apiñanauncati Tuparrü, pero ta chapisuputacatipü. Tonenti te naqui ümoche arrüna nirranitaca ausücarü.
24 ‛Uiti urriane cürrü y nanaiña arrüba abe icu. Ane nüriacarrti au napese y icu ito cürrü. Sane nauquiche champürrtü bavivicoti ñoquiana ba poca omirriante ui bama mañoñüncatai. 25 Champürrtü nesesitaboti nisamucu bama mañoñünca icuqui nantai cürrü, itopiqui arrti te bacheboti osüboriquibo, uiti manasaca y uitito torrio oemo nanaiña arrüna ane icu na cürrü.
26 Isamunutiti tücañe maniqui taman ñoñünrrü (naqui Adán). Auquiti caüma aboma bama sürümanama macrirrtianuca icu na cürrü. Süboricoma uiti ñome mantucubo añorrü según arrüna nirrancarrti. Bachebotito cürrü ümoma cauta avivimia. 27 Rranrrti nauqui bapacheriuruti, averrtü puerurrü usuputarati. Ñemanauncurratoe, bama masaruquitaiqui, arrti Tuparrü anati auna uyarrüpecu, pero chüpuerurrüpü basarati. 28 Itopiqui uiti te osüboriquia. Uiti uñamenca, uiti usaca. Tacana arrüna namatü tücañe bama antiburrü aupariente bama ipiacama nicororrü: “Arroñü aütorrti Tuparrü”. 29 Ñemanauntu te aütorrti Tuparrü oñü. Sane nauquiche tapü mapensaca que arrti Tuparrü urriancati ui oro, plata, canrrü, ni aisamunumatipü macrirrtianuca ui neherrüma, isiu arrüna ñapensacarrüma. 30 Tücañe champürrtü carrtigaboma macrirrtianuca uiti Tuparrü, itopiqui chütusiopü ümoma. Pero caüma bacüpuruti ümo bama apostolerrü, nauqui aüromatü au nanaiñantai auna icu na cürrü, nauqui uraboimia nürirrti Tuparrü, isucarü genterrü na aiñorronconomacü. 31 Itopiqui cuatüqui ñana manu nanenese ensümunu uiti Tuparrü auche acüputi ümoti taman ñoñünrrü, naqui tacümanauncunu uiti, nauqui acurrtati ñemanauncurratoe ümo nanaiña genterrü icu na cürrü. Sane nauquiche tusio ümo namanaiña macrirrtianuca arrüna sane, itopiqui arrti naqui ñoñünrrü süboricoti tato uiti Tuparrü eanaqui macoiñoca.
Sane nurarrti Pablo.
32 Auqui caüma arrübama amoncoma acamanu oncoimia nurarrti Pablo icütüpü arrüna nisüboriquirrimia tato bama coiño. Aboma eanama bama unumati Pablo, maquiataca namatü:
—Anitase tatito suisucarü au quiatarrü nanenese arrüna sane.
33 Auqui sürotitü Pablo auqui manu eanaquimia. 34 Pero aboma bama icocotama y süromatü isiuti. Eanama anancati taman ñoñünrrü nürirrti Dionisio, naqui tamanti eanaqui bama mayüriabuca au Atenas. Ane ito taman paürrü nürirri Damaris arrüna icocota, y aboma ito maquiataca acamanu bama icocotama.