9
Ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ biꞌ, chaꞌ tsaa nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo nguꞌ xaꞌ quichi̱
Nguxutiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ ta yu chacuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ culo nguꞌ jiꞌi̱ lcaa lo cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni nguꞌ joꞌo jiꞌi̱ lcaa lo quicha nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱. Ngulo yu cña jiꞌi̱ nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ biꞌ, chaꞌ ta nguꞌ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ quichi̱ su tsaa nguꞌ, loꞌo liꞌ cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tyaca tsoꞌo nguꞌ quicha. Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ:
―Ná sca na ná cuiꞌya ma̱ tsaa ma̱ tyucui̱i̱ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ―, ni yaca xca̱, ni cuiji̱, ni tyaja, ni cñi, ná cuiꞌya loꞌo ma̱ jiꞌi̱. Sca ti camxa nu ntsuꞌu ti ma̱ cuiꞌya ma̱ tsaa ma̱, ná cuiꞌya ma̱ chaca. Cua ñaꞌa̱ ca toniꞌi̱ su tyalaa ma̱ ni, ca biꞌ tyanu ma̱ hasta ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyuꞌu ma̱ quichi̱ biꞌ tyaa ma̱ liꞌ. Si ntsuꞌu quichi̱ su ná ndiya tiꞌ nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ, su ná ntiꞌ nguꞌ chaꞌ tyanu ma̱ slo nguꞌ, hora ti tsaa ma̱ xaꞌ seꞌi̱. Loꞌo juaꞌa̱ salú ma̱ sñii yuu nu ntsuꞌu quiyaꞌ ma̱ loꞌo tyuꞌu ma̱ quichi̱ biꞌ; xquiꞌya chaꞌ biꞌ, caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ quichi̱ chaꞌ cuxi tsa cña nu nguaꞌni nguꞌ loꞌo ma̱ liꞌ.
Nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ liꞌ, ndyaꞌa̱ nguꞌ lcaa quichi̱ sube ti cajua. Liꞌ nda nguꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ quichi̱ biꞌ ñiꞌya̱ nduꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ; juaꞌa̱ nguaꞌni nguꞌ joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha nu ndiꞌi̱ lcaa quichi̱ biꞌ, ndyaca tsoꞌo nu nguꞌ quicha biꞌ liꞌ.
Ngujuii Juan nu ntyucuatya jiꞌi̱ ñati̱
Tyempo biꞌ Herodes naa nu laca gobernador. Cua ngua cuayáꞌ tiꞌ yu lcaa cña nu nguaꞌni Jesús, loꞌo nu juani nclyacua tsa tiꞌ yu: “¿Ti ñati̱ laca nu Jesús biꞌ?” Tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ cua ndyuꞌú jyoꞌo Juan chaca quiyaꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu nguꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ Jesús laca jyoꞌo Elías nu ngutiꞌi̱ chalyuu saꞌni la, chaꞌ chaca quiyaꞌ ndyuꞌu tucua jyoꞌo biꞌ; juaꞌa̱ ntsuꞌu nguꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ la cuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi saꞌni la laca Jesús, chaꞌ cua ndyuꞌú jyoꞌo cusuꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ, nacui̱ nguꞌ. Pana ndiꞌya̱ nacui̱ Herodes:
―Ycuiꞌ naꞌ ngulu̱ cña chaꞌ teje cuꞌ nguꞌ scuaꞌ que Juan. Loꞌo nu Jesús biꞌ ni, nu quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ ndañi nu nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱, ¿tilaca laca yu lacua?
Loꞌo liꞌ lye tsa ngua tiꞌ Herodes chaꞌ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús.
Nda Jesús na ndyacu caꞌyu mil tyaꞌa ñati̱
10 Nu loꞌo nguxtyu̱u̱ nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ Jesús ndyalaa nguꞌ slo yu, liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu lcaa ñaꞌa̱ cña nu nguaꞌni nguꞌ ca su ndyaa nguꞌ biꞌ. Liꞌ ndyaa yu loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ biꞌ sca seꞌi̱ su ná ntsuꞌu ñati̱ ngua tiꞌ yu, sca seꞌi̱ cacua ti quichi̱ Betsaida. 11 Pana nu loꞌo cua ngua jlo tiꞌ xaꞌ ñati̱ macala su ndyaa Jesús, liꞌ nduꞌu lcaꞌa̱ ñati̱ biꞌ jiꞌi̱ yu. Loꞌo ndyalaa nguꞌ slo yu, liꞌ ndyanu nguꞌ chaꞌ culuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ caca nde loo loꞌo caca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱. Loꞌo juaꞌa̱ lijya̱ nguꞌ quicha chaꞌ cuaꞌni yu chaꞌ tyaca tsoꞌo nguꞌ, ntiꞌ nguꞌ.
12 Nu loꞌo cua ngusi̱i̱, liꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús ca slo yu chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu:
―Chcuiꞌ nuꞌu̱ loꞌo nguꞌ jua chaꞌ tsaana nguꞌ na cacu nguꞌ, su cajaꞌ nguꞌ talya ca quichi̱ sube ti jua ―nacui̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―. Su ndiꞌi̱ na re, ná ntsuꞌu na cacu nguꞌ tsiyaꞌ ti ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús.
13 ―Cuꞌma̱ ta ma̱ na cacu nguꞌ quiñaꞌa̱ jua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ liꞌ.
―Xti tsa na ntsuꞌu jiꞌi̱ ya re ―nacui̱ nguꞌ―. Caꞌyu tyaꞌa ti xlyá tejeꞌ loꞌo tucua tyaꞌa ti cualya loꞌo jiꞌi̱ ya. Sca ti si tsaa ya tsaana ya scuaa chaꞌ cacu lcaa nguꞌ re ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ.
14 Caꞌyu mil tyaꞌa nguꞌ quiꞌyu ti ndiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
―Chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ jua chaꞌ tyacaꞌa̱ nguꞌ lo yuu cuentya quiꞌi ti, tuꞌba tyii tyaꞌa nguꞌ sca quiꞌi ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ.
15 Loꞌo juaꞌa̱ nguaꞌni nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ loꞌo nu nguꞌ quiñaꞌa biꞌ, hora ti ndyacaꞌa̱ nguꞌ. 16 Liꞌ ndayaꞌ Jesús jiꞌi̱ nu caꞌyu tyaꞌa xlyá tejeꞌ loꞌo jiꞌi̱ nu tucua tyaꞌa cualya biꞌ. Nde cua̱ nguxñaꞌa̱ yu chaꞌ ndya xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya scuaa biꞌ. Liꞌ ngusaꞌbe yu scuaa biꞌ, cuati nda yu yuꞌbe biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ yu chaꞌ tacha nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ. 17 Lcaa nguꞌ ndyacu nguꞌ scuaa biꞌ liꞌ, nguaalaꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ. Ca tiyaꞌ la ngutsaꞌá̱ tii tyucuaa tyaꞌa chcubi ntsuꞌu yuꞌbe xlyá loꞌo cualya nu ndyanu, la cuiꞌ tyaꞌa na nu ndyacu nguꞌ biꞌ.
Ndachaꞌ liñi Pedro chaꞌ ycuiꞌ nu Cristo laca Jesús
18 Ngua sca tsa̱ ndiꞌi̱ Jesús ycuiꞌ ti nchcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. Liꞌ lijya̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ ca slo yu. Nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ:
―¿Tilaca ta laca naꞌ nacui̱ nguꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
19 ―Ntsuꞌu nguꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ jyoꞌo Juan nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ tya tsubiꞌ la laca nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu nguꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ jyoꞌo Elías laca nuꞌu̱, juaꞌa̱ ntsuꞌu xi xaꞌ la nguꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ nuꞌu̱ laca sca jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi saꞌni la; cua saꞌni tsa ngujuii ñati̱ biꞌ, pana juani ndyuꞌú chaca quiyaꞌ nacui̱ nguꞌ biꞌ.
20 ―Cuꞌma̱ ni ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ―, ¿tilaca laca naꞌ ntiꞌ cuꞌma̱?
Liꞌ nacui̱ Pedro jiꞌi̱:
―Cristo nu nda ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lijya̱ nde chalyuu, biꞌ laca nuꞌu̱ ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱.
Nda Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ cua cajaa ti ycuiꞌ
21 Lye tsa nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ ná cachaꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chaꞌ Cristo laca ycuiꞌ.
22 ―Naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―, nscua chaꞌ lye tsa xcubeꞌ nguꞌ jnaꞌ. Loꞌo la cuiꞌ ti xtyanu tiꞌi̱ nguꞌ cusuꞌ jnaꞌ; loꞌo nguꞌ nu laca loo, loꞌo nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó, xtyanu tiꞌi̱ nguꞌ jnaꞌ. Ngaꞌa̱ chaꞌ cujuii nguꞌ ꞌna; pana loꞌo tyuꞌu scua sna tsa̱, liꞌ tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ ca su ntsiya naꞌ chaꞌ nguatsiꞌ naꞌ.
23 Loꞌo nteje tacui xi tyempo, liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo lcaa nguꞌ:
―Si ntsuꞌu cuꞌma̱ nu chañi chaꞌ ntiꞌ ma̱ tsaa ma̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ yu―, ngaꞌa̱ chaꞌ xtyanu ma̱ lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu tsa tyiquee ma̱ jiꞌi̱, chaꞌ tyaꞌa̱ ma̱ loꞌo naꞌ lcaa tsa̱, masi cujuii ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ. 24 Chcunaꞌ chalyuu jiꞌi̱ ma̱ si xcuiꞌ nclyacua tsa tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ caca jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱; pana si tyajaꞌa̱ ma̱ xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ, masi cujuii ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ, quije chalyuu jiꞌi̱ ma̱ ca slo ycuiꞌ Ndyosi liꞌ. 25 Ná xtyucua tsiyaꞌ ti chaꞌ culiyaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱, masi tlyu tsa chalyuu caja jiꞌi̱ ma̱, si xquiꞌya chaꞌ biꞌ chcunaꞌ ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. 26 Ca tyujuꞌu tiꞌ naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱ loꞌo ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱, si cua ngua tyujuꞌu tiꞌ ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ, masi ntyujuꞌu tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ tsoꞌo nu nchcuiꞌ ti naꞌ; nu loꞌo ca̱a̱ naꞌ chaca quiyaꞌ nde loo la chaꞌ caca naꞌ loo jiꞌi̱ ñati̱, liꞌ ca tyujuꞌu tiꞌ naꞌ loꞌo ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱. Ndubi tsa ñaꞌa̱ loo naꞌ caca xquiꞌya xee jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ liꞌ; stuꞌba ti ca̱a̱ naꞌ loꞌo lcaa xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, xca̱ nu lubii tsiyaꞌ ti. 27 Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ ntsuꞌu nguꞌ nu ndu̱ loꞌo na chalyuu re juani, nu tya lyiji cajaa nguꞌ loꞌo ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ cua nguxana chaꞌ laca ycuiꞌ Ndyosi loo nde chalyuu.
Cua ngutsaꞌa̱ ñaꞌa̱ tyucui ñaꞌa̱ loo Jesús ndu̱ slo nguꞌ
28 Nu loꞌo cua nduꞌu scua snuꞌ tsa̱ tya loꞌo nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ ndyacuí̱ yu sca caꞌya chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi; ndyaa loꞌo yu jiꞌi̱ Pedro loꞌo Jacobo loꞌo Juan. 29 Nu loꞌo ndu̱ Jesús nchcuiꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu, liꞌ hora ti ngutsaꞌa̱ ñaꞌa̱ tyucui ñaꞌa̱ loo Jesús; ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ sca xee nu ngati̱ tsa, juaꞌa̱ ngati̱ tsa ñaꞌa̱ steꞌ yu. 30 Liꞌ nduꞌu tucua tucua tyaꞌa nguꞌ quiꞌyu ca slo Jesús, ndu̱ ti nguꞌ biꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús; jyoꞌo cusuꞌ Moisés loꞌo jyoꞌo cusuꞌ Elías nu ngutiꞌi̱ chalyuu saꞌni ngua nguꞌ biꞌ. 31 Loꞌo juaꞌa̱ tyucui ñaꞌa̱ su ndu̱ nguꞌ ntyijiꞌi̱ sca xee nu lye tsa ñaꞌa̱. Nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús jiꞌi̱ lcaa ñaꞌa̱ cña nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi Sti yu chaꞌ cuaꞌni yu nde loo la xi, nu loꞌo cajaa yu nde quichi̱ Jerusalén. 32 Masi ndyuꞌu tsa xcalá Pedro loꞌo xaꞌ tyaꞌa ndiꞌi̱ yu ca jua, pana tya tii nguꞌ; biꞌ chaꞌ naꞌa̱ nguꞌ biꞌ lcaa chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ Jesús, loꞌo jiꞌi̱ tyucuaa nguꞌ jyoꞌo nu ngaꞌa̱ slo yu. 33 Nu loꞌo cua tyaa ti tyucuaa nguꞌ biꞌ, liꞌ nacui̱ Pedro jiꞌi̱ Jesús:
―Xuꞌna ―nacui̱―, tsoꞌo tsa chaꞌ ndiꞌi̱ ya nde. Cuiñá ya sna tyaꞌa chcuaꞌya: tsaca laca su tyiꞌi̱ ycuiꞌ nuꞌu̱, chaca su tyiꞌi̱ La Moisés, loꞌo chaca su tyiꞌi̱ La Elías ―nacui̱.
Pana nu Pedro biꞌ ni, ná ngua cuayáꞌ tiꞌ yu ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ ca yu. 34 Tya nchcuiꞌ yu, loꞌo liꞌ ñaa sca coo nu ngüixi̱i̱ hichu̱ꞌ nguꞌ. Lye tsa ndyutsi̱i̱ nguꞌ su ntsuꞌu nguꞌ neꞌ coo biꞌ, chaꞌ lye tsa ñaꞌa̱ coo biꞌ. 35 Liꞌ nguañi xtyiꞌi sca ñati̱, pana hora ti ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laja coo biꞌ.
―La cuiꞌ yu re laca Sñiꞌ naꞌ; tyacaꞌa tsa yu ꞌna ―nacui̱ Ni―. Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu chcuiꞌ yu re loꞌo ma̱ ―nacui̱ Ni.
36 Loꞌo cua ndyuna nguꞌ ñaꞌa̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Jesús, liꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ sca ti Jesús ndu̱ biꞌ. Cuaana tya ndyaa tiꞌi̱ nguꞌ; ni sca chaꞌ ngaꞌaa nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo xaꞌ ñati̱, ñiꞌya̱ ngua chaꞌ nu naꞌa̱ nguꞌ siiꞌ caꞌya biꞌ.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ sca yu cuañiꞌ nu ngusñi cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱
37 Ca chaca tsa̱ nu loꞌo nguaꞌya nguꞌ siiꞌ caꞌya biꞌ, tyu̱u̱ tsa tyaꞌa nguꞌ ndyaa nguꞌ ndyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo Jesús. 38 Ndiꞌi̱ sca nu quiꞌyu laja ñati̱ quiñaꞌa̱ biꞌ nu cui̱i̱ nchcuiꞌ loꞌo Jesús:
―Mstru ―nacui̱ yu jiꞌi̱―, cuaꞌni chaꞌ tsoꞌo ñaꞌa̱ nuꞌu̱ xi jiꞌi̱ sñiꞌ naꞌ, chaꞌ sca ti biꞌ laca sñiꞌ naꞌ nu ntsuꞌu ꞌna. 39 Ntsuꞌu tsa̱ nxalú cuiꞌi̱ jiꞌi̱ yu, nduꞌni biꞌ chaꞌ cui̱i̱ nxiꞌya yu liꞌ; nxasu nu cuiꞌi̱ biꞌ jiꞌi̱ yu ñaꞌa̱ cuayáꞌ ndyuꞌu ngoꞌ tuꞌba yu. Cuxi tsa nduꞌni cuiꞌi̱ biꞌ loꞌo yu, chaꞌ ná ntajaꞌa̱ biꞌ culaá jiꞌi̱ yu. 40 Biꞌ chaꞌ lye tsa ndijña naꞌ jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱ chaꞌ culo nguꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ sñiꞌ naꞌ, pana ná ngua jiꞌi̱ nguꞌ culo nguꞌ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti.
41 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ:
―Ná jlya tiꞌ ma̱ ꞌna tsiyaꞌ ti, cuꞌma̱ ñati̱ chalyuu ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ cuxi tsa cresiya jiꞌi̱ ma̱. Ngaꞌaa tsoꞌo tyanu naꞌ slo ma̱, ngaꞌaa talo tyiquee naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Ca̱a̱ loꞌo jiꞌi̱ sñiꞌ slo naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ sti nu quicha biꞌ liꞌ.
42 Pana nu loꞌo ñaa nu quicha biꞌ cacua la, liꞌ nguxlyú cuiꞌi̱ cuxi biꞌ jiꞌi̱ yu quicha biꞌ nde lo yuu, loꞌo liꞌ lye tsa nguxalú cuiꞌi̱ jiꞌi̱ yu. Liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ yu chaꞌ tyuꞌu biꞌ tyaa, cua ndyaca tsoꞌo yu quicha biꞌ liꞌ. Cuati nacui̱ jiꞌi̱ sti yu chaꞌ ca̱a̱ quiꞌya jiꞌi̱ sñiꞌ, loꞌo liꞌ ndya Jesús jiꞌi̱ yu nu ngua quicha biꞌ jiꞌi̱ sti yu chaca quiyaꞌ. 43 Lcaa nguꞌ ndube tsa tiꞌ nguꞌ loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ chaꞌ tlyu nu ndyuꞌni ycuiꞌ Ndyosi.
Xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cajaa ycuiꞌ
Lcaa nguꞌ ndiya tsa tiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ cña nu ndyuꞌni Jesús. Pana laja loꞌo ndube tiꞌ nguꞌ, liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaꞌa̱ loꞌo yu:
44 ―Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ re, culacua xi tiꞌ ma̱ jiꞌi̱: Ntsuꞌu sca ñati̱ nu cujuiꞌ cresiya ꞌna jiꞌi̱ nguꞌ tisiya chaꞌ cuaꞌni cuxi nguꞌ loꞌo naꞌ, masi naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱ ―nacui̱ Jesús.
45 Pana ná nda nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu biꞌ cuentya, ná ngujui ñiꞌya̱ caca ca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ; juaꞌa̱ ntsi̱i̱ tsa nguꞌ chaꞌ xcuane nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús ñiꞌya̱ tyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ.
Nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ
46 Loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ ni, lye tsa nchcuiꞌ tube nguꞌ ñiꞌya̱ nu tyaꞌa nguꞌ laca nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱. 47 Pana Jesús ni, hora ti ngua cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu ntsuꞌu tyiquee nguꞌ. Liꞌ ngusñi yu yaꞌ sca nu piti, ngusta yu jiꞌi̱ nu piti cacua ti slo ycuiꞌ yu. 48 Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ ndiꞌya̱:
―Loꞌo xtyucua ma̱ jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ cuentya jnaꞌ, masi ñati̱ ñiꞌya̱ laca nu piti re, la cuiꞌ juaꞌa̱ na nxtyucua ma̱ jnaꞌ laca ―nacui̱ Jesús―. Juaꞌa̱ nguꞌ nu tucuá cña jnaꞌ, loꞌo cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tucuá nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ ycuiꞌ Ni laca nu nda jnaꞌ lijya̱a̱ ca slo cuꞌma̱. La cuiꞌ nu piti la jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱, nu ná ndulo chaꞌ jiꞌi̱ biꞌ ntiꞌ ma̱, biꞌ laca nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ cuentya jnaꞌ, ntiꞌ naꞌ.
Sca ñati̱ nu ná nxu̱u̱ tyaꞌa loꞌo na ni, biꞌ laca nu taca jiꞌi̱ xtyucua jiꞌna
49 Liꞌ nacui̱ Juan jiꞌi̱ Jesús:
―Mstru ―nacui̱―, cua naꞌa̱ ya chaꞌ ndu̱ chaca ñati̱ nu nclyo jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ chacuayáꞌ jinuꞌu̱, nacui̱ yu. Biꞌ chaꞌ nguaꞌa ya jiꞌi̱ yu biꞌ, chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni yu juaꞌa̱, chaꞌ ná loꞌo yu biꞌ ndyaꞌa̱ yu ndyaca tsaꞌa̱ yu loꞌo ya.
50 Pana ndiꞌya̱ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ liꞌ:
―Ná cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱, chaꞌ sca ñati̱ nu ná nxu̱u̱ tyaꞌa loꞌo na, ná tyiqueeꞌ taca jiꞌi̱ biꞌ xtyucua jiꞌna.
Nguaꞌa Jesús jiꞌi̱ Jacobo loꞌo jiꞌi̱ Juan
51 Nu loꞌo cua tyalaa ti tyempo chaꞌ tyaa Jesús nde cua̱, liꞌ ngüiñi tiꞌ yu chaꞌ tyaa yu nde Jerusalén. 52 Nda yu jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu chaꞌ tsaa nguꞌ tyucui̱i̱ nde loo la, chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo nguꞌ quichi̱ sube ti su tyeje tacui yu loꞌo nguꞌ. Liꞌ ndyaa nguꞌ biꞌ sca quichi̱ sube ti, sca quichi̱ tyi nguꞌ Samaria; ngulana nguꞌ su tyiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. 53 Pana ná ntajaꞌa̱ nguꞌ quichi̱ sube biꞌ ta nguꞌ chacuayáꞌ chaꞌ tyanu nguꞌ biꞌ quichi̱, chaꞌ jlo tiꞌ nguꞌ quichi̱ biꞌ, chaꞌ nde quichi̱ Jerusalén tsaa nguꞌ. 54 Nu loꞌo ndyuna tyaꞌa ndyaꞌa̱ Jesús chaꞌ biꞌ, Jacobo loꞌo Juan naa nu nguꞌ biꞌ, liꞌ nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús:
―Cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ biꞌ―, ¿ha ná ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ jña ya quiiꞌ nde cua̱ chaꞌ tyalú nde lo yuu su ndiꞌi̱ nguꞌ jua? Cuaꞌni tye biꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ nguꞌ jua, tyaqui̱ nguꞌ. Juaꞌa̱ nguaꞌni jyoꞌo cusuꞌ Elías saꞌni ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús.
55 Liꞌ ñaꞌa̱ tsa Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:
―Ná nda ma̱ cuentya tsiyaꞌ ti ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ ma̱ ―nacui̱ Jesús―, siꞌi Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi laca nu nguluꞌu jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ chcuiꞌ ma̱ chaꞌ cuxi juaꞌa̱; nu xñaꞌa̱ laca nu nguluꞌu jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ chcuiꞌ ma̱ juaꞌa̱. 56 Siꞌi chaꞌ cuaꞌni tye naꞌ chalyuu jiꞌi̱ ñati̱ nda ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱; chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu, biꞌ cña ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni naꞌ ―nacui̱ Jesús.
Liꞌ nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ xaꞌ quichi̱ sube ti.
Ñati̱ nu chañi chaꞌ ntiꞌ tyaꞌa̱ loꞌo Jesús
57 Toꞌ tyucui̱i̱ su ndyaa nguꞌ naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ sca nu quiꞌyu.
―Cusuꞌ ―nacui̱ yu―, loꞌo naꞌ ntiꞌ naꞌ tsaꞌa̱ loꞌo nuꞌu̱, macala su tsaa nuꞌu̱ tsaꞌa naꞌ loꞌo nuꞌu̱.
58 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu quiꞌyu biꞌ:
―Nu naa cuatyaꞌ ni, neꞌ xtyú niꞌ ndyuꞌú niꞌ; loꞌo nu quiñi sube ni, neꞌ xlyati̱ ndyuꞌú niꞌ; loꞌo naꞌ ni, cua lijya̱ naꞌ chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñati̱, pana ná ntsuꞌu su xtyii naꞌ cajaꞌ naꞌ, ná ntsuꞌu su chcaꞌa̱ cñaꞌ naꞌ.
59 Loꞌo liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ chaca nu quiꞌyu:
―Ca̱a̱ tyaꞌa̱ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱.
―Cusuꞌ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ Jesús liꞌ―, ta nuꞌu̱ xi tyempo jnaꞌ chaꞌ tyanu naꞌ loꞌo sti naꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cajaa sti naꞌ, chaꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ tyatsiꞌ.
60 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ yu:
―Tya ntsuꞌu xi xaꞌ la tyaꞌa ñati̱ ma̱ nu taca xatsiꞌ jiꞌi̱ nu cua ngujuii; pana nuꞌu̱ ni, ntsuꞌu chaꞌ tsaa nuꞌu̱ loꞌo naꞌ chaꞌ chcuiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱.
61 Liꞌ nacui̱ chaca nu quiꞌyu jiꞌi̱ Jesús:
―Cusuꞌ, loꞌo naꞌ nta̱ꞌ tsaꞌa̱ loꞌo nuꞌu̱ ―nacui̱ yu―, pana ta xi tyempo ꞌna chaꞌ tsaꞌa naꞌ salyaꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ toniꞌi̱ ꞌna.
62 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu quiꞌyu biꞌ:
―Sca ñati̱ nu nguxana sca cña ni, ná caca tyuꞌu scua cña biꞌ jiꞌi̱ yu si tyaꞌa̱chu̱ꞌ yu jiꞌi̱; ñiꞌya̱ ntiꞌ ñati̱ nu nclyaꞌa yuu, ná ca culaꞌa tsoꞌo yu yuu si ñaꞌa̱ yu nde chu̱ꞌ yu; la cuiꞌ juaꞌa̱ loꞌo caca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ cuꞌma̱ ñati̱ chalyuu ni, ná ta Ni cña cuaꞌni ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ si ntiꞌ ma̱ tyaꞌa̱chu̱ꞌ ma̱ jiꞌi̱ Ni.