14
Nclyuꞌu Jesús chaca tyucui̱i̱ cucui jiꞌna
’Ná quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ culacua tiꞌ ma̱ cuentya ꞌna ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―. Cua ngusñi ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, juaꞌa̱ xñi tsoꞌo ma̱ chaꞌ jnaꞌ liꞌ. Quiñaꞌa̱ tsa su tsoꞌo ntsuꞌu su tyiꞌi̱ ma̱ ca slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. Tsaꞌa naꞌ ca biꞌ chaꞌ cuaꞌni choꞌo naꞌ su tyiꞌi̱ ma̱. Ná nchcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ juaꞌa̱, si siꞌi chaꞌ liñi nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Loꞌo juaꞌa̱ tsaꞌa naꞌ chaꞌ cuaꞌni choꞌo naꞌ su tyiꞌi̱ ma̱, liꞌ ca̱a̱ naꞌ lo yuu chaca quiyaꞌ, ca̱quiꞌya naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tyiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ. Cua jlo tiꞌ ma̱ macala su tsaꞌa naꞌ, jlo tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu cuaꞌni naꞌ chaꞌ tsaꞌa̱ ca jua.
―Cusuꞌ ―nacui̱ Tomás―, ná jlo tiꞌ ya macala tsaa nuꞌu̱. ¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni ya chaꞌ quije tyucui̱i̱ biꞌ jiꞌi̱ ya? ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús.
―Naꞌ laca̱ nu nclyuꞌu̱ tyucui̱i̱ ―nacui̱ Jesús liꞌ―, naꞌ nclyuꞌu̱ lcaa chaꞌ nu liñi ca; naꞌ nda̱ chalyuu tsoꞌo jiꞌi̱ nguꞌ, chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye. Ná taca jiꞌi̱ nguꞌ tyalaa nguꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi si ná loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ndyuloo ma̱ ꞌna, biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ cua ndyuloo ma̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ liꞌ; cua ndyuloo ma̱ jiꞌi̱ Ni juani, chaꞌ cua naꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni nu loꞌo cua naꞌa̱ ma̱ jnaꞌ.
Liꞌ nchcuane Felipe jiꞌi̱ Jesús:
―Cusuꞌ ―nacui̱―, culuꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ Sti nuꞌu̱ jiꞌi̱ ya, tsa biꞌ ti chaꞌ ntiꞌ ya.
―Felipe ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―, cua tyu̱u̱ tsa tsa̱ ndiꞌi̱ naꞌ loꞌo cuꞌma̱, ¿ha tya lyiji tyuloo ma̱ jnaꞌ? ―nacui̱―. Cua naꞌa̱ ma̱ ꞌna, biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ cua naꞌa̱ ma̱ liꞌ. ¿Na laca ntiꞌ nuꞌu̱ loꞌo ndiꞌya̱ nchcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ: Culuꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ Sti nuꞌu̱ jiꞌi̱ ya? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Felipe―. 10 ¿Ha ná jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ ꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Stiꞌ naꞌ? Loꞌo juaꞌa̱ lcaa hora ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ loꞌo naꞌ ―nacui̱―. Siꞌi chaꞌ nu ngulo hique ti naꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱; stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ Sti naꞌ loꞌo naꞌ, loꞌo ycuiꞌ Ni laca nu nclyo cña ꞌna, ñiꞌya̱ nu cuaꞌni naꞌ. 11 Xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ lacua, chaꞌ nu nacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ ꞌna loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. Si ná caca jlya tiꞌ ma̱ ꞌna juaꞌa̱, liꞌ tsoꞌo masi xquiꞌya cña tonu nu nduꞌni naꞌ, biꞌ chaꞌ jlya tiꞌ ma̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. 12 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ lcaa ñati̱ nu xñi chaꞌ jnaꞌ, taca cuaꞌni nguꞌ la cuiꞌ ñaꞌa̱ cña tonu nu nduꞌni ycuiꞌ naꞌ; loꞌo juaꞌa̱ tlyu la cña caca cuaꞌni nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ cua tyaꞌa ti naꞌ ca su ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús―. 13 Biꞌ chaꞌ juani lcaa chaꞌ nu jña ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jnaꞌ, cuaꞌni naꞌ chaꞌ biꞌ ―nacui̱―. Juaꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ, nu loꞌo cuaꞌni tlyu nguꞌ ꞌna nu laca̱ Sñiꞌ ycuiꞌ Ni. 14 Lcaa chaꞌ nu jña ma̱ jiꞌi̱ Sti naꞌ chacuayáꞌ jnaꞌ, cuaꞌni naꞌ chaꞌ biꞌ liꞌ.
Ca̱a̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi xtyucua Ni jiꞌna
15 ’Taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, si chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ ꞌna ―nacui̱ Jesús―. 16 Loꞌo tyaꞌa naꞌ, liꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ ta Ni chaca nu xtyucua jiꞌi̱ ma̱; biꞌ laca Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nu laca su̱u̱ lcaa chaꞌ liñi. Tyanu nu biꞌ loꞌo ma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu ―nacui̱―. 17 Ná caca tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ cuxi, chaꞌ ná nchca ñaꞌa̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Ni, ná nslo nguꞌ tilaca laca ycuiꞌ Ni. Nu cuꞌma̱, nslo ma̱ jiꞌi̱ Ni xquiꞌya chaꞌ ndiꞌi̱ nu biꞌ loꞌo ma̱, loꞌo juaꞌa̱ cua tyanu ti Ni neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. 18 Ná xtyanu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ ycuiꞌ ti ma̱, ñiꞌya̱ si laca ma̱ ñati̱ nu ná tucui ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱―, tya ca̱a̱ naꞌ su ndiꞌi̱ ma̱ chaca quiyaꞌ. 19 Ca tiyaꞌ la xi, liꞌ ngaꞌaa ñaꞌa̱ ñati̱ chalyuu jnaꞌ; pana cuꞌma̱, tya ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ. Liꞌ caca tsoꞌo tyiquee ma̱, xquiꞌya chaꞌ luꞌú naꞌ. 20 Loꞌo juaꞌa̱ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ stuꞌba ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo Sti naꞌ, chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús―, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ jnaꞌ loꞌo cuꞌma̱. 21 Lcaa ñati̱ nu chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ, biꞌ laca ñati̱ nu cuaꞌa̱ jyaca̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ; taquiyaꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱―. Loꞌo ntsuꞌu tsa tyiquee nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ, juaꞌa̱ Sti naꞌ ntsuꞌu tyiquee Ni ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ. Loꞌo naꞌ, tsoꞌo tsa caca tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, cuati culuꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ lcaa chaꞌ ñiꞌya̱ nu laca ycuiꞌ Naꞌ.
22 Liꞌ nchcuiꞌ nu chaca Judas biꞌ, siꞌi nu naa Judas Iscariote:
―Nu loꞌo nacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ culuꞌu nuꞌu̱ ñiꞌya̱ nu laca ycuiꞌ ca nuꞌu̱ jiꞌi̱ cuare ti, ná loꞌo jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, ¿ñiꞌya̱ ta ntiꞌ nuꞌu̱, Xuꞌna? ―nacui̱ nu Judas biꞌ jiꞌi̱ Jesús.
23 ―Ñati̱ nu chañi chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee jnaꞌ, taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ ―nacui̱ Jesús―. Loꞌo liꞌ tsoꞌo tsa caca tyiquee ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Cuati ca̱a̱ ya loꞌo Sti naꞌ chaꞌ tyanu ya loꞌo nguꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús―. 24 Pana ñati̱ nu ná ntsuꞌu tyiquee jnaꞌ, ná ndaquiyaꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. Cua ndyuna cuꞌma̱ chaꞌ nu nda Sti naꞌ ꞌna chaꞌ culuꞌu̱ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ siꞌi sca chaꞌ nu ndaꞌya hique ti naꞌ laca chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo ma̱.
25 ’Cua nchcuiꞌ naꞌ lcaa chaꞌ biꞌ loꞌo tya ndiꞌi̱ ti naꞌ loꞌo ma̱. 26 Tiyaꞌ la liꞌ caca cuayáꞌ la tiꞌ ma̱ lcaa chaꞌ, nu loꞌo culuꞌu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Na cua ta ti ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ jiꞌi̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ ca̱a̱ Ni chalyuu chaꞌ xtyucua Ni jiꞌi̱ ma̱ lcaa hora chacuayáꞌ jnaꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni nu biꞌ chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ma̱ lcaa chaꞌ nu cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱.
27 ’Ndiꞌya̱ cuaꞌni naꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ cua tyaꞌa ti naꞌ: cuaꞌni naꞌ chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ tyiquee ma̱. Ná nchca jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu tyiꞌi̱ ti̱ ti nguꞌ, pana ycuiꞌ naꞌ cuaꞌni naꞌ chaꞌ ti̱ ti tyiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús―. Ngaꞌaa culacua tsa tiꞌ ma̱, ngaꞌaa cutsi̱i̱ ma̱ ―nacui̱―. 28 Cua ndyuna ma̱ loꞌo nchcuiꞌ naꞌ ndiꞌya̱: “Tyaꞌa naꞌ, pana ca tiyaꞌ la liꞌ ca̱a̱ naꞌ su ndiꞌi̱ ma̱ chaca quiyaꞌ”. Biꞌ chaꞌ taca ca chaa tiꞌ ma̱ loꞌo cuna ma̱ chaꞌ cua tyaꞌa ti naꞌ slo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, si chañi chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ. Cua tlyu la chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, sube la chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús―. 29 Juaꞌa̱ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tya lyiji caca chaꞌ biꞌ; pana loꞌo cua ndyaꞌa naꞌ, liꞌ taca jlya tiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ.
30 ’Ngaꞌaa quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Cua lijya̱ nu xñaꞌa̱ nu laca loo nde chalyuu, cua lijya̱ nu biꞌ ca su ndiꞌi̱ na re. Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ nu biꞌ chaꞌ caca loo jnaꞌ. 31 Pana ngaꞌa̱ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ, biꞌ chaꞌ nduꞌni naꞌ lcaa cña nu nclyo ycuiꞌ Ni ꞌna ―nacui̱ Jesús―. Pana juani tyatu̱ clya ma̱, yaꞌa clya ma̱ loꞌo naꞌ.