4
Yesus Ide Palan Nolou ile Orngon Homou Ipiyi Pedun Wit ile lo Langah
(Matyu 13.1-9 pe Luk 8.4-8)
1 Yesus ile ngerin Ndras Galili petsih yi, pe iltudou tatuhne pe punou ile ta sa lau. Lau pohpou pohpou hala haltahrung. Ile pe Iy indreh ile lon ndrol sih, pe intilpit ise koson papi. Iy imin poi imin lon ndrol pe inesohou ile ta sa lau. Sa lau hodo papi pe hantahrung Iy.
2 Pe Yesus isohou sulo‑on ile ke palan nolou odo tatuhne su ile sane sulo‑on.
Iy ipe ile ta su ihpa,
3 “Oduu atahrung! Orngon homou ile iltehe pedun wit ile langah.
4 Iy ineroti hoso lompurlumwen pe impiyi ile sehir pe sehir. Pedun wit se ti hadaketi hala sal, pe nenka‑an hala pe hanii.
5 Se ti hadaketi hala pule‑en pat. Poi odo pule‑en pat ti menihin, ile pe wit erti hombruu sowin kopwi.
6 Odoke idu ndre mundroi ising, eri ininihi su pe su hekewes pe hamat, odosa su ngondro’ su hana kwin pwi.
7 Wit se ti hamandro hala lon esukei pudon. Pe esukei pudon hosomali su, ile pe su hendrupo sengi’ su pwi.
8 Odoke wit se ti horor hala pule‑en poi huyen. Su hombruu, hernge hala mandra‑an pe hotou sengi’ su. Se ti mbrwe’ su inehndre tulngeh ea hoso hombrung, se onngoh, pe se sangat.”
9 Inum pe Yesus ipe ihpa, “Ou si ndralngam eri ohrung nolou kuti kehii.”
Ihpa Kehe pe Yesus Inesohou ile ke Palan Nolou?
(Matyu 13.10-17 pe Luk 8.9-10)
10 Sa lau sulo‑on kah handra‑au. Ile pe su lau ndre honto ndroda Yesus ti, pe su aposel Tadan ndre sungoh-pe-rumuu, hehndremte Iy ile mining tam palan nolou ndre Iy indripa kah ile ta sa lau tih.
11 Ile pe Yesus ipe ile ta su ihpa, “Nolou tungye odo kapman ta Lapan ti oduu etndrehtuno oduu. Odoke su lau ndre holto ndre mahun, eri Lapan we kimpehre sane kile ke palan nolou killa ta su.
12 Kile pe:
“ ‘Su we hehreh pe hehreh
odoke we hendrepondriti pwi,
su we hehrung pe hehrung yi,
odoke su we hendrehtuno su pwi.
Odo uh su hopondritii pe hehtuno su, eri
kihne su ha‑au odo sal mo‑on
pe Lapan ki‑es to‑ir ta su ha‑au.’”
Yesus Ipahran Mining tam Palan Nolou ile tan Orngon Homou Idehe Wit
(Matyu 13.18-23 pe Luk 8.11-15)
13 Inum pe Yesus ipe ile ta su ihpa, “Oduu ti tuno’ oduu mining odo palan nolou yu upwe ti pwi? Orkom! Oduu we edehtuno oduu mining odo palan nolou ndre sulo‑on ti kihpa kehe?
14 Ndramat ndre intehe song kiti eri intehe Nolou ta Lapan.
15 Sa ndramat se ti hahpa ndre wit ndre horor hala sal. Su hehrungi Nolou ta Lapan, odoke sowin kopwi Satan ile pe ikuni nolou erti iyeu.
16 Lau se eri hahpa ndre wit ndre horor ile pule‑en pat. Su hekuni nolou ti sowin kopwi pe hehposon.
17 Odoke nolou erti indrimin ndrine’ su pwi pe su ha‑amelyen sohi kopwi. Ile pe idu sa lau hapa hahyan Nolou ta Lapan pe hotou pede‑en pe hopo mo‑on ile ta su, eri bilip ta su intaketi sowin kopwi.
18 Sa lau se ti hahpa ndre wit ndre hadaketi hala lon osukei pudon. Su lau erti hehrungi Nolwo‑on Lapan
19 odoke su hantewene hudut ile sane odo lokpoi. Su ede’ su inehnduk ile moni pe henendringis handrai pe handrai. Sane erti hosorohe Nolwo‑on Lapan, pe indrempo sengin pwi.
20 Odoke sa lau se eri hahpa ndre wit ndre hadaketi ile poi huyen. Su hehrungi Nolou ta Lapan, su hokunii, pe hondrotowei. Pe su hopo sengi’ su. Su se sengi’ su ihir ile tulngeh, su se onngoh, pe su se ihir ile sangat.”
Lam Imin Pahndran Ndrop
(Luk 8.16-18)
21 Yesus ipe ile ta su yi ihpa, “Sa lau ti henehturmon lam pe hosorohe ile ndrop, erih? Ndre pwi hantawe ile pahndran sau, erih? Pwi! Sa hentawe into moleu.
22 Homosa ndre inna tungye ti we kihir kise rang. Pe homosa ndre sa lau hepulngi, eri we kile tere.
23 Ou si ndralngam, eri ehrungi nolou kurti kehii.”
24 Iy ipe yi ihpa, “Atawene kehii kile nolou kutih. Punou sa ou opo kile pule‑e’ si ndramat kihpa kehe eri Lapan we kipu kihpa ke ndre eriy kile puli‑im. Pe Lapan we kitou hepe lakopwi, kihluwen iy ndre ou opo ile ta sa ndramat.
25 Iy si ndramat ndre tadan sane, eri Lapan we kihngahang iy lakopwi. Pe iy si ndre tadan sane pwi, eri Lapan we kikuni ndre sulo‑on ndre hodo ngon iy ti ke‑eu.”
Palan Nolou odo Mbrwen Sane Song Henerenge
26 Yesus ipe yi ihpa, “Kapman to Lapan ti ihpa ndre kurtih: Orngon homou itserpede pedun wit hala lo langah.
27 Iy inemetir lukumwen pe immin eleng into meseren, odoke iy tunon sa inahnan wit henerenge ti pwi.
28 Poi iy ndre iy inahnan wit kuti henerenge pe hompo sengi’ su. Ndremanunen ti su hombruu, inum ti ndron hehir, inum pe paren hehir. Ndre ilnum ti sengin wit hehhir.
29 Pe idu ndre song ti mandran, eri orngon ti ile pe imndrele padan pe ideparngan sengin. Odosa iy eti kah mundrun takun song mandran odo langah.”
Palan Nolou odo Mbrwen Mastet
(Matyu 13.31-32 pe Luk 13.18-19)
30 Pe Yesus ipe yi ihpa, “Tidu we titpahelos kapman ta Lapan ti kile sa? Tidu we titpehre kile palan nolou sa?
31 Kapman ta Lapan ti ihpa ndre mbrwen kei he‑ei sa hana‑an, rangan mastet. Mbrwen mastet ti indrahpa ndre mbrwen kei se ti pwi. Mbrwen ti lehyen lehyen lakopwi. Pe sa hentohon illa lo langah.
32 Sa ndre hendretohon kah ti pe iy inerenge, pe inehluwen kei ndre sulo‑on odo langah. Ndrandran ti halla mandra‑ane, pe lon ndrandran ti wo‑on. Ile pe nenka‑an halla henemandro pe hentumwe emwe’ su honto eriy.”
33 Yesus ipehre Nolwo‑on Lapan ti ile palan nolou se sulo‑on yi. Iy impahelos sane illa homosa ndre sa lau tuno’ sa, pe we hanon hokuni mining odo eriy tih.
34 Nolou ndre sulo‑on ndre Iy ipehre ile ta sa lau, eri illa ke palan nolou. Odoke ndre omur ti su disaipel Tadan kopwi honto ndrodan Iy, pe Iy impahran mining odo palan nolou kuti hala ta su.
Yesus Ipe ile tan Ahai Mandra‑an pe Ahai Inum
(Matyu 8.23-27 pe Luk 8.22-25)
35 Idu pehon odo rang erti pe Yesus ipe ile ta su disaipel ihpa, “Tidu titla ndras hodoh.”
36 Ile pe su hondroh ile ndrol ndre Yesus imin lon ti pe hokuni Iy ile hodoh. Sa lau ndre sulo‑on ti honto, tapake ndrol se ho‑us su hala hodoh.
37 Langat mandra‑an inguh pe ihnan payau hala mandra‑an, ile pe wo inehturu ile lon ndrol, pe ndrol ipe kiruh.
38 Yesus ti iduwe palan imin ndralulum pe inemetir imin ku‑in ndrol. Su disaipel hala hesohrungi Iy pe hapa ihpa, “Tisa, emin eleng! Ndrol ke iruh pe tidu kihne kah titmat. Ou karmadam kopwi ile sa?”
39 Yesus imin eleng pe ihrurute ana’ yor ihpa, “Onum!” pe ipe ile tam payau ihpa, “Otto kopwi!” Ile pe yor imet pe pule‑en ndras iyeweh.
40 Pe Iy ipe ile ta su disaipel ihpa, “Ihpa kehe pe oduu otnoh? Oduu ti mapwi etndrempo bilip ile Todo pwi?”
41 Odoke su honoh ile mo‑on. Homou madan ile ta homou pe hapa ihpa, “Iy ndramat sa kurtih? Yor pe payau ti hentahrung nolou Tadan yi!”