16
Ndyaa Timoteo loꞌo Pablo loꞌo Silas
Ndyalaa Pablo loꞌo Silas ca quichi̱ Derbe, liꞌ ndyalaa nguꞌ ca quichi̱ Listra. Quichi̱ biꞌ ndyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo sca yu cuañiꞌ tyaꞌa ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo nu naa Timoteo. Xtyaꞌa̱ yu laca sca nu cunaꞌa̱ judío nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo Jesucristo, pana nguꞌ griego ngua sti yu. Nu ñati̱ jiꞌi̱ Jesús ca quichi̱ Listra biꞌ, tsoꞌo tsa nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu Timoteo biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ ca quichi̱ Iconia. Ngua tiꞌ Pablo chaꞌ tsaa Timoteo loꞌo nguꞌ liꞌ, biꞌ chaꞌ ngusiꞌyu Pablo quiji̱ Timoteo chaꞌ culacua̱ yu. Ná ca ñasi̱ꞌ nguꞌ judío lcaa quichi̱ su tyaꞌa̱ yu loꞌo nguꞌ liꞌ, masi jlo tiꞌ lcaa nguꞌ chaꞌ nguꞌ griego ngua sti yu. Nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Jesús lcaa quichi̱ su ndyaꞌa̱ nguꞌ, chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu nguscua nguꞌ Jerusalén lo quityi biꞌ; nguscua nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús tya clyo loꞌo nguꞌ cusuꞌ quityi biꞌ, chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ lcaa ñaꞌa̱ cña nu ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni nguꞌ nu laca ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo. Loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ biꞌ, liꞌ cua ngua tlyu la tyiquee nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo; ngaꞌaa ndyutsi̱i̱ nguꞌ liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ngua chaꞌ lcaa tsa̱ ndyatu̱ la ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo Jesucristo.
Nchcuiꞌ sca nguꞌ Macedonia loꞌo Pablo laja xcalá yu
Loꞌo liꞌ ná nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ culuꞌu nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo ca quichi̱ nde loyuu su cuentya Asia, biꞌ chaꞌ nteje tacui nguꞌ loyuu su cuentya Frigia, loꞌo juaꞌa̱ loyuu su cuentya Galacia, ndyalaa nguꞌ tyucui̱i̱ nu tsaa ca loyuu su cuentya Misia liꞌ. Ngulacua tiꞌ nguꞌ chaꞌ tya tsaa la nguꞌ ca loyuu su cuentya Bitinia, pana ná nda Xtyiꞌi ycuiꞌ Jesús chacuayáꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ cajua; biꞌ chaꞌ nteje tacui nguꞌ loyuu su cuentya Misia ndyaa lye la nguꞌ, ndyalaa nguꞌ quichi̱ Troas ca toꞌ tyujoꞌo liꞌ. Ngua sca talya laja loꞌo ndiꞌi̱ Pablo quichi̱ biꞌ, liꞌ nchcuiꞌ xcalá yu. Cua naꞌa̱ Pablo sca nguꞌ Macedonia nu ndachaꞌ jiꞌi̱ yu: “Tyeje tacui ma̱ chaca tsuꞌ tyujoꞌo, ca̱a̱ ma̱ xaꞌ tsuꞌ ca nde Macedonia, loyuu quichi̱ tyi naꞌ”, nacui̱ nu quiꞌyu biꞌ, “chaꞌ xtyucua ma̱ jiꞌi̱ cua”, nacui̱ jiꞌi̱ Pablo laja xcalá. 10 Loꞌo liꞌ ngusñi ya tyucui̱i̱ chaꞌ tsaa ya chaca tsuꞌ tyujoꞌo biꞌ ca loyuu Macedonia, xquiꞌya chaꞌ nchcuiꞌ xcalá Pablo. (Loꞌo naꞌ ndyaꞌa̱ naꞌ loꞌo nguꞌ. Lucas naa naꞌ, naꞌ nu nscua̱ quityi re.) Jlo tiꞌ ya chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca nu ngulo cña jiꞌi̱ ya chaꞌ tsaa ya ndejua, chaꞌ ta ya chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo loꞌo ñati̱ nu ndiꞌi̱ ndejua.
Ndiꞌi̱ Pablo loꞌo Silas ca quichi̱ Filipos
11 Hora ti ndyaa ya ndyatí̱ ya neꞌ yaca niꞌi̱ chaꞌ tsaa ya chaca tsuꞌ, nduꞌu ya ndyaa ya liꞌ. Cuati naꞌa̱ ya ca su naa Samotracia, sca loyuu piti ti claꞌbe tyujoꞌo laca biꞌ. Ca chaca tsa̱ ndyalaa ya chaca tsuꞌ tyujoꞌo biꞌ, ca quichi̱ Neápolis. 12 Ca biꞌ ngusñi ya tyucui̱i̱ ndyaa ya nde quichi̱ Filipos, quichi̱ nu laca loo jiꞌi̱ lcaa quichi̱ loyuu su cuentya Macedonia laca quichi̱ Filipos biꞌ. (Loꞌo nguxana ti quichi̱ biꞌ, ngüiñá nguꞌ romano jiꞌi̱.) Loꞌo liꞌ ndyanu ya tyu̱u̱ tsa̱ quichi̱ biꞌ. 13 Loꞌo nu ngua tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ judío, liꞌ nduꞌu ya quichi̱ ndyaa ya ca toꞌ staꞌa̱ su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ judío chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi tsa̱ biꞌ; nguluꞌu ya xi jiꞌi̱ nguꞌ cunaꞌa̱ nu ndyuꞌu tiꞌi̱ ndacua ti. 14 Lidia naa sca nu cunaꞌa̱ biꞌ; nguꞌ Tiatira laca, loꞌo cña jiꞌi̱ laca chaꞌ ndujuiꞌ lateꞌ nde quichi̱ Filipos biꞌ, sca lo lateꞌ nu cuaa ñaꞌa̱, nu tsoꞌo xi ñaꞌa̱. Nduꞌni tlyu maꞌ cusuꞌ biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ tsoꞌo ndyuna maꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na; juaꞌa̱ nguxtyucua Ni jiꞌi̱ maꞌ chaꞌ cuiꞌya tsoꞌo cuentya ñiꞌya̱ nu ndyuꞌu chaꞌ nu nguluꞌu Pablo jiꞌi̱ nguꞌ. 15 Liꞌ ntyucuatya nguꞌ jiꞌi̱ Lidia loꞌo jiꞌi̱ lcaa tyaꞌa nguꞌ nu ndiꞌi̱ slo.
―Si chañi chaꞌ nclyacua tiꞌ ma̱ chaꞌ laca naꞌ ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ ya―, tya̱a̱ ma̱ toꞌ tyi naꞌ, tyanu ma̱ xi slo cua lacua.
Tyu̱u̱ quiyaꞌ nchcuiꞌ maꞌ loꞌo ya chaꞌ tsaa ya, biꞌ chaꞌ ndyaa ya loꞌo maꞌ ca toniꞌi̱ jiꞌi̱ maꞌ.
16 Ngua sca tsa̱ ndyaa ya su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo liꞌ ndyacua tyaꞌa ya loꞌo sca nu cunaꞌa̱ cuañiꞌ tyucui̱i̱. Quicha nu cunaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ cua saꞌni tsa ngusñi cuiꞌi̱ jiꞌi̱. Cuentya jiꞌi̱ cuiꞌi̱ biꞌ nchca tii nu cunaꞌa̱ biꞌ ñiꞌya̱ nu lijya̱ tyempo jiꞌi̱ nguꞌ ca nde loo la, biꞌ laca chaꞌ nu nda cuiꞌi̱ biꞌ loꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ. Msu nu ngüiꞌya ti nguꞌ laca nu cunaꞌa̱ biꞌ, loꞌo ná nda xuꞌna choꞌ cayaꞌ jiꞌi̱. Nguaꞌni tsa xuꞌna choꞌ ngana, chaꞌ nda nguꞌ quichi̱ quiñaꞌa̱ tsa cñi jiꞌi̱ xuꞌna choꞌ, chaꞌ caja chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ nu caca jiꞌi̱ nguꞌ nde loo la loꞌo nchcuiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ loꞌo nguꞌ. 17 Ndyaa lcaꞌa̱ choꞌ jiꞌi̱ Pablo loꞌo jiꞌi̱ cuare. Cui̱i̱ tsa ngusiꞌya nu cunaꞌa̱ quicha biꞌ lijya̱:
―Msu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu laca loo laca nguꞌ re ―nacui̱ nu quicha biꞌ―. Culuꞌu nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu cuaꞌni lyaá ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱.
18 Tyu̱u̱ tsa̱ lcaꞌa̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ ya, loꞌo la cuiꞌ juaꞌa̱ nxiꞌya tsa. Liꞌ ngaꞌaa ndiya tiꞌ Pablo chaꞌ nxiꞌya choꞌ. Nguxtyacui yu nde chu̱ꞌ yu tyucui̱i̱ su ndyaa yu, nchcuiꞌ yu loꞌo nu cunaꞌa̱ quicha biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ nu ngusñi jiꞌi̱ choꞌ, chaꞌ tyuꞌu cuiꞌi̱ biꞌ tyaa liꞌ:
―Chacuayáꞌ jiꞌi̱ Jesucristo nchcuiꞌ naꞌ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱. ―Tyuꞌu cuiꞌi̱ nu ntsuꞌu laja cuañaꞌ nuꞌu̱ juani, tyaa nde liyaꞌ.
Hora ti ngutuꞌu cuiꞌi̱ biꞌ ndyaa liꞌ. Ngua tsoꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ liꞌ.
19 Tyaala tsa nguꞌ nu laca xuꞌna nu cunaꞌa̱ biꞌ. Hora ti ngusñi xuꞌna biꞌ jiꞌi̱ Pablo loꞌo jiꞌi̱ Silas, ndyaa loꞌo xuꞌna biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ slo nguꞌ nu laca loo jiꞌi̱ quichi̱, chaꞌ nda xuꞌna nu cunaꞌa̱ biꞌ cuentya chaꞌ ngaꞌaa caca cuaꞌni nguꞌ ngana loꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ si ngaꞌaa ntsuꞌu cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱. 20 Ngusta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ Pablo loꞌo Silas ca slo bese liꞌ:
―Nguꞌ judío laca nguꞌ re ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ bese―. Cuxi tsa ndyuꞌni nguꞌ re, biꞌ chaꞌ ñasi̱ꞌ tsa nguꞌ quichi̱ juani. 21 Xaꞌ chaꞌ ncluꞌu nguꞌ re jiꞌna nu ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌna chaꞌ cuaꞌni na, chaꞌ nguꞌ romano laca na.
22 Ñasi̱ꞌ tsa lcaa nguꞌ quichi̱ liꞌ. Ngulo bese cña chaꞌ tyuꞌu steꞌ Pablo loꞌo steꞌ Silas, chaꞌ quijiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo yaca. 23 Quiñaꞌa̱ tsa quiyaꞌ ngujuiꞌi̱ yaca nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, liꞌ ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ neꞌ chcua̱. Loꞌo juaꞌa̱ ngulo nguꞌ cña jiꞌi̱ nguꞌ nu ngaꞌa̱ cua̱ toꞌ niꞌi̱ chcua̱ chaꞌ tsoꞌo tsa ñaꞌa̱si̱i̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. 24 Biꞌ chaꞌ nguaꞌni clya nu laca loo jiꞌi̱ niꞌi̱ chcua̱ biꞌ, ngusuꞌba yu jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ cuarto claꞌbe niꞌi̱ chcua̱ biꞌ, loꞌo liꞌ ngusca̱ꞌ yu quiyaꞌ nguꞌ loꞌo yaca.
25 Nu loꞌo ngua claꞌbe talya ngaꞌa̱ Pablo loꞌo Silas neꞌ chcua̱ biꞌ; nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, ndyula tuꞌba nguꞌ ji̱i̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Loꞌo juaꞌa̱ ndyuna lcaa preso tyaꞌa ntsuꞌu nguꞌ neꞌ chcua̱. 26 Tsi tsiyaꞌ ca ngulacui̱ chalyuu liꞌ, lye tsa ngüiña niꞌi̱ chcua̱; ndyaala lcaa toniꞌi̱ chcua̱ biꞌ liꞌ, xquiꞌya chaꞌ ngulacui̱ tsa chalyuu, loꞌo juaꞌa̱ ngusiꞌyu cuꞌ ju̱u̱ chcua̱ su ndyaaca̱ꞌ nguꞌ. 27 Hora ti ngue tiꞌ nu laca loo jiꞌi̱ niꞌi̱ chcua̱ biꞌ, naꞌa̱ yu chaꞌ ntucua yaala toniꞌi̱. Ndyutsi̱i̱ tsa yu liꞌ, chaꞌ ngulacua tiꞌ yu chaꞌ cua ngusna lcaa preso jiꞌi̱. Hora ti ngusñi yu maxtyi jiꞌi̱ chaꞌ cujuii yu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca yu. 28 Cui̱i̱ ngusiꞌya Pablo jiꞌi̱ yu liꞌ:
―Ná ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ juaꞌa̱ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ yu―. Nde ti ndiꞌi̱ lcaa cuare.
29 Ngusiꞌya nu laca loo chaꞌ ca̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ quiiꞌ. Liꞌ ndyatí̱ yu niꞌi̱ chcua̱, lye tsa nchcua̱ yu lijya̱ yu liꞌ, chaꞌ ndyutsi̱i̱ tsa yu. Ndatu̱ sti̱ꞌ yu slo Pablo loꞌo Silas liꞌ. 30 Liꞌ ngulo yu jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ chcua̱.
―Cusuꞌ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ Pablo loꞌo Silas―, cuxi tsa ñati̱ laca naꞌ. ¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni naꞌ chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jnaꞌ? ―nacui̱ nu laca loo biꞌ.
31 ―Xñi nuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesucristo nu Xuꞌna na ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ yu―, biꞌ nu taca jiꞌi̱ cuaꞌni lyaá jiꞌi̱ lcaa ma̱, loꞌo jinuꞌu̱, loꞌo jiꞌi̱ sñiꞌ nuꞌu̱, loꞌo jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nu ndiꞌi̱ slo nuꞌu̱.
32 Nu Pablo loꞌo Silas ni, nguluꞌu nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nu ndiꞌi̱ ca slo nu laca loo jiꞌi̱ niꞌi̱ chcua̱ biꞌ liꞌ. 33 Talya tsa ngua liꞌ, pana nguiꞌí̱ nu laca loo biꞌ jiꞌi̱ su tiꞌí jiꞌi̱ Pablo loꞌo jiꞌi̱ Silas, su ngujuiꞌi̱ yaca nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Liꞌ ntyucuatya nguꞌ jiꞌi̱ nu laca loo biꞌ, loꞌo jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nu ndiꞌi̱ slo. 34 Ndyaa loꞌo yu jiꞌi̱ Pablo loꞌo Silas niꞌi̱ jiꞌi̱ yu, chaꞌ ta yu na cacu nguꞌ. Tsoꞌo tsa tyiquee nu laca loo biꞌ juani, chaꞌ cua ngusñi yu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; la cuiꞌ ti tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee lcaa nguꞌ nu ndiꞌi̱ slo yu.
35 Nguxee chaca tsa̱, liꞌ ngulo bese cña jiꞌi̱ policía chaꞌ tsaa nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo nu laca loo jiꞌi̱ niꞌi̱ chcua̱ biꞌ, chaꞌ culaá jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. 36 Liꞌ nchcuiꞌ nu laca loo biꞌ loꞌo Pablo loꞌo Silas:
―Cua ngulo bese cña jnaꞌ chaꞌ culaá naꞌ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ―, biꞌ chaꞌ tsoꞌo ti tyaa ma̱ lacua.
37 ―Ná tsoꞌo ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ policía―. Cua naꞌa̱ lcaa nguꞌ quichi̱ re nu loꞌo ngujuiꞌi̱ yaca nguꞌ jiꞌi̱ ya, masi nguꞌ romano laca cuare. Bilya ca cuayáꞌ jiꞌi̱ ya loꞌo ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ ya neꞌ chcua̱ re ―nacui̱―. Loꞌo juani ntiꞌ nguꞌ chaꞌ culaá nguꞌ jiꞌi̱ ya cuaana ti. Siꞌi juaꞌa̱ ngaꞌa̱ chaꞌ caca. Tsoꞌo la ca̱a̱ ycuiꞌ nguꞌ chaꞌ culaá nguꞌ jiꞌi̱ ya.
38 Ndyaa policía liꞌ, ndachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ bese lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Pablo loꞌo nguꞌ. Nu loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ bese chaꞌ nguꞌ romano laca Pablo loꞌo Silas, ndyutsi̱i̱ tsa bese biꞌ liꞌ. 39 Hora ti ndyaa ycuiꞌ bese ca toꞌ niꞌi̱ chcua̱ liꞌ:
―Cusuꞌ ―nacui̱ bese biꞌ jiꞌi̱ Pablo loꞌo Silas―, cuiꞌya ma̱ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ ya ―nacui̱.
Ngulaá nguꞌ jiꞌi̱ Pablo loꞌo Silas liꞌ.
―Cuaꞌni ma̱ chaꞌ tsoꞌo tyaa ma̱ chaca quichi̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Pablo loꞌo Silas.
40 Liꞌ nduꞌu Pablo loꞌo Silas niꞌi̱ chcua̱, ndyaa nguꞌ slo maꞌ Lidia chaca quiyaꞌ. Xaꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo biꞌ, chaꞌ caca tlyu tyiquee nguꞌ xquiꞌya Jesús. Nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ liꞌ.