19
Jesús loꞌo Zaqueo
Loꞌo liꞌ ndyaꞌa̱ Jesús ndyaa yu claꞌbe quichi̱ Jericó biꞌ. Ca biꞌ ntsuꞌu sca nu quiꞌyu culiyaꞌ nu naa Zaqueo, xuꞌna nguꞌ nu nclyo cñi cña loo nguꞌ laca yu. Cua ntiꞌ yu tyuloo yu jiꞌi̱ Jesús, pana ná nchca ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱ chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndiꞌi̱. Loꞌo Zaqueo ni, sataꞌ ti yu. Liꞌ ngusna yu ndyatu̱ yu nde loo nguꞌ; chaꞌ ñaꞌa̱ cuaana ti yu jiꞌi̱ Jesús, ndyacuí̱ yu lo sca yaca quityi tyucui̱i̱ su ngaꞌa̱ chaꞌ tyeje tacui Jesús cacua ti. Nu loꞌo nteje tacui ti, liꞌ nguxñaꞌa̱ Jesús nde cua̱, nchcuiꞌ loꞌo Zaqueo biꞌ:
―Zaqueo ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ yu―, cuaꞌya clya nuꞌu̱, chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ tyalaa naꞌ toꞌ tyi nuꞌu̱ juani.
Yala ntcha ti nguaꞌya Zaqueo, chaꞌ ndiya tsa tiꞌ yu chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo yu; tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee yu ta yu su tyiꞌi̱ Jesús. Nu loꞌo naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ ndyaa Jesús slo Zaqueo biꞌ, lcaa nguꞌ lye tsa nchcuiꞌ tube nguꞌ chaꞌ ndyaa Jesús chaꞌ tyanu toniꞌi̱ jiꞌi̱ sca nguꞌ cuxi, sca ñati̱ nu ntsuꞌu tsa quiꞌya jiꞌi̱. Liꞌ ndatu̱ Zaqueo chaꞌ chcuiꞌ loꞌo Jesús:
―Ñaꞌa̱ xi yaꞌa̱, cusuꞌ ―nacui̱ yu―. Ta naꞌ sa claꞌbe chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu ꞌna jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi. Si tya ntsuꞌu na nu nguaana naꞌ chaꞌ cua ngüiñiloꞌo naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, tya naꞌ na biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, masi jacua tsa lo cua quije jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Zaqueo liꞌ.
―Juani cua ngulaá nguꞌ nu ndiꞌi̱ niꞌi̱ re jiꞌi̱ nu cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―, chaꞌ juaꞌa̱ nu quiꞌyu re ni, tyaꞌa ñati̱ na loꞌo jyoꞌo Abraham laca yu. 10 Cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱ chaꞌ clyana naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu ngunaꞌ chalyuu jiꞌi̱ xquiꞌya nu cuxi, loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
Cui̱i̱ jiꞌi̱ tii tyaꞌa cñi oro
11 Laja loꞌo ngaꞌa̱ ti nguꞌ ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ, liꞌ nda yu sca cui̱i̱ loꞌo nguꞌ. Na cua ngulala ti tyalaa nguꞌ loꞌo Jesús toꞌ quichi̱ Jerusalén, loꞌo ngua tii nguꞌ chaꞌ ycuiꞌ Jesús laca nu Cristo, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti chalyuu; ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ la cuiꞌ hora nu caca Ni loo jiꞌi̱ nguꞌ laca liꞌ. 12 Biꞌ chaꞌ nda Jesús cui̱i̱ re loꞌo nguꞌ:
―Ntsuꞌu sca nu quiꞌyu, sca ñati̱ tsoꞌo. Cua tsaa ti yu tyijyuꞌ ca chaca chalyuu, ca su caja cña jiꞌi̱ yu chaꞌ caca yu loo jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa quichi̱ tyi yu; loꞌo cua ngujui cña biꞌ jiꞌi̱ yu, hora ti xtyu̱u̱ yu tya̱a̱ yu chaca quiyaꞌ, ntiꞌ yu. 13 Nu loꞌo tya lyiji tsaa yu, liꞌ ngusiꞌya yu jiꞌi̱ tii tyaꞌa ñati̱ nu laca msu jiꞌi̱ yu, chaꞌ ta yu sca cñi jiꞌi̱ scaa nguꞌ, sca cñi oro nu quiñaꞌa̱ ntsuꞌu loo. Liꞌ nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ msu biꞌ: “Cuaꞌni ma̱ ngana loꞌo cñi re tyucui tyempo nu tsaꞌa̱ juani, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tya̱a̱ naꞌ chaca quiyaꞌ”, nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ. 14 Pana nu ñati̱ tyaꞌa quichi̱ tyi yu, ná tsoꞌo ntiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu. Liꞌ nguaꞌa̱ lo nguꞌ biꞌ cña jiꞌi̱ sca taju ñati̱ chaꞌ tsaa lcaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ ñacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ nu laca loo tyijyuꞌ ndiꞌya̱: “Ná ntiꞌ ya chaꞌ caca nu quiꞌyu jua rey jiꞌi̱ ya, chaꞌ caca yu loo quichi̱ tyi ya”, nacui̱ nguꞌ. Pana ná ndube tiꞌ nu laca loo tsiyaꞌ ti biꞌ, chaꞌ nchcuiꞌ nguꞌ juaꞌa̱. 15 Biꞌ chaꞌ ñaa yu loꞌo cua ngujui cña chaꞌ laca yu rey, ndyalaa yu toꞌ tyi yu chaca quiyaꞌ liꞌ. Nu loꞌo ndyalaa yu, liꞌ ngulo yu cña chaꞌ tya̱a̱ nguꞌ msu nu nda yu cñi jiꞌi̱ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ cña loꞌo, chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ yu ni tsa lo nguaꞌni nguꞌ ngana loꞌo scaa cñi biꞌ. 16 Nacui̱ msu nu ndyalaa clyo biꞌ: “Tii tyaꞌa tsa lo nu nda nuꞌu̱ ꞌna nguaꞌni naꞌ ngana”, nacui̱ msu biꞌ jiꞌi̱ yu. 17 Liꞌ nguxacui̱ rey chaꞌ jiꞌi̱ msu biꞌ: “Tsoꞌo tsa lacua. Sca msu tsoꞌo laca nuꞌu̱. Liñi tsa nguaꞌni nuꞌu̱, masi loꞌo sca cña xti ti; biꞌ chaꞌ ta naꞌ chacuayáꞌ chaꞌ caca nuꞌu̱ loo jiꞌi̱ tii tyaꞌa quichi̱ cuentya jnaꞌ.” 18 Ndyalaa chaca msu liꞌ: “Cusuꞌ”, nacui̱, “caꞌyu tyaꞌa tsa lo nu nda nuꞌu̱ ꞌna nguaꞌni naꞌ ngana”, nacui̱. 19 La cuiꞌ ti chaꞌ nacui̱ rey biꞌ jiꞌi̱: “Culo nuꞌu̱ cña jiꞌi̱ caꞌyu tyaꞌa quichi̱ cuentya jnaꞌ lacua”, nacui̱ rey jiꞌi̱ msu biꞌ. 20 Liꞌ ndyalaa chaca msu biꞌ: “Cusuꞌ”, nacui̱, “nde ñaaloꞌo naꞌ cñi jinuꞌu̱, chaꞌ cua nguxcoꞌo tsoꞌo naꞌ jiꞌi̱ neꞌ sca pañito. 21 Ntsi̱i̱ naꞌ xi ñaꞌa̱ naꞌ jinuꞌu̱, chaꞌ sca quiꞌyu tiji laca nuꞌu̱. Nscuaꞌ nu nchcuáꞌ xaꞌ ñati̱, biꞌ laca nu ndyiji jinuꞌu̱; loꞌo juaꞌa̱ nduꞌni nuꞌu̱ clacua, masi xaꞌ ñati̱ nguaꞌni cña biꞌ.” 22 Liꞌ nacui̱ rey biꞌ jiꞌi̱: “Msu nu xñaꞌa̱ tsa laca nuꞌu̱. Xquiꞌya chaꞌ nchcuiꞌ nuꞌu̱ juaꞌa̱, biꞌ chaꞌ sta naꞌ quiꞌya hi̱ liꞌ”, nacui̱ rey. “Jlo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ laca naꞌ sca ñati̱ tiji, chaꞌ nscuaꞌ nu nchcuáꞌ xaꞌ ñati̱, biꞌ laca nu caja jnaꞌ; juaꞌa̱ nduꞌni naꞌ clacua, masi xaꞌ ñati̱ nguaꞌni cña biꞌ, nacui̱ nuꞌu̱. 23 ¿Ni chaꞌ laca ná nda nuꞌu̱ cñi ꞌna jña xaꞌ ñati̱ lacua, chaꞌ nu loꞌo xtyu̱u̱ naꞌ tya̱a̱ naꞌ chaca quiyaꞌ, quije cñi ꞌna liꞌ? Loꞌo xi sñiꞌ cñi quije ꞌna liꞌ chaꞌ tya nguꞌ ꞌna.” 24 Liꞌ nacui̱ rey jiꞌi̱ nguꞌ nu ndiꞌi̱ biꞌ: “Xñi ma̱ cñi jiꞌi̱ yu re chaꞌ ta ma̱ jiꞌi̱ msu tsoꞌo nu cua ntsuꞌu tii tyaꞌa cñi oro jiꞌi̱”. 25 “Cusuꞌ”, nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ rey biꞌ liꞌ, “na cua ntsuꞌu tii tyaꞌa cñi oro jiꞌi̱ yu biꞌ. ¿Ni chaꞌ tya caja la xaꞌ cñi jiꞌi̱ yu?” 26 Nguxacui̱ rey chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ: “Juaꞌa̱ laca loꞌo ñati̱ nu ntsuꞌu sca chaꞌ jiꞌi̱, tya ta naꞌ quiñaꞌa̱ la chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ; pana ñati̱ nu xixi ca chaꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ ni, si ná ntiꞌ cuaꞌni cña loꞌo, hasta xlyaá naꞌ nu xti ti chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ liꞌ. 27 Loꞌo juani ni, nu nguꞌ tyaꞌa cusu̱u̱ naꞌ nu ná ngua tiꞌ chaꞌ caca naꞌ rey jiꞌi̱ nguꞌ, tya̱a̱ loꞌo clya ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca nde, chaꞌ cujuii ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ ca slo naꞌ.”
Nguaꞌni chi̱ nguꞌ loo Jesús loꞌo ndyalaa yu nde quichi̱ Jerusalén
28 Loꞌo cua nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ nduꞌu yu ndyaa yu tyucui̱i̱ tsaa nde Jerusalén. 29 Nu loꞌo cua tyalaa ti nguꞌ toꞌ quichi̱ Betfagé, juaꞌa̱ toꞌ quichi̱ Betania nu nscua siiꞌ caꞌya Olivos, liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ tucua tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱.
30 ―Yaa ma̱ ca quichi̱ piti jua nu cacua ti ndyaca. Nu loꞌo tyalaa ma̱ jua, liꞌ quije sca huru cuañiꞌ jiꞌi̱ ma̱ nu ndu̱ ndyaaca̱ꞌ niꞌ, nu bilya tyucua nguꞌ chu̱ꞌ tsiyaꞌ ti. Xati̱ꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ tya̱a̱ ma̱ tya̱a̱loꞌo ma̱ jiꞌi̱ niꞌ ca nde. 31 Si ntsuꞌu nu ñacui̱ jiꞌi̱ ma̱: “¿Ni chaꞌ laca nxati̱ꞌ ma̱ jiꞌi̱ huru cua?”, liꞌ ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ: “Jesús nu Xuꞌna ma̱ ntiꞌ jiꞌi̱ niꞌ”.
32 Ndyaa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ liꞌ. La cuiꞌ ñiꞌya̱ nu chaꞌ nu nacui̱ Jesús, juaꞌa̱ ngua. 33 Nu loꞌo ndu̱ nguꞌ nxati̱ꞌ nguꞌ huru biꞌ, liꞌ nchcuane nu laca xuꞌna huru biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ:
―¿Ni chaꞌ laca nxati̱ꞌ ma̱ huru cua?
34 Liꞌ nguxacui̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱:
―Na cuaꞌnijoꞌo niꞌ jiꞌi̱ nu Xuꞌna na.
35 Ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ huru biꞌ slo Jesús liꞌ. Ngusta nguꞌ steꞌ nguꞌ hichu̱ꞌ niꞌ, loꞌo liꞌ ngusacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús hichu̱ꞌ niꞌ biꞌ. 36 Ñiꞌya̱ su ndyaa Jesús tyucui̱i̱, juaꞌa̱ nguscana nguꞌ lateꞌ lo yuu liꞌ. 37 Cua caꞌya tiꞌi̱ ti nguꞌ siiꞌ caꞌya Olivos, liꞌ loꞌo ti nguxana nguꞌ ndyuꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tlyu cua naꞌa̱ nguꞌ; cui̱i̱ ngusiꞌya nguꞌ chaꞌ chaa tsa tiꞌ nguꞌ liꞌ:
38 ―Tsoꞌo tsa ndyuꞌni ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya yu nu lijya̱ re chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni nu Xuꞌna na, chaꞌ caca nu nde loo jiꞌna ―nacui̱ nguꞌ―. Ti̱ ti tyiꞌi̱ lcaa na nu ntsuꞌu nde cua̱, nu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni laca. Masi juani ti cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
39 Ntsuꞌu sca tucua ti nguꞌ fariseo laja ñati̱ biꞌ, loꞌo liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús:
―Mstru ―nacui̱ nguꞌ biꞌ―, chcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo ñati̱ nu ndyaꞌa̱ loꞌo nuꞌu̱ cua, chaꞌ ti̱ ti chcaꞌa̱ tuꞌba nguꞌ xi.
40 Nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ:
―Si ca ti̱ nguꞌ re juani, xiꞌya cua ñaꞌa̱ ca quee liꞌ ―nacui̱ Jesús.
41 Loꞌo cua ndyalaa Jesús cacua ti toꞌ quichi̱ Jerusalén, ngusiꞌya tsa yu loꞌo naꞌa̱ yu quichi̱ biꞌ. Liꞌ nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ:
42 ―Masi tsa̱ juani ti nu loꞌo tya ndyiji xi tyempo jiꞌi̱ ma̱, si tyajaꞌa̱ ma̱ cuna ma̱, taca ta naꞌ sca chaꞌ loꞌo ma̱; tsoꞌo tsa caca jiꞌi̱ ma̱ liꞌ, ti̱ ti tyiꞌi̱ ma̱ liꞌ. Pana juani ―nacui̱ Jesús―, ná nchca ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ re, chaꞌ cua ntsuꞌu yacu̱ꞌ ti chaꞌ re jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱―. 43 Pana tyalaa sca tsa̱ cuxi jiꞌi̱ ma̱. Loꞌo liꞌ cuiñá nguꞌ tyaꞌa cusu̱u̱ ma̱ ngutu yuu tyucui ñaꞌa̱ toꞌ quichi̱. Liꞌ suꞌba loꞌo nguꞌ biꞌ tyucui ñaꞌa̱ toꞌ quichi̱. 44 Cuityi̱ nguꞌ quichi̱ tyi ma̱, ñaꞌa̱ lo yuu ti, cujuii nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ndiꞌi̱ ma̱; ná xtyanu nguꞌ ni sca quee nscua chu̱ꞌ tyaꞌa quichi̱ tyi ma̱, xquiꞌya chaꞌ ná ndyuloo ma̱ jnaꞌ hora juani loꞌo ñaa naꞌ nu laca naꞌ Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ca su ndiꞌi̱ ma̱.
Nguloꞌo Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuxi nu ntsuꞌu neꞌ laa tonu
45 Loꞌo liꞌ ndyaa Jesús lquichi̱, ndyatí̱ yu ndyaa yu neꞌ laa tonu biꞌ. Liꞌ nguxana yu nguloꞌo yu jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyujuiꞌ yuꞌba; juaꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyiꞌya yuꞌba ca biꞌ, loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ nguloꞌo Jesús liꞌ. 46 Nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ liꞌ:
―Ndiꞌya̱ chaꞌ nu nscua lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cuentya jiꞌi̱ laa re ―nacui̱ Jesús―: “Niꞌi̱ su caca chcuiꞌ lcaa ñati̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, juaꞌa̱ ñacui̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ niꞌi̱ ꞌna”, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi. Juaꞌa̱ nscua lo quityi, pana juani cua nguaꞌni ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ toꞌ tyi nguꞌ cuaana laca niꞌi̱ re ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
47 Lcaa tsa̱ ndyaꞌa̱ Jesús nclyuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa biꞌ. Loꞌo nguꞌ sti joꞌó nu laca loo, loꞌo mstru chaꞌ joꞌó, loꞌo nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱ quichi̱, ndyaꞌa̱ nguꞌ nclyana nguꞌ ñiꞌya̱ caca cuaꞌni nguꞌ chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. 48 Pana ná ngujui ñiꞌya̱ nu cuaꞌni nguꞌ chaꞌ cuxi biꞌ, chaꞌ cua quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyaꞌa̱ loꞌo yu, loꞌo juaꞌa̱ ndiya tsa tiꞌ nguꞌ nduna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu.