6
Basaparati Jesús ümo bama cinco mil macrirrtianuca
Auqui arrti Jesús sürotitü topü manu narubaitu turrü au manu currü Galilea. Arrümanu turrü nürirrito “Turrü nesa Tiberias”. Cütüpürrü macrirrtianuca süromatü isiuti, itopiqui arrtaimia manio milagrorrü omirriante uiti y nurriancarrüma tato bama maunrrocono. Auqui sürotitü onü manu yiriturrü. Acamanu tümonsoti ichepe bama ñanunecasarrti. Chauqui tüsaimia manu pierrta parrcua. Nauquiche asaratitü cümenu manuma sürümana macrirrtianuca, bama cuamatü isiuti, nanti ümoti Felipe:
—¿Auquiche caüma aye osoi utuburibo nanaiña na genterrü?
Nanti sane Jesús, itopiqui rranrrti asaraiti causane uiti Felipe. Abu tusiatai ümoti arrüna urriantamoebo uiti. Auqui iñumutati Felipe:
—Arrtü anempü osoi doscientos denarios puerurrüpü pario macompora pan, nauqui bachepü taiquiana peasomantai ümo cadati taman.
Auqui nanti Andrés, yaruquitorrti Simón Pedro, naqui tamantito eanaqui bama ñanunecasarrti Jesús:
—Auna anati taman ñaüma, abe uiti cinco pan y torrü nopiocomanca, pero quiubupito aiñanai ümo na cütüpürrü genterrü.
10 Auqui nanti Jesús:
—Aburasoi isucarüma nauqui atümoma acü.
Auqui tümonsoma manuma macrirrtianuca onü borrü. Nubiquirrimia taqui cinco mil mañoñüncatai (abe ito paüca y masiomanca). 11 Auqui arrti Jesús yasuriurutiño manio cinco pan, machampiencanati ümoti Tuparrü. Itorrimianatiño ümo bama ñanunecasarrti, nauqui atocoma aitorrimianioma ümo bama aboma tümonso acamanu. Sane ito isamutenti yupu manio nopiocomanca. Iñatai ümo namanaiña. 12 Numo tabecoma, nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti:
—Apitacümanauncusiu arrüba peasomanca bosobürao, tapü ane arrüna ensoro.
13 Arrüma isamutema sane. Ubataso uimia doce noconoca ui yopeastu manio cinco pan. 14 Numo tarrtai genterrü arrüna milagrorrü urriante uiti Jesús, namatü:
—Tonenti naqui profetarrü, naqui cümenuche nubarrüperaca, naqui cuabotü icu na cürrü.
15 Auqui arrti Jesús tusiatai ümoti, que arrüma rranrrüma au nacarrtai ümoma aiñanamati ümo yüriaburrti. Sane nauquiche iquiaüburutiyü auqui manu, süroti tatito tamanti onü manu yiriturrü.
Amencoti Jesús isu turrü
16 Numo tirranrrü ütobi arrümanuma ñanunecasarrti süromatü abeu narubaitu turrü. 17 Süromatü au taman barco isuqui turrü, niyücürrüma au Capernaum. Chauqui tütomiquianene y arrti Jesús champürrtü tiñataiti tato. 18 Auqui caüma maquiütüca fuerte, tarucapae nipococo turrü, basupiuru tape. 19 Chauqui taboma taqui cinco o seirri kilómetros pünanaqui nabeurrü. Rrepenteatai asaramatü cümenuti Jesús cuati sane ümo na cauta ane barco aübuma. Amencoti isuqui turrü. ¡Arrone nurria nirrucurrüma! 20 Pero arrti Jesús nanti ümoma:
—Tapü aupirruca, ta arrüñü.
21 Auqui arrüma pucünuñama nurria. Yasuriurumati au barco, y au anu orratorrü tiñataimia au na cauta niyücürrüma.
Yapacheriurumati Jesús
22 Au quiatarrü nanenese arrümanuma macrirrtianuca manuma oncono topü manu turrü, tusio ümoma que arrübama ñanunecasarrti Jesús süromatü isuqui turrü au manu tamantai barco arrüna ananca acamanu. Tusio ito ümoma, que arrti Jesús champürrtü sürotitü ichepema. 23 Auqui caüma opiñatai piquiataca barcoca auqui Tiberias. Opiñatai saimia manu cauta tücañe machampiencanatito Jesús yobitobo pan y basoma ito. 24 Nauquiche chütabücotipü Jesús uimia acamanu, ni arrübamapü ñanunecasarrti, süromatü ubau manio barco. Tompücana uimia manu turrü, iñataimia au Capernaum. Acamanu yapacheriurumati.
Arrti Jesús tonenti tacana manu pan bachebo süboriquirri
25 Acamanu tabücoti uimia. Ñanquitioma pünanaquiti, namatü:
—¿Maestro, auche aiñanai auna?
26 Auqui nanti Jesús ümoma:
—Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arraño apapachequiucañü itopiqui aubaca sobi ichepe nababe, champürrtü itopiqui arrüna tusio aume isane nümochio arrüba milagrorrü omirriante sobi. 27 Tapü apapacheca amutuburibo arrüna contoatai tacürusu, apapache amutuburibo arrüna ururau, arrüna bachebo süboriquirri arrüna champü nitacürurrü. Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, tone arrüna yacheca aume, itopiqui torrio isüriacabo uiti Tuparrü nauqui isamune sane.
28 Auqui ñanquitioma pünanaquiti:
—¿Causane soboi, nauqui sopisamune arrüna urria ümoti Tuparrü?
29 Aiñumuti Jesús:
—Cunauntañatai arrüna nirrantümoti Tuparrü: Apicocosoñü itopiqui uiti te aicüpurutiñü.
30 Arrüma caüma namatü:
—¿Isane señarrü puerurrü aitusianca suisucarü nauqui sumasarai y nauqui sopicocorü? ¿Isane arrüna puerurrücü aisamune suisucarü? 31 Arrübama uyaütaiqui tücañe basoma manu pan nürirri maná numo amoncoma eana manu rroense pururrü cüosorrü y canca. Sanen te nantü icu Nicororrü: “Arrti Moisés bacheboti ümoma manu pan auqui napese utuburiboma”.
32 Aiñumuti Jesús:
—Ñemanauncurratoe sucanañü aume, champürrtü arrti Moisés naqui bacheboti pan utuburiboma auqui napese, ta arrti Tuparrü, naqui Iyaü. Arrtito caüma rranrrti acheti aume arrüna ñemanauncurratoe pan auqui napese. 33 Itopiqui arrüna pan bacheboti Tuparrü, tonenti naqui cuati auqui napese auna acü, nauqui acheti isüboriquibo bama macrirrtianuca icu na cürrü.
34 Auqui namatü ümoti:
—Señor, ache nantarrü suiñemo manu pan, suirranca ümo.
35 Arrti Jesús iñumutati nurarrüma, nanti:
—Ichepecacañü tacana manu pan bachebo ausüboriquibo. Arrti naqui cuati yesañü chüpuerurrüpü acürüpüti, y arrti naqui icocoroñü chüperurrüpü atosüti. 36 Pero chauqui tüsucanañü aume, arraño amasacañü, pero chapicococapüñü. 37 Namanaiña bama cuamatü yesañü ui yacüpucurrti naqui Iyaü, yasuquiucama. Chipenecapüma. 38 Chisecapütü auqui napese, nauqui isamune arrüna isiu nirranca, sino nauqui isamune arrüna isiu nirrancarrti naqui uiche aicüpuruñü. 39 Tone arrüna nirrancarrti Iyaü iñemo, tapü anati naqui ensoro rropünanaquiñü uturuqui bama torrioma iñemo uiti. Más bien süboricoma tato sobi au manu tacürurrü nanenese. 40 Arrti Iyaü rranrrti nauqui asüborimia ümo para siemprerrü namanaiña bama asaramañü y icocoromañü. Au manu tacürurrü nanenese isümoniancacama ito tato eanaqui macoiñoca.
41 Auqui arrübama israelitarrü tüboricoma ümoti Jesús ui manu nurarrti, itopiqui nanti: “Arrüñü arrümanu pan cuatü auqui napese”. 42 Namatü:
—¿Acaso chitonentipü Jesús naqui aütorrti José? Usuputacati te yaütoti y nipiacütoti. ¿Causane uraboiti, que cuati auqui napese?
43 Auqui nanti Jesús:
—¿Causane ünantü aume arrüna nisura? 44 Champüti naqui puerurrü aicocorotinü, arrtü chübacüpucurrüpü uiti Iyaü ümoti, naqui uiche aicüpuruñü. Sobi isümoniancanama tato ñana au manu tacürurrü nanenese. 45 Arrübama profetarrü tücañe maconomonoma sane: “Arrti Tuparrü manunecanati ümo namanaiña”. Sane nauquiche namanaiña bama onsapetio nurarrti Tuparrü y icocotama, cuamatü yesañü.
46 ‛Pero champüti naqui tasaratiti naqui Iyaü, cunauntañañüantai arrüñü yasacati, itopiqui isecatü esaquiti. 47 Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrti naqui icocoroñü champü nitacüru nisüboriquirrti. 48 Arrüñü manu pan bachebo ausüboriquibo. 49 Arrübama antiburrü uyaütaiqui tücañe basoma arrümanu pan maná au manu narubaitu rroense, pero coiñoma ito. 50 Pero arrüñü rranitaca ümo manu pan cuatü auqui napese. Arrti naqui iñatenti, chütacürusupü nisüboriquirrti. 51 Arrüñü te manu pan cuatü auqui napese, arrüna bachebo süboriquirri. Arrti naqui baso manu pan, torrio ümoti isüboriquiboti arrüna chütacürusupü. Arrüna pan yacheca, tone arrüna propiorrü nirrañetu. Itorrimiata isüboriquibo bama icuqui na cürrü.
52 Ui arrüna nurarrti Jesús uratoquioma ümomantoe bama israelitarrü. Namatü:
—¿Causane acheti uñutuburibo arrüna nañeturrti?
53 Auqui nanti Jesús ümoma:
—Ñemanauncurratoe sucanañü aume, arrüñu, Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü: Arrtü chaubacapü nirrañetu y chapichapautapü niñoto, chüpuerurrüpü atorri aume ausüboriquibo au napese. 54 Arrti naqui basoti nirrañetu y chaboti niñoto, ane nisüboriquirrti ümo para siemprerrü y isümoniancacati tato au manu tacürurrü nanenese. 55 Itopiqui arrüna nirrañetu es ñemanauncurratoe comirarrü, y arrüna niñoto ñemanauncurratoe tüporrü. 56 Arrti naqui iñatenti nirrañetu y ichapautati niñoto, süboricoti ichepeñü, y arrüñü ichepeti. 57 Arrüñü isüboriquia uiti Iyaü naqui uiche ane süboriquirri. Uiti aicüpurutiñü. Sane ito arrübama iñatema nirrañetu süboricoma sobi. 58 Así que tone arrüna pan cuatü auqui napese, ta arrüñü. Chisiupü tacana manu maná tücañe arrüna basoma bama uyaütaiqui eana narubaitu rroense. Itopiqui arrüma coiñoma namanaiña. Pero arrti naqui baso arrüna pan torrio sobi, süboricoti ümo para siemprerrü.
59 Nanaiña arrüna sane manunecanati Jesús au manu porrü sinagoga au Capernaum.
Champü nitacüru süboriquirri
60 Sürümanama uturuqui manuma amenco ichepeti Jesús oncoimia arrüna sane, auqui namatü:
—Cuerrtarrapae arrüna manunecatarrü, chüpuerurrüpü basuriu.
61 Arrti Jesús tütusiatai ümoti que champürrtü urria ümoma ñanunecacarrti. Auqui ñanquitioti pünanaquimia:
—¿Arraño ünantü aume arrüna nisura, saon? 62 Aburañopü sane arrtü amasacatü isiuñü niyücü tato esati Tuparrü, arrüna auquiche isetü? 63 Solamenterrü uiti Espíritu Santo ane nosüboriqui esati Tuparrü. Arrüna cürrü nocütüpü chüpuerurrüpü aye uirri. Rranitaca aume uiti Espíritu Santo, nauqui ane ausüboriquibo arrüna ñemanauncurratoe. 64 Pero aboma bama abarrüpecu chicocotapüma nisura. Itopiqui arrti Jesús tusio nurria ümoti ñacu bama eanaquimia chicocotapüma, y ñacuti naqui uiche aipiabentecanati ñana. 65 Auqui nanti tatito ümoma:
—Sane nauquiche surapoi one ausucarü, champüti naqui puerurrü aicocoroñü, arrtü chübacüpucurrüpü uiti Iyaü ümoti.
66 Auquimanu sürümanama bama amenco ichepeti Jesús iñoconomati, champürrtü amencomainqui ichepeti. 67 Auqui ñanquitioti Jesús pünanaqui manuma doce ñanunecasarrti:
—¿Carü año, causane aboi? Aurrianca ito apiñoconoñü?
68 Auqui arrti Simón Pedro iñumutati, nanti:
—Señor, ¿quitipü naqui esache somenotü? Tamancüatai. Arrüna nura tone uiche ñemanauncurratoe suisüboriquia. 69 Arrüsomü chauqui tisopicococü, tusio suiñemo ta arrücü Cristo, naqui Aütorrti Tuparrü naqui süborico.
70 Auqui nanti Jesús ümoma:
—Sobi te itacümanauncunaño, arraño bama doce. Pero tamanti abarrüpecuqui anati choborese auti.
71 Arrümanu sane nurarrti Jesús ta ümoti maniqui Judas Iscariote, naqui aütorrti Simón, itopiqui arrti tümapensarati aipiabentecanatiti Jesús, abu arrtito tamanti eanaqui manuma doce ñanunecasarrti.