8
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ sca nu quicha ndyatsuꞌ cuañaꞌ
Loꞌo liꞌ nguaꞌya Jesús caꞌya biꞌ. Quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyaꞌa̱ lcaꞌa̱ jiꞌi̱. Loꞌo liꞌ nduꞌu tucua sca nu quicha slo. Ndyatu̱ sti̱ꞌ yu slo ycuiꞌ Jesús, chaꞌ ntiꞌ yu cuane yu jiꞌi̱ Jesús chaꞌ cuaꞌni joꞌo jiꞌi̱ yu, chaꞌ ngusñi quicha ndyatsuꞌ cuañaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ.
―Xuꞌna ―nacui̱ nu quicha biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, cuaꞌni joꞌo ꞌna. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ nchca jinuꞌu̱ cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ caca lubii cuañaꞌ naꞌ.
Liꞌ ngutacui yaꞌ Jesús lo nu quicha biꞌ, ngusta yaꞌ su ndyatsuꞌ cuañaꞌ yu.
―Cuaꞌni naꞌ joꞌo jinuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu quicha biꞌ―. Tyanu lubii cuañaꞌ nuꞌu̱ juani ―nacui̱.
Hora ti ngua tsoꞌo nu quicha biꞌ, ngua lubii cuañaꞌ yu. Xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo yu liꞌ:
―Yaa clya nuꞌu̱ slo sti joꞌó ―nacui̱―. Cajua ta nuꞌu̱ msta̱ nu nacui̱ jyoꞌo Moisés chaꞌ ta na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ndyaca tsoꞌo na jiꞌi̱ quicha nu ntsuꞌu jiꞌna. Ná cachaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱. Taca ca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati̱ chaꞌ cua ngua tsoꞌo nuꞌu̱, nu loꞌo cuna nguꞌ chaꞌ cua ngusñi sti joꞌó msta̱ nu nda nuꞌu̱.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ msu jiꞌi̱ xuꞌna sendaru
Loꞌo liꞌ ndyalaa Jesús toꞌ quichi̱ Capernaum. Quichi̱ biꞌ ndyacua tyaꞌa loꞌo sca capitán jiꞌi̱ sendaru romano nu ndijña jiꞌi̱ Jesús chaꞌ cuaꞌni joꞌo jiꞌi̱ sca nu quicha:
―Xuꞌna ―nacui̱ capitán biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, quicha tsa msu ꞌna. Na ntsiya ti yu toꞌ tyi naꞌ chaꞌ nchcu̱ꞌ tyucuí̱ tyucui ñaꞌa̱ yu; tiꞌí tsa ntiꞌ yu.
Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo:
―Tsaꞌa naꞌ. Cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyaca tsoꞌo yu ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu capitán biꞌ.
Hora ti nguxacui̱ capitán chaꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ:
―Xuꞌna ―nacui̱ yu jiꞌi̱ Jesús―, ná tsoꞌo tsaa nuꞌu̱ toꞌ tyi naꞌ, chaꞌ siꞌi ñati̱ tsoꞌo laca naꞌ. Tsa biꞌ ti chaꞌ ntiꞌ naꞌ, chaꞌ culo nuꞌu̱ cña chaꞌ cati̱ quicha biꞌ tsiyaꞌ ti; jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ caca tsoꞌo msu ꞌna liꞌ, masi tyijyuꞌ ti tyu̱ nuꞌu̱ chcuiꞌ. Xuꞌna sendaru laca naꞌ; laca naꞌ loo jiꞌi̱ sca siyento tyaꞌa sendaru, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu nu laca loo jnaꞌ. Si culo naꞌ cña jiꞌi̱ tsaca sendaru biꞌ ndiꞌya̱: “Yaa clya nuꞌu̱”, hora ti tsaa yu, chaꞌ ntiꞌ naꞌ chaꞌ tsaa yu. Juaꞌa̱ si chcuiꞌ naꞌ loꞌo chaca yu: “Ca̱a̱ nuꞌu̱ ca nde”, hora ti ca̱a̱ yu slo naꞌ liꞌ. Juaꞌa̱ si culo naꞌ cña jiꞌi̱ msu ꞌna: “Cuaꞌni sca cña ꞌna”, ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱; hora ti cuaꞌni yu cña biꞌ ꞌna ―nacui̱ capitán jiꞌi̱ Jesús―. Juaꞌa̱ nuꞌu̱ ni, jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ taca jinuꞌu̱ culo cña chaꞌ cati̱ quicha biꞌ.
10 Ndube tsa tiꞌ Jesús loꞌo ndyuna chaꞌ nu nchcuiꞌ capitán biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu lcaꞌa̱ jiꞌi̱:
―Liñi tsa chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Bilya ñaꞌa̱ naꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ sca ñati̱ nu tsoꞌo tsa jlya tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ñiꞌya̱ jlya tiꞌ nu capitán re; tyucui ñaꞌa̱ nasiyu̱ Israel re ná ntsuꞌu nguꞌ nu jlya tiꞌ juaꞌa̱. 11 Chañi chaꞌ tiyaꞌ la tyalaa quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ tyijyuꞌ, masi nguꞌ loyuu su ntyucua cuichaa, masi nguꞌ loyuu su ndyaa cuichaa, tsaa nguꞌ chaꞌ tyucua nguꞌ toꞌ mesa ca su laca ycuiꞌ Ndyosi loo nde cua̱; stuꞌba ti tsaa tucua nguꞌ toꞌ mesa biꞌ loꞌo jyoꞌo Abraham loꞌo jyoꞌo Isaac loꞌo jyoꞌo Jacob. 12 Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu xaꞌ la ñati̱ nu laca sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nacui̱ nguꞌ, pana ná tyalaa nguꞌ biꞌ slo ycuiꞌ Ni. Culo Ni cña jiꞌi̱ xca̱ jiꞌi̱ Ni chaꞌ tsaa xca̱ xcua̱a̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca su talya tsa ñaꞌa̱; xiꞌya tsa nguꞌ biꞌ ca biꞌ, ca ñasi̱ꞌ tsa nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cacu laꞌya nguꞌ chaꞌ ñasi̱ꞌ nguꞌ.
13 Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu capitán biꞌ:
―Yaa nuꞌu̱ toꞌ tyi nuꞌu̱ lacua ―nacui̱ jiꞌi̱―. Jlya tiꞌ nuꞌu̱, biꞌ chaꞌ cua ndyaca tsoꞌo nu quicha biꞌ jinuꞌu̱ juani ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱.
Loꞌo la cuiꞌ hora ngua tsoꞌo msu biꞌ.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ laa Pedro
14 Ca tiyaꞌ la ndyaa Jesús nde niꞌi̱ jiꞌi̱ Pedro. Liꞌ naꞌa̱ Jesús chaꞌ na ntsiya ti xtyaꞌa̱ laa Pedro lo quiꞌña, chaꞌ tlyu tsa tyiqueꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ maꞌ. 15 Liꞌ ngusta yaꞌ Jesús chu̱ꞌ yaꞌ maꞌ cusuꞌ biꞌ, loꞌo hora ti ndyuꞌu tyiqueꞌ jiꞌi̱; ndyatu̱ maꞌ cusuꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ caqueꞌ xi na cacu Jesús loꞌo nguꞌ.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ quicha
16 Loꞌo cua ngusi̱i̱, liꞌ ndyalaa quiñaꞌa̱ nguꞌ slo Jesús, lijya̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quicha nu ngusñi cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱. Liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ, chaꞌ tyuꞌutsuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quicha; loꞌo liꞌ ndyaca tsoꞌo nguꞌ biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quicha nu ndyaꞌa̱ slo. 17 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ ndyuꞌu tucua la cuiꞌ chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Isaías cua saꞌni la. Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ: “Cua ngua tii ycuiꞌ Ni ma nde su tiꞌí jiꞌna, loꞌo juaꞌa̱ ñiꞌya̱ laca quicha nu ntsuꞌu jiꞌna; nguaꞌni tye Ni quicha biꞌ, ndyaca tsoꞌo na liꞌ”. Juaꞌa̱ nscua lo quityi, biꞌ chaꞌ nduꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha.
Ntsuꞌu nguꞌ nu ntiꞌ tyaꞌa̱ loꞌo Jesús
18 Loꞌo ngua sca tsa̱ naꞌa̱ Jesús chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyaꞌa̱ slo, biꞌ chaꞌ ngulo yu cña jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ yu chaꞌ tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu neꞌ yaca niꞌi̱ ca chaca tsuꞌ tayuꞌ biꞌ. 19 Loꞌo cua tsaa ti nguꞌ, liꞌ ndyalaa sca mstru chaꞌ joꞌó chaꞌ chcuiꞌ loꞌo Jesús:
―Mstru ―nacui̱ mstru biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, loꞌo naꞌ nta̱ꞌ tyaꞌa̱ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ lcaa macala su tsaa nuꞌu̱.
20 Nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ mstru biꞌ liꞌ:
―Nu naa cuatyaꞌ ni, neꞌ xtyuu niꞌ ndyuꞌú niꞌ; loꞌo juaꞌa̱ quiñi sube, neꞌ xlyati̱ ndyuꞌú niꞌ. Pana naꞌ ni, cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chalyuu re chaꞌ caca naꞌ ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ ná ntsuꞌu su xtyii naꞌ cajaꞌ naꞌ, ná ntsuꞌu su chcaꞌa̱ cñaꞌ naꞌ.
21 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ chaca nu quiꞌyu nu ndyaꞌa̱ loꞌo Jesús nquichaꞌ:
―Cusuꞌ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ Jesús―, ta xi chacuayáꞌ ꞌna chaꞌ tsaꞌa naꞌ toꞌ tyi naꞌ chaꞌ ñaꞌa̱si̱i̱ naꞌ jiꞌi̱ sti naꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cajaa sti naꞌ, chaꞌ xatsiꞌ naꞌ jiꞌi̱ sti naꞌ clyo. Liꞌ tsaꞌa̱ la loꞌo nuꞌu̱.
22 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ yu:
―Tsoꞌo la masi ca̱a̱ lcaꞌa̱ nuꞌu̱ ꞌna juani ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Tya ntsuꞌu xi xaꞌ la ñati̱ chalyuu tyaꞌa ma̱ nu taca xatsiꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu cua ngujuii.
Ngulo Jesús cña jiꞌi̱ cuiꞌi̱ loꞌo jiꞌi̱ clyooꞌ lo tayuꞌ
23 Loꞌo liꞌ ndyatí̱ Jesús neꞌ yaca niꞌi̱ piti; ndyatí̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo, nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ liꞌ. 24 Loꞌo liꞌ lye tsa ndyaca cuiꞌi̱, lye tsa ndyatu̱ clyooꞌ lo tayuꞌ; cua quilyuꞌu ti yaca niꞌi̱ biꞌ neꞌ hitya xquiꞌya clyooꞌ, pana lajaꞌ Jesús ntsuꞌu neꞌ yaca niꞌi̱ biꞌ. 25 Liꞌ nguxtyuꞌu nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús:
―Cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―, cuaꞌni lyaá clya jiꞌna. Cua quilyuꞌu ti yaca niꞌi̱ re neꞌ hitya, cajaa na si ntiꞌ.
26 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ:
―¿Ni chaꞌ ntsi̱i̱ tsa ma̱? ―nacui̱ jiꞌi̱ nguꞌ―. ¡Xi tsa tyempo ndalo ma̱, chaꞌ ná jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca jiꞌi̱ Ni cuaꞌni Ni cña!
Loꞌo liꞌ ndyatu̱ Jesús, nchcuiꞌ loꞌo cuiꞌi̱ loꞌo clyooꞌ chaꞌ cuaꞌa jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ; hora ti ngua ti̱ biꞌ liꞌ. 27 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ ngua ti̱ tsiyaꞌ ti clyooꞌ loꞌo cuiꞌi̱ biꞌ.
―¿Ti ñati̱ ta laca nu cusuꞌ re? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ―. Ndaquiyaꞌ clyooꞌ jiꞌi̱, juaꞌa̱ nduna cuiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nu cusuꞌ re loꞌo.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ Gadara nu ngusñi cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ jiꞌi̱
28 Loꞌo liꞌ ndyalaa nguꞌ chaca tsuꞌ tayuꞌ nde loyuu jiꞌi̱ nguꞌ Gadara. Liꞌ ndyacua tyaꞌa tucua tyaꞌa nguꞌ quicha loꞌo Jesús; ngusñi cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ jiꞌi̱ tyucuaa nguꞌ, biꞌ chaꞌ tyaala tsa nguꞌ quicha biꞌ. Ndiꞌi̱ nguꞌ neꞌ loꞌo jyoꞌo, loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌaa nda nguꞌ chacuayáꞌ tyeje tacui xaꞌ ñati̱ tyucui̱i̱ jua. 29 Loꞌo liꞌ nguaꞌni cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ chaꞌ cui̱i̱ tsa ngusiꞌya nguꞌ quicha biꞌ:
―¿Ni chaꞌ ndyaꞌa̱ nuꞌu̱ slo cua, Jesús? ―nacui̱ nguꞌ quicha jiꞌi̱―. Nuꞌu̱ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. ¿Ha xcubeꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ cua ntiꞌ nuꞌu̱, masi siꞌi tyempo juani caca chaꞌ nchcubeꞌ biꞌ?
30 Loꞌo ndejua la xi ndiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa cubeꞌ, ndyaꞌa̱ nclyana niꞌ na cacu niꞌ. 31 Liꞌ nguaꞌni cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ ngüijña nguꞌ quicha chacuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús cuentya jiꞌi̱ cuiꞌi̱ biꞌ.
―Jlo tiꞌ ya chaꞌ ntiꞌ nuꞌu̱ culo cuiꞌi̱ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ya, chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ joꞌo jiꞌi̱ ya ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Biꞌ chaꞌ ta xi chacuayáꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ chaꞌ tsaa xñi jiꞌi̱ cubeꞌ nu ndyaꞌa̱ jua.
32 Liꞌ nda Jesús chacuayáꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ biꞌ:
―Yaa clya ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ cuiꞌi̱ biꞌ.
Loꞌo liꞌ ndyuꞌutsuꞌ cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ jiꞌi̱ tyucuaa nu quicha biꞌ, ndyaa cuiꞌi̱ biꞌ ngusñi jiꞌi̱ cubeꞌ. Hora ti ngusna lcaa cubeꞌ biꞌ, nguaꞌya niꞌ toꞌ cuaꞌa̱, ndyú niꞌ neꞌ hitya tayuꞌ, ndyiꞌo niꞌ hitya, ngujuii lcaa cubeꞌ biꞌ liꞌ.
33 Loꞌo naꞌa̱ nguꞌ nu ñaꞌa̱si̱i̱ jiꞌi̱ cubeꞌ biꞌ ñiꞌya̱ nu ngua jiꞌi̱ niꞌ, ndyutsi̱i̱ tsa nguꞌ liꞌ. Ngusna nguꞌ ca quichi̱ chaꞌ cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ ñiꞌya̱ nu ngua jiꞌi̱ nguꞌ quicha nu ngusñi cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ jiꞌi̱, loꞌo juaꞌa̱ ndachaꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ nu ngua jiꞌi̱ cubeꞌ biꞌ. 34 Loꞌo ndyuna nguꞌ quichi̱ chaꞌ biꞌ, nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ slo Jesús. Loꞌo ndyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo, liꞌ lye tsa ngüijña nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ ngaꞌaa tyanu Jesús loyuu quichi̱ tyi nguꞌ, tyaa yu xaꞌ seꞌi̱ ntiꞌ nguꞌ.