2
Nebukadnesarnê mê
1 Gêdêŋ Nebukadnesar nê jala gôliŋŋa kêtu luagêc eŋ gêc mê e kêkôniŋ eŋ ŋasec ma gêc bêc jageo.
2 Tec kiŋ kêjatu gebe sêkalem beŋwaga to lau mectomaŋ ma lau-sêpuc-kapoacwaga to lau Kaldea mêŋsênac miŋ mê tau êndêŋ eŋ. Êsêac sêmêŋ ma sêkô kiŋ laŋônêm.
3 Go kiŋ tau kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê gaêc mê teŋ e kêkêŋ wapac aê tec gabe jaŋô mê tau ŋam.”
4 Go lau Kaldeaŋa aweŋ gêôc eŋ gebe “Kiŋ, ômoa endeŋ tôŋgeŋ. Ôsôm nêm mê tau lasê êndêŋ aêac ma aêac oc awa mê tau sa.”
5 Kiŋ tau gêjô Kaldea aweŋ gebe “Aêŋoc biŋ tonec oc êtu tôŋ gebe ‘Embe asôm mê lasê to awa ŋam sa êndêŋ aê atom naŋ, oc sêkac amac ôlim êŋgic-êŋgic ma oc senseŋ nêm andu su.
6 Mago embe asôm mê lasê to awa ŋam sa oc jakêŋ awa to ŋaôli êndêŋ amac to jatoc amac sa ŋanôgeŋ.’ Tec asôm mê tau lasê to awa ŋam sa êndêŋ aêmaŋ.”
7 Êsêac sêjô awa kêtu dim luagêcŋa gebe “Kiŋ ênac miŋ nê mê ŋabiŋ êndêŋ nê sakiŋwaga aêac acgom, go aêac oc awa ŋam tau sa.”
8 Kiŋ tau gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê kajala gebe amac abe anac têku têm gebe ajala gebe aê kasôm ŋoc ŋalêlôm gêdêŋ amac lasê sugac.
9 Embe asôm mê tau lasê êndêŋ aê atom, go biŋ tageŋ, taŋ kakêŋ puc gêdêŋ amac su naŋ, êtap amac sa êtômgeŋ. Amacnêm ŋalêlôm kêpi tageŋ gebe ansau biŋ dansaŋ to ambanac biŋ êndêŋ aê e aêŋoc ŋalêlôm ênam tau ôkwi. Amboac tonaŋ asôm mê tau lasê êndêŋ aê, go jajala gebe amac atôm gebe awa mê ŋam sa êwiŋ amboac tonaŋgeŋ.”
10 Lau Kaldea sêjô kiŋ awa gebe “Ŋac taŋ êtôm gebe êŋgôm kiŋnê jatu ŋanô êsaŋa teŋ gêmoa nom tonec atomanô. Ma kiŋ towae me toŋaclai teŋ kêjatu biŋ amboac tonaŋ teŋ sa gêdêŋ laumêtê to lau mectomaŋ ma Kaldea su atomanô amboac tonaŋgeŋ.
11 Biŋ taŋ kiŋ tau kêjatu aêac gebe aŋgôm naŋ, ŋawapacgosu ma ŋamalac teŋ oc eoc biŋ tau lasê êndêŋ kiŋ êtôm atom. Anôtôi taŋ sêŋgôŋ sêwiŋ ŋamalac atom naŋ tauŋgeŋ.”
12 Go kiŋ tau têtac ŋandaŋ sec e nê ŋalêlôm kêbôli auc ma kêjatu biŋ gebe senseŋ lau mêtê Babilonŋa samob su sênaŋa.
13 Go sêkêŋ jatu tau ŋawae kêtu tapa gebe senseŋ lau mêtê samob su. Tec sêsakiŋ lau gebe sensom Daniel to nê lau gebe sênac êsêac sêwiŋ.
Anôtô kêtôc mê tau to ŋamgeŋ gêdêŋ Daniel
14 Go Daniel tomêtê ma tokaucgeŋ kêtu gasuc gêdêŋ kiŋnê siŋwaga nêŋ laumata Ariok, taŋ kêsa gêja gebe ênac lau mêtê Babilonŋa samob êndu naŋ,
15 ma kêtu kênac Ariok gebe “Kiŋ kêjatu biŋ ŋajaŋa sec tonaŋ kêtu asageŋŋa.” Ma Ariok kêsôm ŋam lasê gêdêŋ Daniel.
16 Go Daniel kêsô gêdêŋ kiŋ gêja ma keteŋ eŋ gebe êkêŋ noc teŋ acgom ma eŋ oc êwa mê ŋam sa êndêŋ kiŋ tau.
17 Ma Daniel gêmu gêja nê andu ma kêsôm biŋ tau lasê gêdêŋ Hanania agêc Misael ma Asaria.
18 Ma kêsôm gebe teteŋ Anôtô undambêŋa gebe taê walô êsêac ma eoc biŋ ŋalêlômŋa tonaŋ lasê gebe Daniel to nê lau sênaŋa sêwiŋ lau mêtê Babilonŋa atom.
19 Ma Anôtô geoc biŋ ŋalêlômŋa tau lasê gêdêŋ Daniel kêsêp mê toŋakatu gêbêcŋa. Tec Daniel kêlambiŋ Anôtô undambêŋa
20 ma kêsôm gebe
“Lanem êndêŋ Anôtônê ŋaê endeŋ tôŋgeŋ
gebe kauc to ŋaclai gêc eŋŋageŋ.
21 Eŋ kêkêŋ nom ŋatêm to ŋanoc gêjô-gêjô tau.
Eŋ geseŋ kiŋ ŋagêdô ma kêkiaŋ kiŋ ŋagêdô sa.
Eŋ kêkêŋ kauc gêdêŋ lau tokauc,
ma mêtê gêdêŋ lau mêtê.
22 Eŋ geoc gêŋ kêsiŋ tau to gêŋ ŋalêlômŋa lasê
ma kêjala gêŋ, taŋ kêsiŋ tau gêc ŋakesec ŋalêlôm naŋ,
ma ŋawê tau gêjam eŋ auc.
23 O Anôtô, abocac nêŋ Anôtô aôm,
aê janam daŋge to jalambiŋ aôm
gebe kôkêŋ kauc to ŋaclai gêdêŋ aê
ma galoc goc gêŋ, taŋ aêac ateŋ gêdêŋ aôm naŋ,
lasê gêdêŋ aê
ma kôsôm biŋ, taŋ kiŋ gebe êŋô naŋ, lasê gêdêŋ aêac.”
Daniel gêjac miŋ mê to gêwa ŋam sa gêdêŋ kiŋ
24 Tec Daniel kêsô gêdêŋ Ariok, taŋ kiŋ kêsakiŋ eŋ gebe enseŋ lau mêtê Babilonŋa su naŋ, gêja ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ônac lau mêtê Babilonŋa êndu atom. Ôkôc aê najakô kiŋ laŋônêm ma aê galoc jawa ênê mê ŋam sa êndêŋ eŋ.”
25 Ariok kêkôc Daniel sa jakêkô kiŋ laŋônêm sebeŋgeŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê katap ŋac teŋ sa aŋga lau Juda nêŋ, naŋ êtôm gebe êwa mê tau ŋam sa êndêŋ kiŋ.”
26 Go kiŋ kêsôm gêdêŋ Daniel, taŋ sêsam eŋ gebe Beltesasar gêwiŋ naŋ, gebe “Aôm kôtôm gebe ônac miŋ mê, taŋ galic naŋ, ma ôwa ŋam sa êwiŋ me.”
27 Daniel gêjô kiŋ awa gebe “Lau mêtê to lau beŋ ma mectomaŋ to sêpuc-utitalata-ŋamwaga nêŋ teŋ oc eoc biŋ kêsiŋ tauŋa, taŋ kiŋ gebe êŋô naŋ, lasê êtôm atom.
28 Mago Anôtô teŋ gêmoa undambê, taŋ geoc biŋ ŋalêlômŋa lasê. Eŋ gêwa biŋ, taŋ oc ŋanô êsa êndêŋ têm ŋamuŋa naŋ, sa gêdêŋ kiŋ Nebukadnesar. Mê to ŋakatu, taŋ gôlic gêc nêm kauclêlôm gêdêŋ gôêc bêc naŋ, tau tonec.
29 O kiŋ, aôm gôêc mê ma taêm gêjam gêŋ, taŋ oc ŋanô êsa êndêŋ têm ŋamuŋa naŋ. Ma Anôtô, taŋ geoc gêŋ ŋalêlômŋa lasê naŋ, kêtôc gêŋ, taŋ oc mêŋêsa naŋ, gêdêŋ aôm.
30 Eŋ geoc gêŋ kêsiŋ tauŋa tonaŋ lasê gêdêŋ aê kêtu aêŋoc kauc kêlêlêc lau mateŋ jaliŋa samob nêŋ suŋa nec atom. Eŋ gêgôm kêtu aôm kiŋ ôjala nêm mê ma gêŋ, taŋ taêm gêjam gêc nêm kauclêlôm naŋŋa.
31 “O kiŋ, aôm gôlic ŋakatusêga teŋ kêkô aôm laŋômnêm toŋaclai ma ŋawasi kaiŋ teŋ. Aôm gôlic e kôtakê ŋanô.
32 Sêmasaŋ ŋakatu tau ŋamôkêapac ŋa gold ŋawasi, ŋabôdagi to ŋalêma ŋa silber,
33 dambêpalê to labum ŋa kopa, ŋaakaiŋ ŋa ki jejec ma ŋaatapa ki jejec to nomku.
34 Gêdêŋ taŋ kôsala gêŋ tau gômoa naŋ, poc teŋ, taŋ ŋamalac teŋ lêma kêtuc atom naŋ, mêŋkêsêp ma geseŋ ŋakatu tau ŋaakaiŋ ki to nomku tau e popoc samucgeŋ.
35 Go ki to nomku ma kopa to silber ma gold samob tonaŋ ŋai popoc samucgeŋ e kêtôm ŋapaôma aŋga taka polom ŋamala gêdêŋ oc kêsa. Mu kêlai gêŋ tau sa e malamê samucgeŋ. Mago poc tau, taŋ kêtuc ŋakatu tau popoc naŋ, kêtôp kêtu lôc kapôêŋ teŋ ma gêjam nom samucgeŋ auc.
36 “Mê tau tonaŋ. Ma galoc oc jawa ŋam sa êndêŋ aôm, o kiŋ.
37 O kiŋ, kiŋ samob nêŋ kiŋ aômgoc. Anôtô undambêŋa kêkêŋ aôm kôtu gamêŋ to ŋaclai ma ŋajaŋa to ŋawasi ŋatau.
38 Eŋ kêkêŋ tenteŋlatu pebeŋ ma gêŋ mateŋ jali nomŋa to moc umboŋ ŋalabuŋa gebe ônam gôliŋ samob. Ŋakatu ŋamôkêapac gold tau aôm taôm.
39 Aômnêm têm êmbacnê acgom, go gôliŋ kiŋŋa teŋ oc êndaŋguc naŋ nê ŋaclai êtôm aômnêm atom. Go teŋ naŋ kêtu têlêacŋa oc êtôm kopa ma eŋ oc ênam gôliŋ nom ŋagamêŋ samob.
40 Go gôliŋ kiŋŋa êtu aclêŋa teŋ oc mêŋêsa naŋ ŋajaŋa amboac ki. Tonaŋ ênac gôliŋ gêmuŋŋa samob tulu. Ki kêlêsa to kêtuc gêŋ samob popoc ma gôliŋ kiŋŋa tônê êtôm ki, oc êlêsa to êtuc gôliŋ ŋagêdô popoc amboac tonaŋgeŋ.
41 Ma aôm gôlic atapa to alatu tonaŋ ŋamakeŋ nomku ma ŋamakeŋ ki jejec. Tonaŋ ŋam gebe gôliŋ kiŋŋa gêwa tau kêkôc. Ŋamakeŋ oc ŋajaŋa amboac ki jejec gebe sêgaluŋ ki gêwiŋ nomku.
42 Ŋakatu ŋaalatu tau ŋamakeŋ ki to ŋamakeŋ nomku ŋam gebe ênê gôliŋ oc ŋamakeŋ ŋajaŋa ma ŋamakeŋ palê-palê amboac tonaŋgeŋ.
43 Aôm gôlic ki to nomku kêsêp taulêlôm kêtôm êsêac oc sênam tauŋ ma sêŋgaluŋ tauŋ sêsêp tauŋlêlôm, mago oc sêsap tauŋ tôŋ atom amboac ki to nomku kêsap tau tôŋ atom.
44 Êndêŋ gôliŋ kiŋŋa tônê nêŋ têm Anôtô undambêŋa oc êkêŋ gamêŋ kiŋŋa teŋ, taŋ senseŋ su ênaŋa atomanô naŋ, mêŋêsa ma ŋagôliŋ tau oc elom êndêŋ lau-m teŋ atom. Gamêŋ tau oc ênac gamêŋ samob tonaŋ ŋai popoc e êmbacnê ma gamêŋ tau oc ênêc endeŋ tôŋgeŋ.
45 Kêtôm aôm gôlic poc teŋ gêdib aŋga lôc ma ŋamalac teŋ lêma kêtuc poc tau atom. Ma poc tau kêtuc ki jejec to kopa ma nomku to silber ma gold popoc. Anôtô ŋaclai geoc gêŋ tau, taŋ ocgo mêŋêsa êndêŋ ŋamu naŋ, lasê gêdêŋ kiŋ tau. Mê tau biŋŋanô ma ŋam biŋŋanô amboac tonaŋgeŋ.”
Kiŋ ketoc Daniel sa
46 Go kiŋ Nebukadnesar gêu tau laŋôanô jagêdêŋ nom ma kêpôŋ aduc gêdêŋ Daniel ma kêjatu biŋ sa gebe sêkêŋ da ŋanô ma da gêŋ ŋamaluŋa êtu eŋŋa.
47 Ma kiŋ tau kêsôm gêdêŋ Daniel gebe “Biŋŋanô, aômnêm Anôtô kêtu anôtôi nêŋ Anôtô ma kiŋ nêŋ Apômtau. Eŋ geoc-gêŋ-ŋalêlôm ŋa-lasêwaga teŋgoc gebe aôm goc gêŋ kêsiŋ tonaŋ lasê.”
48 Go kiŋ tau kêkiaŋ Daniel sa ŋanôgeŋ ma kêkêŋ awamata êjamgeŋ gêdêŋ eŋ ma kêkêŋ eŋ kêtu gamêŋ Babilon ŋagôliŋwagasêga ma Babilon nêŋ lau mêtê nêŋ laumata.
49 Daniel keteŋ kiŋ tau e kêkêŋ Sadrak agêc Mesak ma Abednego têtu gôliŋwaga gamêŋ Babilonŋa, mago Daniel tau tec gêmoa gêwiŋ kiŋ ŋapaŋ.