26
Nchcuiꞌ Pablo si caca cuaꞌni lyaá jiꞌi̱ ycuiꞌ
―Ta naꞌ chacuayáꞌ chcuiꞌ nuꞌu̱ juani, si caca tyuꞌu lubii chaꞌ jinuꞌu̱ loꞌo nguꞌ re ―nacui̱ rey Agripa jiꞌi̱ Pablo liꞌ.
Nguaꞌni yaꞌ Pablo jiꞌi̱ rey, liꞌ nguxana nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ:
―Tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee naꞌ, rey Agripa ―nacui̱ Pablo―, chaꞌ slo nuꞌu̱ ndu̱ naꞌ juani ―nacui̱―, chaꞌ ta naꞌ sca chaꞌ loꞌo cuꞌma̱, ñiꞌya̱ nu ngua chaꞌ ngusta nguꞌ judío tyaꞌa na quiꞌya biꞌ jnaꞌ. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ nchca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu̱ lcaa chaꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa na; nu loꞌo lye tsa nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, nchca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu̱ liꞌ. Biꞌ chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ tsoꞌo, talo tyiquee nuꞌu̱ cuaꞌa̱ jyaca̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani.
Nu loꞌo bilya culuꞌu loo Jesucristo jiꞌi̱ Pablo
’Jlo tiꞌ lcaa nguꞌ judío tyaꞌa na ñiꞌya̱ nu nguaꞌni naꞌ lcaa yija̱ loꞌo ngutiꞌi̱ naꞌ ca quichi̱ tyi naꞌ, masi loꞌo ngutiꞌi̱ naꞌ ca quichi̱ Jerusalén; jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ. Si ntiꞌ nguꞌ, taca chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ nguꞌ fariseo laca naꞌ tya loꞌo cuañiꞌ naꞌ, loꞌo juaꞌa̱ liñi la ndaquiyaꞌ nguꞌ fariseo jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ judío. Ñiꞌya̱ nu jlya tiꞌ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ, juaꞌa̱ jlya tiꞌ naꞌ juani; biꞌ chaꞌ nchca cuayáꞌ jnaꞌ loꞌo ma̱ juani. Ca taꞌa tii tyucuaa tyaꞌa taju nguꞌ Israel nu laca nguꞌ tyaꞌa na ni, ntajatya nguꞌ ni jacuaꞌ cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ tyuꞌú lcaa jyoꞌo chaca quiyaꞌ; biꞌ chaꞌ nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, lcaa tsa̱ loꞌo lcaa talya nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ Ni. La cuiꞌ juaꞌa̱ loꞌo naꞌ, jlya tiꞌ naꞌ chaꞌ biꞌ, rey Agripa; biꞌ chaꞌ laca ngusta nguꞌ judío tyaꞌa na quiꞌya jnaꞌ. ¿Ni chaꞌ laca ntsuꞌu ñati̱ cuꞌma̱ nu ná jlya tiꞌ chaꞌ nchca jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cuaꞌni Ni chaꞌ tyuꞌú jyoꞌo chaca quiyaꞌ?
Nguaꞌni lyaꞌ tiꞌ Pablo jiꞌi̱ nu ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo nu ngua saꞌni la
’Clyo ngua tiꞌ naꞌ chaꞌ lye tsa xcubeꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús Nazaret, 10 biꞌ chaꞌ nguaꞌni lyaꞌ tiꞌ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca quichi̱ Jerusalén. Ngusñi naꞌ jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo liꞌ, ngusuꞌba naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ chcua̱ xquiꞌya chacuayáꞌ nu cua nda sti joꞌó nu laca loo jnaꞌ; stuꞌba ntsuꞌu tyiquee naꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyujuii jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo biꞌ. 11 Chañi chaꞌ lye tsa nguaꞌni lyaꞌ tiꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ, ngua tsa tiꞌ naꞌ chaꞌ xtyanu nguꞌ tsiyaꞌ ti chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. Juaꞌa̱ nguaꞌni naꞌ lcaa neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío, masi quichi̱ loyuu re, masi quichi̱ tyijyuꞌ la su ngusna nguꞌ, chaꞌ ñasi̱ꞌ tsa naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
Ngusñi Pablo chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo
12 ’Loꞌo liꞌ ngua sca tsa̱ ndyaꞌa̱ naꞌ tyucui̱i̱ su tsaa quichi̱ Damasco. Ntsuꞌu quityi chacuayáꞌ nu nda sti joꞌó nu laca loo la jnaꞌ, chaꞌ cuaꞌni naꞌ la cuiꞌ cña cuxi biꞌ ca quichi̱ biꞌ. 13 Nde hora ngua, rey Agripa, liꞌ ndacaꞌa̱ sca xee tlyu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱; lcaa su ndu̱ cua loꞌo tyaꞌa ndyaꞌa̱ ya ngujuiꞌi̱ xee biꞌ lo yuu. Joꞌo la ngujuiꞌi̱ xee cuichaa, lye la ngujuiꞌi̱ xee biꞌ. 14 Lcaa ya nclyú ya tyucui̱i̱ biꞌ, chaꞌ ndyutsi̱i̱ tsa ya. Liꞌ nchcuiꞌ Ni xi loꞌo naꞌ; chaꞌcña ꞌna, chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío nchcuiꞌ Ni loꞌo naꞌ: “Saulo, Saulo”, nacui̱ Ni jnaꞌ, “¿ni chaꞌ laca lye tsa nxu̱u̱ tyaꞌa nuꞌu̱ loꞌo naꞌ?” nacui̱ Ni. “La cuiꞌ ca nuꞌu̱ nduꞌni chaꞌ quicha tiꞌ ycuiꞌ nuꞌu̱; ñiꞌya̱ nduꞌni sca toro, juaꞌa̱ nduꞌni nuꞌu̱. Na ntyijiꞌi̱ quiyaꞌ toro la cuiꞌ seꞌi̱ su ndatu̱ nguꞌ yaca cha siyuꞌ niꞌ; loꞌo juaꞌa̱ nuꞌu̱, nduꞌni ñuꞌu̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti nuꞌu̱.” 15 “¿Tilaca laca nuꞌu̱, Xuꞌna?” ni naꞌ jiꞌi̱ Ni liꞌ. “Jesús laca naꞌ”, nacui̱ Ni. “Jiꞌi̱ ycuiꞌ naꞌ ndyuꞌni nuꞌu̱ chaꞌ ca quicha tiꞌ naꞌ”, nacui̱ Ni. 16 “Tyatu̱ nuꞌu̱ juani. Cua nguluꞌu loo naꞌ jinuꞌu̱ juani chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ cña jnaꞌ, chaꞌ cachaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chaꞌ cua naꞌa̱ nuꞌu̱ jnaꞌ tsa̱ juani. Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ ta nuꞌu̱ chaꞌ loꞌo nguꞌ, lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu culuꞌu naꞌ jinuꞌu̱ nde loo la. 17 Cuaꞌni lyaá naꞌ jinuꞌu̱ yaꞌ nguꞌ judío tyaꞌa cusu̱u̱ nuꞌu̱, loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ si cuaꞌni tyaala nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ culo naꞌ cña jinuꞌu̱ chaꞌ tsaa nuꞌu̱ slo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, 18 chaꞌ ñiꞌya̱ si ndyaꞌa̱ nguꞌ cuityi̱ꞌ, juaꞌa̱ ndyaꞌa̱ ñati̱ biꞌ chalyuu; ñiꞌya̱ si talya tsa ñaꞌa̱ su ndyaꞌa̱ nguꞌ, juaꞌa̱ ndyuꞌni nguꞌ biꞌ. Biꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ culuꞌu nuꞌu̱ chaꞌ jnaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ xñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ. Liꞌ ngaꞌaa tyaꞌa̱ nguꞌ su talya ñaꞌa̱, ñiꞌya̱ si cuityi̱ꞌ ti nguꞌ; taca tyaꞌa̱ nguꞌ tyucui̱i̱ su xee cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, taca ñaꞌa̱ nguꞌ liꞌ. Satanás laca nu nclyo cña jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ juani, pana ca liꞌ caca nguꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ntsuꞌu chaꞌ xñi nguꞌ biꞌ chaꞌ jnaꞌ, chaꞌ taca cuiꞌya ycuiꞌ Ni chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Liꞌ caca stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo ñati̱ nu cua lubii cresiya jiꞌi̱ xquiꞌya naꞌ”, nacui̱ ycuiꞌ Jesús ꞌna liꞌ.
Ndaquiyaꞌ Pablo jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo yu
19 ’Cusuꞌ rey Agripa, cua nguaꞌni naꞌ cña nu ngulo Jesús jnaꞌ, nu loꞌo nguluꞌu loo Jesús jnaꞌ. 20 Clyo nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa na nu ndiꞌi̱ ca quichi̱ Damasco, chaꞌ culochu̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu tsa tyiquee nguꞌ jiꞌi̱ tya saꞌni la, chaꞌ xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ; loꞌo juaꞌa̱ xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni nguꞌ liꞌ, chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ ñati̱ chaꞌ cua nguxcutsaꞌa̱ Ni cresiya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Jerusalén, loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ lcaa quichi̱ nu ndiꞌi̱ loyuu su cuentya Judea re. Loꞌo liꞌ nguluꞌu naꞌ chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ. 21 Biꞌ chaꞌ ntejeyaꞌ nguꞌ judío tyaꞌa na jnaꞌ toꞌ laa tlyu, chaꞌ ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ cujuii nguꞌ jnaꞌ. 22 Ná sca ntiꞌ naꞌ lo cña re, chaꞌ nxtyucua ycuiꞌ Ndyosi jnaꞌ lcaa tsa̱ chaꞌ culuꞌu naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱, masi jiꞌi̱ nguꞌ tlyu, masi jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi. La cuiꞌ ti chaꞌ nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ juani ñiꞌya̱ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni la; cua nguscua nguꞌ lcaa chaꞌ nu caca nde loo la, loꞌo la cuiꞌ chaꞌ biꞌ laca nu nguscua jyoꞌo Moisés. 23 Cua nguscua nguꞌ chaꞌ lye tsa xcubeꞌ ñati̱ jiꞌi̱ nu Cristo biꞌ nde loo la; ntsuꞌu chaꞌ cajaa yu, loꞌo liꞌ Cristo laca nu clyo nu tyuꞌú chaca quiyaꞌ loꞌo cua ngujuii yu. Cua nguscua nguꞌ chaꞌ tyuꞌú yu chaca quiyaꞌ chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ lcaa na, masi nguꞌ judío tyaꞌa na, masi nguꞌ xaꞌ tsuꞌ. Juaꞌa̱ nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ñati̱.
Ngua tsa tiꞌ Pablo chaꞌ xñi rey Agripa chaꞌ jiꞌi̱ Jesús
24 Nu loꞌo nchcuiꞌ Pablo juaꞌa̱ loꞌo nguꞌ, liꞌ lye nchcuiꞌ Festo loꞌo:
―Na loco nuꞌu̱, Pablo ―nacui̱ Festo jiꞌi̱―. Chaꞌ lye tsa nchcuiꞌ nuꞌu̱ lo quityi, biꞌ chaꞌ cua ngüichi̱ yaa hique nuꞌu̱ ―nacui̱.
25 Nguxacui̱ Pablo chaꞌ jiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ liꞌ:
―Siꞌi na loco naꞌ, cusuꞌ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ Festo―. Ná nguichi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ, xcuiꞌ chaꞌ liñi nda naꞌ loꞌo ma̱. 26 Cua jlo tiꞌ rey Agripa re, xquiꞌya chaꞌ nchca cuayáꞌ tiꞌ nu cusuꞌ chaꞌ biꞌ; biꞌ chaꞌ tlyu tyiquee naꞌ loꞌo nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nu cusuꞌ re. Loꞌo juaꞌa̱ jlo tiꞌ nu cusuꞌ ñiꞌya̱ ngua chaꞌ biꞌ, chaꞌ siꞌi na cuaana ti ngua chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. 27 Cusuꞌ rey Agripa, ¿ha jlya tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni? Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ loꞌo nuꞌu̱ jlya tiꞌ chaꞌ biꞌ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ rey Agripa.
28 ―¿Ha yala ti ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo? ―nacui̱ rey Agripa jiꞌi̱ Pablo liꞌ.
29 ―Masi yala ti, masi ca tiyaꞌ la ―nacui̱ Pablo―, tsoꞌo tsa si xñi lcaa tyaꞌa ma̱ chaꞌ biꞌ, loꞌo nuꞌu̱, rey Agripa, loꞌo lcaa cuꞌma̱ nu ndyuna ma̱ chaꞌ nuꞌ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ tsa̱ juani; tsoꞌo tsa si caca stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ loꞌo xñi ma̱ chaꞌ biꞌ liꞌ. Sca ti chaꞌ ná tsoꞌo, si sca̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo carena chcua̱ ñiꞌya̱ nu ngusca̱ꞌ nguꞌ jnaꞌ.
30 Cua ndye nchcuiꞌ Pablo loꞌo nguꞌ, liꞌ ndatu̱ rey, ndatu̱ gobernador loꞌo maꞌ Berenice, loꞌo juaꞌa̱ ndatu̱ lcaa nguꞌ nu ngaꞌa̱ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ. 31 Nduꞌu nguꞌ lijya̱ nguꞌ nde liyaꞌ liꞌ. Nchcuiꞌ tsaca nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:
―Ná ntsuꞌu chaꞌ cuxi nu nguaꞌni nu quiꞌyu jua ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ―. Ná ntsuꞌu chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu, ni ná ntsuꞌu chaꞌ tyuꞌú yu neꞌ chcua̱.
32 Nchcuiꞌ Agripa loꞌo Festo liꞌ:
―Taca culaá na jiꞌi̱ yu re nquichaꞌ, si ná ngüijña ycuiꞌ yu chaꞌ ca cuayáꞌ jiꞌi̱ yu ca slo rey nu laca loo la ―nacui̱ Agripa jiꞌi̱ Festo.