8
Wẽrãrãba Jesu careba panana
Mãwãnacarea Jesura puru waib̶ʌa b̶eaza idjab̶a puru zaque b̶eaza wãsia. Maʌ̃ne jarabadjia Ãcõrẽra ãdji Boro bai carea zebʌrʌda. Maʌ̃ bed̶ea bia jaradia nĩne idjia doce edad̶arãda idji ume nĩbabadjid̶aa. Maʌ̃ awara wẽrãrãda idji ume nĩbabadjid̶aa. Maʌ̃ wẽrãrã ʌ̃cʌrʌ cacua biẽ́ b̶ead̶ada Jesuba biabisia idjab̶a ʌ̃cʌrʌ jai bara b̶ead̶ada Jesuba dji jaira ãyã jʌretasia. Ab̶a Maria Magdalena basía.* Jesuba idji cacuad̶ebemada jairãda siete ãyã jʌretasia. Cuza quima Juana sid̶a b̶asia. Cuzaba Herode ded̶ebemada jũma cawa obadjia. Susana sid̶a b̶asia. Maʌ̃ awara dewara wẽrãrãda zocãrã panasid̶aa. Ãdjirãba Jesu carebad̶i carea ne diabadjid̶aa.
Pea pod̶ad̶ebema ne jara b̶ʌ
Mateo 13:1-9; Marco 4:1-9
Zocãrã ẽberãrã puruzabemada Jesumaa zesid̶aa. Maʌ̃ne ne jara b̶ʌd̶eba Jesuba ãdjirãa nãwã jaradiasia:
–Ẽberãda idji ẽjũãne ne pod̶e wãsia. Mãwã po nĩne ʌ̃cʌrʌ tara od̶e b̶aecuasia. Maʌ̃ bẽrã ẽberãrãba ʌ̃rʌ̃ tʌgasid̶aa idjab̶a ĩbanaba mĩcuasid̶aa. Ʌ̃cʌrʌ tara mõgara ʌ̃rʌ̃ egoro nãũcha b̶ʌd̶e b̶aecuasia. Tununacarea mãcua baido neẽ́ b̶ʌ bẽrã jũma purrubasia. Ʌ̃cʌrʌ tara ẽjũã ʌrʌid̶a b̶ʌd̶e b̶aecuasia. Tununacarea jʌ̃cara ʌrʌ bara b̶ʌba bʌrá quenasia. Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌ tara ẽjũã biad̶e b̶aecuasia. Maʌ̃ tara bia warid̶aped̶a bio zausid̶aa.–
Mãwã jaraped̶a Jesuba jĩgua jarasia:
–Dji cʌwʌrʌ bara b̶ʌba quĩrãcuita ũrĩdua.–
Pea pod̶ad̶ebema Jesuba cawa jarad̶a
Mateo 13:10-23; Marco 4:10-20
Maʌ̃ carea Jesu ume nĩbabadarãba idjía iwid̶isid̶aa:
–Bʌa mãwã ne jara b̶ʌd̶eba jaradiad̶aba ¿cãrẽda jara b̶ʌ?–
10 Jesuba panusia:
–Ãcõrẽba ẽberãrã pe erob̶ʌd̶ebemada jũmarãa cawabiẽ́ b̶ʌmĩna bãrãa cawabi b̶ʌa. Baribʌrʌ dewararãa mʌ̃a ne jara b̶ʌd̶eba bed̶ea b̶ʌa Ãcõrẽ cartad̶e jara b̶ʌra mãwãmãrẽã. Nãwã jara b̶ʌa:
Naʌ̃ ẽberãrãba ũrĩ panʌmĩna cawad̶aẽ́a. Unu panʌmĩna cawad̶aẽ́a.§
11 Mʌ̃a ne jara b̶ʌd̶eba jarad̶ara naʌ̃gʌa: dji tara Ãcõrẽ bed̶eaa. 12 Ta od̶e b̶aed̶aba naʌ̃da jara b̶ʌa: ʌ̃cʌrʌ ẽberãrãba Ãcõrẽ bed̶eada ũrĩnaped̶a diauruba maʌ̃ bed̶ea ãdji sod̶e jũẽnara quĩrãdoabibaria ĩjãrãnamãrẽã. Mãwã ãdjirãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌd̶acaa. 13 Ta mõgara ʌ̃rʌ̃ egoro nãũcha b̶ʌd̶e b̶aed̶aba naʌ̃da jara b̶ʌa: ʌ̃cʌrʌ ẽberãrãba Ãcõrẽ bed̶eada bio b̶ʌsrid̶a edabadaa baribʌrʌ bio carra jidad̶aca bẽrã sod̶eba ĩjãnacaa. Maʌ̃ bẽrã dãrãẽ́ne bia mĩgabʌdad̶e idu b̶ʌbadaa. 14 Ta ẽjũã ʌrʌid̶a b̶ʌd̶e b̶aed̶aba naʌ̃da jara b̶ʌa: ʌ̃cʌrʌ ẽberãrãba Ãcõrẽ bed̶eada ũrĩnaped̶a naʌ̃ ẽjũãne sãwã bia b̶ead̶ida, ne jũma erob̶ead̶ida, sãwã b̶ʌsrid̶ad̶i sid̶a biara crĩchabadaa. Maʌ̃ bẽrã ãdjia ũrĩped̶ad̶ara igarad̶aped̶a warid̶acaa. 15 Baribʌrʌ ta ẽjũã biad̶e b̶aed̶aba naʌ̃da jara b̶ʌa: so jipa b̶eaba idjab̶a crĩcha bia b̶eaba Ãcõrẽ bed̶eara ũrĩnaped̶a wãrãda ĩjãbadaa. Ãdjia ĩjã panʌra idu b̶ʌd̶aca bẽrã ne biada obadaa.
Ĩbĩrãnebema ne jara b̶ʌ
Mateo 5:14-15; Marco 4:21-25
16 Ni ab̶aʌba ĩbĩrãda coad̶aped̶a mẽrã nũmʌnacaa wa eped̶eco droma edre b̶ʌd̶acaa.* Ãtebʌrʌ ʌ̃tʌ dji ĩbĩrã b̶ʌbadad̶e nũmʌbadaa dji ded̶e ed̶a zebʌdarãba ʌ̃naa ununamãrẽã. 17 Ara maʌ̃ quĩrãca ne jũma ebud̶a b̶ʌẽ́ra mẽrã b̶eẽ́a. Dadjia cawad̶aẽ́ panʌra Ãcõrẽba ebud̶a cawabiya. 18 Maʌ̃ bẽrã bio quĩrãcuita ũrĩ pananadua. Ab̶aʌba wãrãda cawaibʌrʌ, Ãcõrẽba aud̶uara cawabiya. Baribʌrʌ adua b̶ʌba cawa b̶ʌda crĩchaibʌrʌ idjia crĩcha b̶ʌ sid̶a Ãcõrẽba jãrĩya.
Jesu ẽberãrã idjimaa zeped̶ad̶a
Mateo 12:46-50; Marco 3:31-35
19 Ewari ab̶a Jesu papaba, idji djabarã bid̶a idjira acʌd̶e wãsid̶aa. Baribʌrʌ poya araa jũẽnaẽ́ basía ẽberãrãda zocãrã duanʌ bẽrã. 20 Maʌ̃ carea ʌ̃cʌrʌba idjía jarasid̶aa:
–Bʌ papara, bʌ djabarã sid̶a dajadaare panʌa. Ãdjia bʌ acʌd̶e ze panʌa.–
21 Jesuba jarasia:
–Ãcõrẽ bed̶ea ũrĩnaped̶a ĩjã b̶eada mʌ̃ papaa idjab̶a mʌ̃ djabarãa.–
Jesuba amene bogozoara tumabid̶a
Mateo 8:23-27; Marco 4:35-41
22 Ewari ab̶a Jesuba idji ume nĩbabadarãa nãwã jarasia:
–Amene wa quĩrãrẽ wãnadrʌ.–
Ara maʌ̃da jãbad̶e b̶adod̶aped̶a wãsid̶aa. 23 Chãbʌdad̶e Jesura cãĩ b̶asia. Mãwã b̶ʌd̶e nãũrãda dji cãbãyã puá nũmesia. Maʌ̃ bẽrã jãbara baidoba biru b̶aebod̶osia. Ab̶ed̶a minijĩchiad̶e panasid̶aa. 24 Maʌ̃ carea Jesura ʌ̃rʌ̃manaped̶a nãwã jarasid̶aa:
–¡Jaradiabari, Jaradiabari, dadjirãra b̶arrubod̶od̶aa!–
Jesura pirab̶ariped̶a nãũrãa, baido bogozoa bid̶a jarasia tumanamãrẽã. Ara maʌ̃da jũma tuma nũmesia. 25 Maʌ̃be idji ume nĩbabadarãa nãwã jarasia:
–Bãrãba ĩjã panʌra ¿sãwãsi?–
Baribʌrʌ idji ume nĩbabadarãba ne wayaaba cawa crĩchad̶aẽ́ basía. Ara ãdjidub̶a iwid̶i duanesid̶aa:
–¿Naʌ̃gʌra caida jãwã b̶ʌ? Idji bed̶eara nãũrãba, baido bogozoa bid̶a ĩjãbadaa.–
Jesuba jai zocãrã ãyã jʌretad̶a
Mateo 8:28-34; Marco 5:1-20
26 Amene chãnaped̶a Gerasa druad̶e jũẽsid̶aa. Gerasara Galilea amene wa quĩrãrẽ b̶ʌa. 27 Jesu drua b̶adobʌrʌd̶e ẽberã maʌ̃ purud̶ebemada idjimaa zesia. Maʌ̃ ẽberãra jai bara b̶ʌda dãrãbʌrʌ basía. Idjia cacuad̶e ni cãrẽ sid̶a jʌ̃ca basía. Ded̶e bid̶a b̶aca basía, ãtebʌrʌ beud̶arã tʌb̶aribada uriad̶e b̶abadjia. 28 Idjia Jesu unusid̶e b̶iasia. Maʌ̃be Jesu quĩrãpita chĩrãborod̶e cob̶eped̶a jĩgua jarasia:
–Jesu, Ãcõrẽ dji Dromaara b̶ʌ Warra, ¿cãrẽ cãrẽã mʌ̃ra mĩã sẽ b̶ʌ? ¡Mʌ̃ djuburia mʌ̃ra biẽ́ b̶ʌrãdua!–
29 Jaiba mãwã jarasia Jesuba maʌ̃ ẽberã cacuad̶ebemada ẽdrʌmãrẽã jarad̶a bẽrã. Dãrãbʌrʌ basía maʌ̃ jaiba ẽberãra biẽ́ o erob̶ʌda. Dewararãba dji ẽberãra carenaba jʌ̃naped̶a quĩrãcuita wagabadjid̶amĩna carenara tucuaped̶a ẽberã neẽ́maa jaiba edebadjia. 30 Maʌ̃ne Jesuba idjía iwid̶isia:
–¿Bʌra casa trʌ̃ jarabada?–
Idjia panusia:
–Mʌ̃ra Cãbana abadaa.–§
Idjia mãwã jarasia ãdjira ẽberã cacuad̶e bio cãbana panʌ bẽrã. 31 Maʌ̃ne ãdjia Jesua bed̶ea djuburiasid̶aa uria dau cʌre b̶ʌd̶aa diabuerãmãrẽã.* 32 Mãwã panʌne ãdji caita eya zaqued̶e chinada zocãrã ne co duanasid̶aa. Maʌ̃ carea jairãba Jesua bed̶ea djuburiasid̶aa maʌ̃ china cacuad̶e idu ed̶a wãbimãrẽã. Maʌ̃ne Jesuba iduaribisia. 33 Ara maʌ̃da jairãra ẽberã cacuad̶ebemada ẽdrʌd̶aped̶a china cacuad̶e ed̶a wãcuasid̶aa. Maʌ̃be cawaẽ́ne chinara pirapod̶aped̶a perawad̶eba daid̶u tẽũcuad̶aped̶a nãbʌrʌ quinisid̶aa.
34 Maʌ̃ unusid̶ad̶e dji china waga pananara daupera pira wãsid̶aa. Ãdjia unuped̶ad̶ara purud̶e b̶eaa, puru jĩga b̶eaa bid̶a nẽbʌrʌsid̶aa. 35 Ẽberãrãba acʌd̶e zesid̶ad̶e dji ẽberã jai zocãrã erob̶ad̶ara Jesu caita chũmʌda unusid̶aa. Quĩrã b̶aped̶a cacuad̶e jʌ̃badara jʌ̃ b̶asia. Maʌ̃ carea ẽberãrãra dauperasid̶aa. 36 Dji unuped̶ad̶aba nẽbʌrʌsid̶aa sãwãbʌrʌ idjira biasida. 37 Maʌ̃ba jũma Gerasad̶ebemarãra ne wayad̶aped̶a Jesua bed̶ea djuburiasid̶aa ãdji druad̶ebemada ãyã wãmãrẽã. Ara maʌ̃da Jesura wayacusa jãbad̶e b̶adoped̶a Galilead̶aa wãsia. 38 Wãi naẽna ẽberã jai bara b̶ad̶aba Jesua bed̶ea djuburiasia idji ume wãi carea. Baribʌrʌ Jesuba nãwã jarasia:
39 –Diguid̶aa wãped̶a jũmarãa jaradua Ãcõrẽba bʌ ume ne waib̶ʌa od̶ada.–
Ara maʌ̃da ẽberãra idji purud̶aa wãsia. Mama jũmarãa nẽbʌrʌsia Jesuba idji ume ne waib̶ʌa od̶ada.
Jesuba wẽrãcau ʌ̃rẽbabid̶a
Mateo 9:18-26; Marco 5:21-43
40 Galilea druad̶e ẽberãrã cãbana panʌba Jesura jʌ̃ã panasid̶aa. Idji jũẽsid̶e ãdjirãba bio capipia edasid̶aa. 41-42 Maʌ̃ne ẽberã Jairo abadada idjimaa zesia. Maʌ̃ Jairora judiorã dji jʌrebada ded̶e dji boro basía. Idjia cauda ab̶abe erob̶asia doce poa b̶ʌda. Maʌ̃ wẽrãcaura jũãcãyã nũmasia. Jairora Jesu jĩrũ caita cob̶eped̶a bed̶ea djuburiasia idji diguid̶aa wãmãrẽã.
Ara maʌ̃da Jesura wãsia baribʌrʌ wãbʌrʌd̶e ẽberãrãba idjira pẽsua eropanasid̶aa. 43 Ãdjirã tãẽna wẽrã doce poa oamiaba jida b̶ʌda nĩbasia. Maʌ̃ wẽrãba nẽãrã diabadarãa idji paratara jũma diad̶oasia, baribʌrʌ ni ab̶aʌba poya biabid̶aẽ́ basía. 44 Wẽrãra jẽdaareba zeped̶a Jesuba cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌ id̶e maãrĩ tãsia. Ara maʌ̃da oara poasia. 45 Maʌ̃ne Jesuba iwid̶isia:
–¿Caiba mʌ̃ra tãsi?–
Jũmarãba panusid̶aa tãnaẽ́ panʌda. Maʌ̃ carea Pedroba jarasia:
–Jaradiabari, ẽberãrãba bʌra pẽsua eropanʌa. ¿Sãwã bʌa iwid̶i b̶ʌ caiba bʌra tãsida?–
46 Baribʌrʌ Jesuba jarasia:
–Ab̶aʌba mʌ̃ra tãsia. Mʌ̃a cawa b̶ʌa mʌ̃ ʌb̶ʌad̶eba idjira biasida.–
47 Wẽrãba od̶ara poya mẽrãẽ́da cawad̶a bẽrã ne wayaaba ure nũmʌda wãped̶a Jesu jĩrũ caita chĩrãborod̶e cob̶esia. Maʌ̃be jũmarã quĩrãpita idjia jarasia cãrẽ cãrẽã Jesura tãsida idjab̶a ara maʌ̃ba biasida. 48 Maʌ̃ne Jesuba jarasia:
–Cau, wãrãda biaida ĩjãna bẽrã bʌra biasia. Necai wãdua.–
49 Wad̶i mama bed̶ea panʌne Jairo ded̶eba ab̶a zeped̶a Jairoa nãwã jarasia:
–Bʌ caura jaid̶asia. Jaradiabarira waa mĩã sẽrãdua.–
50 Maʌ̃ ũrĩsid̶e Jesuba jarasia:
–Ne wayarãdua. Bʌa sod̶eba ĩjãibʌrʌ, idjira ʌ̃rẽbaya.–
51 Jairo ded̶e jũẽped̶a Jesuba Pedroda, Santiagoda,§ Juaʌ̃da, dji wẽrãcau zezada, dji papa sid̶a ed̶a edesia. Waa dewarada ed̶a wãbiẽ́ basía. 52 Maʌ̃ne ẽberãrãda dji wẽrãcau carea aujĩã duanasid̶aa. Maʌ̃ carea Jesuba jarasia:
–Jĩãrãnadua, naʌ̃ wẽrãcaura beuẽ́ b̶ʌa, ãtebʌrʌ cãĩ b̶ʌa.–
53 Maʌ̃ carea ẽberãrãba Jesumaa acʌd̶aped̶a ipid̶asid̶aa, wẽrãcaura wãrãda beusida cawa panana bẽrã. 54 Baribʌrʌ Jesuba dji wẽrãcau jʌwad̶e jidaped̶a jarasia:
–¡Cau zaque, pirab̶aridua!–
55 Mãwã jarabʌrʌd̶e wẽrãcaura ʌ̃rẽbaped̶a pirab̶arisia. Maʌ̃be Jesuba jarasia wẽrãcaura ne cobid̶amãrẽã. 56 Maʌ̃ unusid̶ad̶e djibarirãba cawa crĩchad̶aẽ́ basía. Baribʌrʌ Jesuba ãdjía jarasia ni ab̶aʌa jararãnamãrẽã.
* 8:2 Maria Magdalenara Magdala purud̶ebema bẽrã mãwã trʌ̃ jarabadjid̶aa. 8:3 Maʌ̃ Herodera Antipa trʌ̃ jarabadjid̶aa. 8:8 Bio zausid̶aa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ta ab̶a quiruba cien tada diasia.” § 8:10 Isaía 6:9. * 8:16 Mẽrã nũmʌnacaa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Cʌd̶a edre b̶ʌd̶acaa.” 8:25 Salmo 107:28-30. 8:26 Gerasa. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “Gadara” b̶ʌ́ b̶ʌa. § 8:30 Cãbana. Griego bed̶ead̶e “Legioʌ̃” b̶ʌ́ b̶ʌa. Maʌ̃ba jara b̶ʌa sei mil sordaorãda. * 8:31 Uria dau cʌre b̶ʌd̶aa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “abismo.” Mama Ãcõrẽba jairãra cawa o b̶ʌcãrĩa. Apocalipsi 9:1-3; 20:1-3. 8:43 Maʌ̃ wẽrãba nẽãrã diabadarãa idji paratara jũma diad̶oasia. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. 8:45 ¿Sãwã bʌa iwid̶i b̶ʌ caiba bʌra tãsida? Griego bed̶ead̶e zocãrã cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. § 8:51 Maʌ̃ Santiagora trʌ̃ jarabadaa Jacobo.