23
Ndu̱ Jesús nde loo Pilato nu laca loo
Ndatu̱ lcaa nguꞌ tisiya liꞌ, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús slo Pilato nu ngua gobernador romano tyempo biꞌ. Ca biꞌ nguxana nguꞌ ngusta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ Jesús:
―Cua ngusñi ya jiꞌi̱ nu quiꞌyu re, chaꞌ ndatsaa tsa yu jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa ya. Nacui̱ yu chaꞌ ná ntsuꞌu chacuayáꞌ ta ya cñi cña loo ya jiꞌi̱ nu laca cña jiꞌi̱ cuꞌma̱, nguꞌ romano; loꞌo juaꞌa̱ lye tsa nchcuiꞌ yu chaꞌ ycuiꞌ yu laca Cristo, ñiꞌya̱ si laca yu rey jiꞌi̱ ya ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Pilato.
Liꞌ nchcuane Pilato jiꞌi̱ Jesús:
―¿Ha rey jiꞌi̱ nguꞌ judío laca nuꞌu̱? ―nacui̱.
Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ Pilato biꞌ:
―La cuiꞌ chaꞌ nu cua nchcuiꞌ nuꞌu̱, la cuiꞌ biꞌ laca naꞌ ―nacui̱.
Liꞌ nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ sti joꞌó nu laca loo loꞌo jiꞌi̱ xaꞌ la nguꞌ nu ndyaꞌa̱ loꞌo:
―Ná nquije ni sca chaꞌ cuxi ꞌna chaꞌ sta naꞌ quiꞌya jiꞌi̱ yu re ―nacui̱ Pilato.
Pana nu nguꞌ biꞌ ni, chaca quiyaꞌ lye la nchcuiꞌ nguꞌ, cui̱i̱ tsa ngusiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ Pilato biꞌ liꞌ:
―Na ngusuꞌba ñasi̱ꞌ ti yu re jiꞌi̱ lcaa ñati̱ Judea loꞌo chaꞌ nu nguluꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ nguꞌ―. Nde Galilea nguxana yu re, loꞌo hasta ca nde nclyuꞌu yu chaꞌ cuxi biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ juani.
Ndu̱ Jesús nde loo Herodes
Loꞌo cua ndyuna Pilato chaꞌ biꞌ, liꞌ nchcuane yu jiꞌi̱ nguꞌ si nde Galilea ngutuꞌu Jesús lijya̱.
―La cuiꞌ ―nacui̱ nguꞌ.
Liꞌ ndyiꞌu tiꞌ Pilato chaꞌ ndiꞌi̱ Herodes quichi̱ Jerusalén tsa̱ biꞌ. Loꞌo nu Herodes ni, laca yu loo loyuu su cuentya Galilea; biꞌ chaꞌ nda Pilato jiꞌi̱ Jesús ndyaa slo Herodes biꞌ liꞌ. Loꞌo naꞌa̱ Herodes jiꞌi̱ Jesús, tsoꞌo tsa ngua tyiquee yu liꞌ, chaꞌ cua saꞌni tsa ntiꞌ yu ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱ Jesús. Cua ndyuna yu loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, loꞌo ntiꞌ tsa yu ñaꞌa̱ yu sca chaꞌ tlyu nu cuaꞌni Jesús. Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ nchcuane yu jiꞌi̱ Jesús liꞌ, pana ná nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ yu tsiyaꞌ ti. 10 Loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ nguꞌ sti joꞌó nu laca loo loꞌo nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó; nguꞌ biꞌ laca nu ngusta quiꞌya jiꞌi̱ Jesús, loꞌo juani tya quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ cuxi nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱. 11 Liꞌ nguaꞌni lyaꞌ ti Herodes jiꞌi̱ Jesús; juaꞌa̱ sendaru jiꞌi̱ yu, cuxi tsa nguaꞌni nguꞌ loꞌo. Chaꞌ caja ñiꞌya̱ nu xtyí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱, liꞌ nguxacuꞌ nguꞌ lateꞌ tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ jiꞌi̱; lateꞌ ndubi ñaꞌa̱ ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ steꞌ rey nguxacuꞌ nguꞌ jiꞌi̱. Loꞌo liꞌ nda Herodes jiꞌi̱ Jesús ndyaa chaca quiyaꞌ slo Pilato. 12 Tsa̱ biꞌ ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ Herodes loꞌo Pilato chaca quiyaꞌ; tyaꞌa cusu̱u̱ nguꞌ ngua nguꞌ biꞌ, pana juani cua ndyaca tyaꞌa tsoꞌo nguꞌ.
Ngulo Pilato cña chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús
13 Liꞌ nguxutiꞌi̱ Pilato jiꞌi̱ lcaa sti joꞌó nu laca loo, loꞌo jiꞌi̱ lcaa nguꞌ tisiya, loꞌo jiꞌi̱ lcaa ñati̱. 14 Nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ liꞌ:
―La cuiꞌ cuꞌma̱ ñaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ nu quiꞌyu re slo naꞌ, nu nacui̱ ma̱ chaꞌ lye tsa nduꞌni yu chaꞌ ná tyiꞌi̱ ti̱ ti nguꞌ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ―. Pana cua nchcuiꞌ naꞌ loꞌo yu re slo lcaa cuꞌma̱; cua naꞌa̱ ma̱ chaꞌ ná nquije ni sca quiꞌya jiꞌi̱ yu ꞌna, ñiꞌya̱ nu quiꞌya nu ngusta cuꞌma̱ jiꞌi̱ yu. 15 La cuiꞌ juaꞌa̱ Herodes, ná ngujui ñiꞌya̱ quiꞌya nu sta nu cusuꞌ biꞌ jiꞌi̱ nu Jesús re, biꞌ chaꞌ cua nda nu cusuꞌ biꞌ jiꞌi̱ yu ñaa slo naꞌ chaca quiyaꞌ. Ná sca chaꞌ cuxi ná nguaꞌni yu lacua, biꞌ chaꞌ ná nduꞌni tsa chaꞌ cajaa yu cuentya jnaꞌ. 16 Xcubeꞌ naꞌ xi jiꞌi̱ yu clyo, cuati culaá naꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ.
17 Lcaa yija̱ loꞌo ndyaca tsa̱ taꞌa pascua biꞌ, liꞌ nduꞌni lyaá nu laca gobernador jiꞌi̱ sca ti preso juaꞌa̱ ti; 18 biꞌ chaꞌ nguxana nguꞌ, tyucui ñaꞌa̱ taju nguꞌ stuꞌba ti, cui̱i̱ tsa nxiꞌya nguꞌ ndijña nguꞌ chaca preso jiꞌi̱ Pilato:
―Siꞌi nu quiꞌyu re cuaꞌni lyaá nuꞌu̱ jiꞌi̱ ―nacui̱ nguꞌ―. Yaa loꞌo jiꞌi̱ yu re. Culaá jiꞌi̱ nu Barrabás biꞌ chaꞌ tyuꞌu.
19 Na cua ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ nu Barrabás biꞌ neꞌ chcua̱ xquiꞌya chaꞌ ndatsaa tsa jiꞌi̱ ñati̱ quichi̱ chaꞌ xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ loꞌo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ nu laca loo. Cuati cua ndyujuii Barrabás jiꞌi̱ ñati̱. 20 Pana ngua tiꞌ Pilato culaá jiꞌi̱ Jesús, biꞌ chaꞌ xaꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ. 21 Cui̱i̱ la nguxacui̱ nu quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Pilato liꞌ:
―¡Cujuiꞌi̱ caꞌa̱ clya jiꞌi̱ yu lo crusi chaꞌ cajaa yu! ―nacui̱ nguꞌ―. ¡Cujuiꞌi̱ caꞌa̱ clya jiꞌi̱ yu lo crusi! ―nacui̱ nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ liꞌ.
22 Nu nchca tyuna quiyaꞌ nchcuiꞌ Pilato loꞌo nguꞌ liꞌ:
―¿Ni chaꞌ cuxi nguaꞌni yu re? Ná nquije ni sca chaꞌ cuxi jiꞌi̱ yu ꞌna ―nacui̱ Pilato―, biꞌ chaꞌ ná nduꞌni tsa chaꞌ cajaa yu. Tsoꞌo la si na xcubeꞌ ti naꞌ jiꞌi̱ yu, ca tiyaꞌ la liꞌ culaá naꞌ jiꞌi̱ yu.
23 Liꞌ cui̱i̱ la ngusiꞌya nguꞌ nguxacui̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu Pilato biꞌ, chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ clya jiꞌi̱ Jesús lo crusi. Lye tsa nchcuiꞌ nguꞌ, juaꞌa̱ sti joꞌó nu laca loo nchcuiꞌ tsa nguꞌ, biꞌ chaꞌ ntajaꞌa̱ Pilato cuaꞌni ñaꞌa̱ chaꞌ nu ngua tiꞌ nguꞌ. 24 Liꞌ nda yu chacuayáꞌ chaꞌ caca chaꞌ nu ngüijña nguꞌ. 25 Loꞌo juaꞌa̱ ngulo laja ti jiꞌi̱ yu Barrabás nu nguaꞌni tsa chaꞌ cusu̱u̱, hasta ndyujuii jiꞌi̱ ñati̱, chaꞌ biꞌ laca nu ngusubi nguꞌ quichi̱ chaꞌ tyuꞌu neꞌ chcua̱ tyaa tsa̱ biꞌ. Loꞌo liꞌ ndya Pilato jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ ñaꞌa̱ chaꞌ nu ntiꞌ ti nguꞌ cuaꞌni nguꞌ loꞌo.
Ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lo crusi
26 Loꞌo liꞌ ndyaa nguꞌ sendaru, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ lo crusi. Liꞌ ndyacua tyaꞌa nguꞌ sendaru loꞌo sca ñati̱ nu naa Simón, nu loꞌo ñaa yu ndyaa yu neꞌ quixi̱ꞌ; nguꞌ quichi̱ Cirene laca yu biꞌ. Loꞌo liꞌ ngulo nguꞌ cña jiꞌi̱ yu chaꞌ tsaa loꞌo yu jiꞌi̱ crusi cuentya jiꞌi̱ Jesús.
27 Quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ lcaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús ndyaa. Juaꞌa̱ ndyaꞌa̱ quiñaꞌa̱ tsa nu cunaꞌa̱, ndyunaa tsa nguꞌ; cui̱i̱ tsa nxiꞌya nguꞌ chaꞌ tiji̱ꞌ tsa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. 28 Liꞌ nguxñaꞌa̱ Jesús su ndu̱ nguꞌ cunaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ chcuiꞌ loꞌo nguꞌ:
―Cuꞌma̱ nguꞌ cunaꞌa̱ Jerusalén re, ná xiꞌya ma̱ xquiꞌya naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Tsoꞌo la xiꞌya ma̱ xquiꞌya ycuiꞌ ca ti ma̱, cuati xquiꞌya sñiꞌ ma̱. 29 Cua tyalaa ti tyempo cuxi, loꞌo liꞌ ñacui̱ nguꞌ ndiꞌya̱: “Juani tsoꞌo la ndiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ nu ná ngujui sñiꞌ, nu bilya cuaꞌni cala sca ñati̱, nu bilya ta catiꞌ sca nu sube”, ñacui̱ nguꞌ. 30 Liꞌ xana ñati̱ xiꞌya nguꞌ: “Tsoꞌo la si clyú caꞌya cua̱ hichu̱ꞌ na, masi tyacu̱ꞌ cuati̱ yuu hichu̱ꞌ na, chaꞌ tye chaꞌ jiꞌna tsiyaꞌ ti”. Juaꞌa̱ ñacui̱ nguꞌ liꞌ. 31 Ñaꞌa̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu ndyuꞌni nguꞌ loꞌo naꞌ juani. ¿Ñiꞌya̱ ta cuaꞌni nguꞌ loꞌo cuꞌma̱ nguꞌ judío liꞌ lacua? Tsoꞌo tsa chaꞌ nu ntsuꞌu jnaꞌ; ntsuꞌu tsa chalyuu jnaꞌ, chaꞌ ñiꞌya̱ ntiꞌ sca yaca cuañiꞌ, juaꞌa̱ ntiꞌ naꞌ. Pana cuꞌma̱ ni, ná tsoꞌo chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱; na culiji yuꞌu ti chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ juaꞌa̱ ti, chaꞌ ñiꞌya̱ ntiꞌ sca yaca ncui, juaꞌa̱ ntiꞌ cuꞌma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
32 Loꞌo juaꞌa̱ ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ tya tyucuaa tyaꞌa ñati̱ nu tlyu tsa quiꞌya ntsuꞌu jiꞌi̱; ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ tyucuaa ñati̱ biꞌ, chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ stuꞌba ti loꞌo Jesús. 33 Loꞌo ndyalaa nguꞌ su naa La Calavera (caꞌya su nscua tyijya̱ hique jyoꞌo), liꞌ ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lo crusi ca biꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyucuaa ñati̱ nu ntsuꞌu quiꞌya tlyu jiꞌi̱ biꞌ; ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ tsaca yu cuxi biꞌ lo chaca yaca crusi nu ndu̱ laꞌa tsuꞌ cui̱ jiꞌi̱ Jesús, cuati ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ chaca yu cuxi biꞌ lo chaca yaca crusi nu ndu̱ laꞌa tsuꞌ coca. 34 Loꞌo tya ndiꞌi̱ nguꞌ nu ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ lo crusi, liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu:
―Sti naꞌ ―nacui̱ yu―, cuiꞌya nuꞌu̱ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ re, chaꞌ ná jlo tiꞌ nguꞌ ni chaꞌ laca ndyuꞌni nguꞌ juaꞌa̱.
Liꞌ ndacha nguꞌ sendaru biꞌ steꞌ Jesús jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ laja loꞌo ndijya ti nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ. 35 Loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ tsa ñati̱ chaꞌ ñaꞌa̱ cuiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. Loꞌo nguꞌ tisiya ni, nxtyí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ. Ndiꞌya̱ nacui̱ nguꞌ biꞌ:
―Nguaꞌni lyaá yu jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ nquichaꞌ; pana juani ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni lyaá yu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti yu, si chañi chaꞌ laca yu Cristo nu ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lijya̱ chalyuu re ―nacui̱ nguꞌ biꞌ.
36 Loꞌo juaꞌa̱ nguꞌ sendaru biꞌ, ngustí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu ñaa nguꞌ cacua ti su ndu̱ crusi, cuati nda nguꞌ vino tiyeꞌ chaꞌ coꞌo yu. 37 Liꞌ nduꞌni nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ yu ndiꞌya̱:
―Cuaꞌni lyaá nuꞌu̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca si laca nuꞌu̱ rey jiꞌi̱ nguꞌ judío ―nacui̱ nguꞌ sendaru biꞌ jiꞌi̱ Jesús.
38 Cua nscua letra nde que la su ngaꞌa̱ Jesús lo crusi biꞌ; ndiꞌya̱ nchcuiꞌ letra biꞌ: “Nu nde laca rey jiꞌi̱ nguꞌ judío”. Sna lo chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ nscua chaꞌ biꞌ: chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ griego nscua, loꞌo chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ latín nscua, loꞌo chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ judío nscua.
39 Liꞌ chiyaꞌa̱ tsa nchcuiꞌ sca nu cuaana tyaꞌa ngaꞌa̱ Jesús lo crusi:
―Si chañi chaꞌ Cristo laca nuꞌu̱, cuaꞌni lyaá nuꞌu̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nuꞌu̱ lacua; loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni lyaá nuꞌu̱ jiꞌi̱ cuare ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús.
40 Liꞌ nguxacui̱ chaca nu cuaana chaꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa:
―¿Ha ná ntsi̱i̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lacua? Stuꞌba nchcubeꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ca taꞌa sna na juani ―nacui̱ jiꞌi̱ tyaꞌa cuaana―. 41 Liñi tsa ntsuꞌu chaꞌ nchcubeꞌ nguꞌ jiꞌna, chaꞌ biꞌ laca cayaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu nguaꞌni na; pana nu ñati̱ re ni, ná ntsuꞌu chaꞌ cuxi nu nguaꞌni yu.
42 Liꞌ nacui̱ yu biꞌ jiꞌi̱ Jesús:
―Cusuꞌ Jesús ―nacui̱―, tucuá nuꞌu̱ chaꞌ jnaꞌ nu loꞌo xana nuꞌu̱ chaꞌ caca nuꞌu̱ loo nde chalyuu ―nacui̱ nu cuaana biꞌ.
43 Nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ liꞌ:
―Chañi chaꞌ nda naꞌ loꞌo nuꞌu̱ ―nacui̱―, juani ti taca tyiꞌi̱ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ ca su tsoꞌo nde cua̱, ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱.
Ngujuii Jesús
44 Loꞌo cua ngua nde hora, liꞌ ngua talya tyucui ñaꞌa̱ loyuu; ngua chaꞌ biꞌ hasta ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyalaa hora cua sna nde ngusi̱i̱, 45 juaꞌa̱ ngua talya loo cuichaa. Loꞌo juaꞌa̱ nu lateꞌ tlyu nu ndacui neꞌ laa tonu biꞌ, ndyaꞌbe lateꞌ biꞌ claꞌbe la. 46 Hora biꞌ cui̱i̱ tsa ngusiꞌya Jesús:
―Sti naꞌ, quiꞌya nuꞌu̱ cresiya ꞌna ―nacui̱ yu.
Nu loꞌo cua nchcuiꞌ yu chaꞌ biꞌ, hora ti ngujuii yu liꞌ.
47 Loꞌo naꞌa̱ nu capitán jiꞌi̱ sendaru romano ñiꞌya̱ ngua chaꞌ biꞌ, liꞌ nguaꞌni tlyu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ liꞌ:
―Chañi chaꞌ ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ jyoꞌo re tsiyaꞌ ti ―nacui̱ nu capitán jiꞌi̱ sendaru biꞌ.
48 Liꞌ lcaa ñati̱ nu ndiꞌi̱ hora biꞌ, nu naꞌa̱ lcaa chaꞌ nu ngua biꞌ, nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ liꞌ. Ndyuꞌu̱ tya nguꞌ tyiquee nguꞌ ndyaa nguꞌ chaꞌ xñiꞌi̱ tsa tiꞌ nguꞌ. 49 Pana ndyanu lcaa nguꞌ tyaꞌa tsoꞌo Jesús ca su ndu̱ crusi, juaꞌa̱ nu cunaꞌa̱ nu cua ndyaꞌa̱ loꞌo yu nu loꞌo nguxana ti cña jiꞌi̱ yu nde Galilea, ndyanu nguꞌ biꞌ tyijyuꞌ ti ñaꞌa̱ cuiꞌya nguꞌ chaꞌ nu ndyaca biꞌ.
Nguatsiꞌ jyoꞌo Jesús
50 Cua ntsuꞌu sca ñati̱ tsoꞌo nu ndyuꞌni tlyu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, José naa nu quiꞌyu biꞌ. Arimatea laca quichi̱ tyi; loyuu su cuentya Judea, biꞌ ndiꞌi̱ quichi̱ tyi. Sca nu laca cña laca nu José biꞌ, stuꞌba ti ntucua loꞌo lcaa nguꞌ tisiya jiꞌi̱ nguꞌ judío. 51 Tya tsubiꞌ cua ntajatya nu José biꞌ ni jacuaꞌ ca̱a̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca Ni loo nde chalyuu, biꞌ chaꞌ ná ngua stuꞌba chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo tyaꞌa nguꞌ tisiya loꞌo ngusta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ Jesús. 52 Ndyaa José liꞌ, ndyaa slo Pilato chaꞌ jña chacuayáꞌ tsaa loꞌo jiꞌi̱ jyoꞌo Jesús chaꞌ xatsiꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ. 53 Loꞌo cua ndaꞌya nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ lo crusi, liꞌ ngüixi̱i̱ José sca tasá lubii hichu̱ꞌ jyoꞌo Jesús; ndyaa loꞌo jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ ngusuꞌba jiꞌi̱ neꞌ cuaá nu ngulu nguꞌ siiꞌ cuaꞌa̱, su bilya xatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ñati̱ tsiyaꞌ ti. 54 Tsa̱ taꞌa si̱i̱ laca, biꞌ chaꞌ tii ti ndiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cua xana ti taꞌa.
55 Loꞌo nu nguꞌ cunaꞌa̱ nu ñaa loꞌo Jesús nde Galilea ni, ndyaa lcaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ nu José biꞌ, ndyaa naꞌa̱ nguꞌ cuaá jiꞌi̱, chaꞌ cuiꞌya nguꞌ cuentya mala ngusta nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Jesús biꞌ. 56 Liꞌ nguxtyu̱u̱ nguꞌ ñaa nguꞌ nde quichi̱ chaca quiyaꞌ. Liꞌ nguaꞌni choꞌo nguꞌ hitya tyixi xtyiꞌi, juaꞌa̱ setye nu tsoꞌo tsa xtyiꞌi chaꞌ tyuꞌu chu̱ꞌ jyoꞌo biꞌ. Pana nguaꞌa̱ cñaꞌ nguꞌ tsa̱ taꞌa biꞌ, ñiꞌya̱ nu nscua cña lo quityi nu ngua saꞌni chaꞌ cuaꞌni nguꞌ.