17
Campiabo nacarrti Jesús
Bupasao manio seirri naneneca. Auqui sürotitü Jesús onü manu yiriturrü bien apetaisürü. Süromatü uiti arrti Pedro, arrti Jacobo y arrti Juan yaruquitorrti Jacobo. Nauquiche taboma onü manu yiriturrü, arrti Jesús campiabo nacarrti isucarüma. Nisurrti bien cuaratai tacana nicua surrü y naibirrti champü tacanache nipurusubiquirri y bucuara ito. Au manu rratorrü itusiancanamacü arrti Moisés ichepeti Elías. Aboma baparioma aübuti Jesús. Auqui nanti Pedro ümoti Jesús:
—Señor, bien urria nusaca auna. Arrtü arrianca supasamuna trerrü cüpahumanca: Taman aemo, quiatarrü ümoti Moisés y quiatarrü ümoti Elías.
Nauquiche anancatiqui Pedro manitanati ümoti Jesús, au manu rratorrü cuatü cüsaüborrü arrone cuara nurria oñüma. Auqui rabotü manitacarrü eanaqui, nantü sane:
—Tonenti naqui Isaü naqui tarucu nicuarrti iñemo, ipucünuncatai icuatati. ¡Amonsoi nurria nurarrti!
Arrübama ñanunecasarrti Jesús, numo oncoimia arrüna manitacarrü, bachesoiyoma y mataconoconoma, iñatai nisurrüma acü ui nirrucurrüma. Au manu rratorrü cuati Jesús esama aiñenti neherrüma, nanti ümoma:
—¡Apatüsai, tapü aupirruca!
Nauquiche asarama tato nurria manuma ñanunecasarrti, champümainqui manuma torrü y champüquito manu cüsaüborrü, arrtiatai Jesús anancatiqui acamanu.
Auqui süroma tato onüqui manu yiriturrü, niyücürrüma cümama. Nanti Jesús ümoma:
—¡Tapü aburapoi isucarü maquiataca arrüna amarrtai, cheperrtü isüboriquia tato eanaqui macoiñoca!
10 Auqui ñanquitioma pünanaquiti, namatü:
—¿Causane arrübama manunecana ümo nüriacarrü namatü que tiene que ayeti acusürüti Elías apünanaquicü?
11 Aiñumuti Jesús, nanti:
—Bien ñemanauntu te arrti Elías cuati acusürüti nauqui aicoñocoti tato arrüba churriampü nisüboriquirrimia bama macrirrtianuca icu na cürrü. 12 Sucanañü aume, ta arrti Elías chauqui tanancati auna icu na cürrü. Pero arrübama macrirrtianuca champürrtü isuputaramati. Isamutema aübuti isiu arrüna nirrancarrüma. Sane ito isamutema ñana saübuñü, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ichaquisürü ui bama macrirrtianuca.
13 Tütusiatai ümoma que arrti Jesús manitananti apüti Juan Bautista.
Urriancati tato uiti Jesús taman ñaüma naqui consa
14 Nauquiche iñataimia tato auna cauta aboma macrirrtianuca, tamanti ñoñünrrü cuati esati Jesús. Bachesoiyoti esati y nanti ümoti:
15 —¡Señor, apucüru itacuti isaü! Chaübopü ñaunrrococorrti. Tarucapae nitaquisürücürrti uirri. Ane nauche tasurerecoti y taübücoti oto pese y eana turrü. 16 Chauqui tiquiacati taha esa bama anunecasa, pero arrüma chüpuerurrüpü acurama ümoti.
17 Auqui arrti Jesús nanti ümoma:
—Arraño caümainqui chapicococapüñü y tarucu nomünantü aboi. Abu tücoboi niyaca abarrüpecu. ¿Hasta auche ñana tiene que ñasamunca abaübu? ¡Apiquiataunarrti maniqui ñaüma!
Auqui cuati maniqui ñaüma uimia esati Jesús. 18 Arrti icuansomoconotiti maniqui choborese anati auti, icüpurutiti tanene auquiti. Arrti maniqui choborese sürotitü auquiti maniqui ñaüma. Sane nauquiche urriancati tato au manu rratorrü.
19 Auqui arrübama ñanunecasarrti süromatü peese aübuti Jesús anquirioma pünanaquiti arrüna sane, namatü:
—¿Causanempü chüpuerurrüpü somü sopicüpüruti maniqui choborese auquiti maniqui ñaüma?
20 Nanti Jesús ümoma:
—Itopiqui champürrtü apicococañü nurria. Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrtü apicococañü pario, entonces puerurrü amucanaño ümo na yiriturrü: “Acosi auquina au quiatarrü narücüquirri”. Auqui arrüna yiriturrü sürotü auquina. Champü cuestarabo aume arrtü apicococañü nurria. 21 Pero arrti naqui choborese sane chüpuerurrüpü uicüpuruti tanene auqui macrirrtianuca arrtü choñeancapü, y arrtü chayunabopü oñü, chubacapü ui numaquionco iyoti Tuparrü.
Urapoiticaü tatito Jesús niconcorrti
22 Nauquiche anancatiqui Jesús ichepe bama ñanunecasarrti au manu cürrü Galilea, nanti ümoma:
—Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, tiene que aitorrimianamañü mecu bama mayüriabuca. 23 Itabairomañü. Pero ta yopürücü manio trerrü naneneca isüboriquia tato.
Ui arrüna sane nurarrti Jesús tarucu nisuchequirrimia.
Bapacatarrü ümo niporrti Tuparrü (impuestorrü)
24 Iñataimia au manu pueblurrü nürirri Capernaum. Aboma ito acamanu bama bacobürara impuestorrü ümo niporrti Tuparrü. Cuamatü esati Pedro, anquirioma pünanaquiti, namatü:
—¿Carüti maniqui aubesa maestro, aensapü bapacarati impuestorrü ümo niporrti Tuparrü?
25 Aiñumuti Pedro:
—Bapacarati.
Auqui aürotitüpo Pedro au manu porrü cauta anancati Jesús. Arrti Jesús cusürüboti anitati ümoti Pedro, nanti:
—¿Uracü sane Simón? ¿Pünanaquiche acobürama impuestorrü bama mayüriabuca? ¿Taqui pünanaqui bama pohoso, o pünanaqui bama extranjerurrü?
26 Auqui aiñumuti Pedro, nanti:
—Pünanaqui bama extranjerurrü.
Nanti Jesús:
—Entonces arrübama pohoso chübapacarapüma. 27 Pero tapü anati naqui tüborico oemo, mejor acosi aha. Arrtü ane na nopiocorrü itononü, aiquiaübu y aiyaübu narurrü. Acamanu ahi tabüco obi taman monedarrü. Aiquiaübu ahiqui y uirri apacase noesa impuestorrü ümo niporrti Tuparrü.