4
Iñata quiatarrü machepecatarrü aume: Supiarrtü anatipü taman patrón ichepe bama imostorrti, y anatito taman aütorrti, naqui chiñataiquipü niyarusürücürrti. Arrti maniqui aütorrti tacanati imostorrti, itopiqui chiñataiquipü niyarusürücürrti. Pero ta, nenarrirrti maniqui patrón tone ito nenarrirrti maniqui aütorrti; torrio ñana ümoti nanaiña üriacaboti. Pero mientras chimiantiqui aboma bama bacuirara itacuti y itacu manu enarriboti, hasta que iñatai manu nanenese ensümunu uiti yaütoti ümoti, nauqui atorri uiti nanaiña manu nenarrirrti ümoti. Sane ito arroñü tücañe numo chiñataiquipü nuyarusürücü, macoconauncatai ümo yacüpucurrüma y ñapensacarrüma macrirrtianuca icu na cürrü. Pero numo tiñatai manu nanenese ensümunu uiti Tuparrü, icüpurutiti aütorrti icu na cürrü. Anati icu cürrü auqui taman paürrü. Icocotatito nanaiña nüriacarrü. Pero cuati nauqui aitaesümunuti oñü eanaqui manu nüriacarrü, nauqui asamunuti oñü propoirrü tacana aütorrti Tuparrü.
Arraño caüma chauqui taütorrti Tuparrü. Sane nauquiche arrti Tuparrü icüpurutiti Espíritu Santo au nabausasü. Arrti Espíritu Santo anatito au nausasürrti Cristo. Uiti naqui Espíritu Santo caüma usucana oñü sane ümoti Tuparrü: “Arrücü Suiyaü”. Arrüna nabaca caüma champürrtüqui tacana mosorrü, ta aütorrti Tuparrü año caüma. Torrio ito uiti aume nanaiña nenarrirrti auqui nacarrti Cristo.
Ane penarrü uiti Pablo itacu bama icocoromati Jesús
Ñemanauntu, arraño tücañe chapisuputacatipü Tuparrü. Apaserebiquia ümo bama chütüpü tuparrüma. Pero caüma chauqui tapisuputacati Tuparrü, y arrti tisuputarati nurria año. ¿Causanempü caüma nauqui apicoco tatito nanaiña arrüba ñanunecacarrüma macrirrtianuca icuqui nantai cürrü? ¡Ümonatai napacoconauncu ñome! 10 Ta arraño apicocota nurria nanaiña arrüba yacüpucurrüma bama israelitarrü. Apiñanaunta arrüba naneneca ensümunu uimia, y arrüba panca, pierrtaca y añoca. 11 Ane penarrü sobi, tapü ümonatai arrüna nirratrabacaca autacu.
12 Apisamuse tacana arrüna niyachücoi. Arrüñü chauqui tiñocoquio nanaiña arrüba yacüpucu bama israelitarrü, niyaca caüma tacana arraño tücañe. Pero tapü apapensaca que ane napipünate saübuñü. 13 Apaquionsaño nurria ümo arrone primer niyapaseaca tanu aume. Anancañü ñaunrrococa aubesa, nauquiche surapoi ausucarü acamanu arrüna omirria manitacarrü icütüpüti Jesucristo. 14 Nauquiche tarucu nichaquisürücü ui manu norrocorrü, pero arraño champürrtü apuncañü, chapiñococapüñü, ni apipenecapüñü. Sino apasuquiucañü tacana ümoti taman ángel esaquiti Tuparrü, o tacana ümoti Jesucristo. 15 ¿Cauta naca arrone naupucünuncu saübuñü aucutanu? ¿Causanempü atacüru naupucünuncu? Abu rraquioncañü nurria que arraño tücañe tarucu naurrianca apayura iñemo, hasta aurrianca apitorrimia iñemo nausüto, arrtü puerurrüpü. 16 ¡Tapü caüma autüboriquia iñemo, itopiqui na surapoi ausucarü arrüna ñemanauntu!
17 Arrübama churriampü ñanunecacarrüma tarucu nirrancarrüma nauqui acuasürüma aume, abu churriampü ñapensacarüma abaübu. Rranrrüma nauqui apiñoconoti Cristo, nauqui amenotü isiuma. 18 Bien urria arrtü aboma bama rranrrüma nauqui acuama aume. Pero tari bien urria ñapensacarrüma abaübu, y tari isamunenama ito arrüba nomirria, arrtü yaca iche amopünanaqui. 19 Masaruquitaiqui, orronene iñemo autacu. ¿Auchepü ñana apitusiancata que anati Cristo au nabausasü? 20 Urriampaepü arrtü yacaiqui acamanu auchepe, nauqui rrapari nurria abaübu. Chütusiopü iñemo causane sobi autacu.
Machepecatarrü apü Agar y Sara
21 Arraño canapae aurrianca apicoco nanaiña nüriacarrü uiti Moisés, nauqui asuriuruti año Tuparrü. ¿Causanempü chamoncoipü nurria, nauqui atusi bien aume arrüna nantü manu nüriacarrü? 22 Ta ane corobo sane: Aboma torrüma aütorrti Abraham. Arrti maniqui taman auqui nicumanacatarrti, arrti maniqui quiatarrü auqui nicüpostotiatoe. 23 Arrti maniqui auqui nicumanacatarrti anati icu cürrü tacanati cualquierarrtai. Pero arrti maniqui quiatarrü anati icu cürrü auqui propiorrü nicüpostoti Abraham, tonenti naqui samamecana uiti Tuparrü, tacana arrüna turapoiticaü tücañe. 24 Arrüba torrü paüca tacana machepecatarrü. Ui cada taman paürrü tusio oemo taman tratorrü uiti Tuparrü. Ui manu taman paürrü cumanacarrü, nürirri Agar, tusio oemo caüma que masamunuti Tuparrü tratorrü esa manu yiriturrü nürirri Sinaí, auna cauta torrio nüriacarrü ümoti Moisés y ümo bama israelitarrü. Arrüma caüma tacana mosorrüma ümo manu nüriacarrü. 25 Arrüna nüri manu paürrü Agar nantü auqui besüro “yiriturrü canrrü”. Ui arrüna sane nürirri maquionca oñü ümo manu yiriturü Sinaí au manu cürrü Arabia, arrüna cauta torrio tücañe nüriacarrü. Arrübama israelitarrü pohoso au Jerusalén tonema bama abomainqui isiu manu tratorrü, nauqui aicocoma. 26 Pero ane ito manu quiatarrü tratorrü uiti Tuparrü. Arrübama süromatü isiu, taesüburuma eanaqui manu nüriacarrü. Arroñü te uicocota manu quiatarrü tratorrü. 27 Itopiqui nantü sane icu Nicororrü:
Tari mupucünuña ba paüca champü niñupaümacarrü, itopiqui arrti Tuparrü bacheboti ñana iñupaümacabo sürümana pünanaqui ba papaümana.
Tari botosibico ui niñupucünuncurrü, itopiqui chomonquisiopü norroco niñupaümacarrü.
28 Sane nauquiche arraño masaruquitaiqui, chauqui tabaca au nesarrti familiarrü Abraham, tacanati maniqui quiatarrü aütorrti, naqui auqui propiorrü nicüpostoti, nürirrti Isaac. Arrti anati icu cürrü, itopiqui arrti Tuparrü turapoiti tücañe que tiene que acurusüti, arrtü tanati icu cürrü. 29 Arrti maniqui aüto Agar tüboricoti tücañe ümoti Isaac, itopiqui curusüoti uiti Tuparrü. Sane ito caüma arrübama israelitarrü tüboricoma ümo bama icocoromati Jesús, itopiqui yasuriurumati Espíritu Santo. 30 Icu nicororrü nantü sane yacüpucurrti Tuparrü ümoti Abraham: Aipene manu cumanacarrü aesaquicü, aipenerrtito maniqui aürrü, tapü chepesüro ñana naenarri ümotito. Aitorrimia nanaiña naenarri ümoti Isaac, nauqui propiorrü ahü auqui nacüposü”. 31 Sane nauquiche, masaruquitaiqui, arroñü champürrtü tacana naübosi cumanacarrü, ta tacana naübosi manu propoirrü nicüpostoti Abraham.