11
Bic tabar a mac tu yacsob tu yorob ti' C'uj uch
Quire' tij cacsex tij corex rajen ic toc erex jach taj je' u ts'ic ti' to'onex C'uj a ba' tu toc araj to'onex C'uj, chʌca'an u ts'ic ti' to'onex. A to'onexo', ij querex yʌn ba' ich ca'anan a mʌ' chʌca'an ic jach iriquex yejer ic jach ichex. A baxuco' yʌn ba', quire' ic nunquirex caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen a C'ujo' cu ya'aric: “Robob jach tsoy.”
Quire' tij cacsex tij corex ti' C'uj, rajen ij toc erex wa ju bʌjiri' C'uj caj u betaj yoc'ocab, cax mʌna' ba' uch, quij, a C'ujo' caj u t'ʌnaj ca' joc'ac ba', jeroj rʌc joq'uij.
A Abelo', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj u ts'ajaj u yʌrʌc' ti' C'uj u bo'orir u si'pir. A ray yʌcʌc'o', jach manan tsoy cax a ba' ts'a'bir ti' ten u sucu'un Caín ti' C'uj. Quire' a ts'a'b ti' ten Caín, mʌ' ju c'ʌmaj C'uj. Mʌ' ja wirej, Abel caj u yacsa yor ti' C'uj. Rajen C'uj caj u yiraj jach tsoy a ba' tu betaj Abel, quire' a ba' tu ts'aja ti' C'uj uch. Rajen C'uj caj ya'araj: “Jach tsoy Abelo'.” A ucho' caj quimij Abel, chen quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, cax q'uinij baje'rer tan u camsic ti' to'onex bic tabar ca' ij cacsex tij corex ti' C'uj an ten bic Abel caj u yacsaj tu yor ti' C'uj.
A Enoco', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen acsa'b Enoc ten C'uj ich ca'anan, cax ti' toy cuxa'an Enoc uch. U rac'ob a cʌja'anob tu q'uinin Enoc, mʌ' tu ca' irobi'. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ti' Enoc ich u t'ʌn C'uj uch, bic tabar raji' jach tsoy yirir ten C'uj quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj. Soc tsoy yirico'onex C'uj ca' ij cacsex tij corex. Quire' a mac a cu yacsic tu yor ti' a cuxa'an C'ujo', jari' robob cu bin yamta'bir ten C'uj.
A Noéjo' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj u quib u t'ʌn C'uj caj u betaj u yajaw chem yejer u jor an ten bic u jor naj. Quire' caj u toc araj C'uj bin u rʌc ch'esic mac tu cotor a ti'ob yʌn ich yoc'ocab uch, rajen Noé caj oquij ich u japnin yajaw chem yejer u bʌjob soc u tocarob ten C'uj. Mʌ' ja wirej, yer Noé a ba' ara'b ten C'uj bin u ca' tar. A baywo' Noé caj u yesaj ti' u rac'ob je' u rʌc satʌr u rac'ob a mʌ' ju quibob u t'ʌn C'uj. Rajen C'uj caj ya'araj: “Jach tsoyech Noé.” Quire' tu yacsa tu yor ti' C'uj, Noé.
A Abrahamo', quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj rajen caj u quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj uch: “Ca' xic tech, quij C'uj, ich u jer ru'um a quin ts'ic tech Abraham.” Caj binij Abraham cax mʌ' yer tu ju bin Abraham caj pay u ber ten C'uj. Tu rʌc p'ʌtaj u cajar quir u bin. Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Abraham, rajen tu p'ʌtaj u ru'umin, cax yʌn u jach ts'urir u ru'umin tu cu bin uch. Raji' tu sinaj u noq'uir naj quir u cʌjtar irej mac a cu naj bin. Bayiri' u parar Abraham, a Isaaco' yejer a Jacobo', toc ara'b ti'ob ten C'uj chʌca'an u ts'abʌr u ru'uminob a ti'ob xano' xan. 10 Abraham caj u sinaj u noq'uir naj ich u ru'umin tu cʌja'an uch, quire' tan u pajic u tar pʌybir ten C'uj ich ca'anan soc raji' cu bin cʌjtar ca'anan a toc beta' ten C'uj, an ten bic caj u tucraj Abraham. A raji'i', ti' yʌn munt q'uin.
11 Bayiri' xan, u rac' Abraham, u c'aba' Sara, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, cax nuxib a Sarajo', cax man tu q'uinin u yiric yʌrʌc' och. A Sarajo' yer chʌca'an u pararancʌr quire' baxuc caj toc ara'b ten C'uj uch, quij. 12 Ti' a rayo', tu yʌnxchun u pararʌncʌr ic nunquirex Abraham uch. U tiri' caj u yʌnxchun u pimtar u parar cax jach nuxib Abraham pararnʌjij. Mʌ' ja wirej, jach pimjij u parar Abraham an ten bic sab pim ich ca'anan, baxuc u sa'amin chi' c'ac'nab, baxuc pimij u parar ic nunquirex Abraham. Mʌ' c'ucha'an ij corex ic xaquiquex mun pimin u parar.
13 Robob, ic nunquirex caj rʌc quimob uch. Tu cotor a ba' ara'b ten C'uj ti'ob mʌ' nup'sa'b a ba' toc ara'b ti' ic nunquirex uch. Chen ic nunquirex caj u pajob cu bin nup'sa'bir ten C'uj a ba' toc ara'ab ti'ob ten C'uj uch. Rajen qui' yorob quire' yerob mʌ' u binob cʌjtar tera' ich yoc'ocab munt q'uin. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex yerob cu chen manob tera' hasta cu c'uchur tu q'uinin cu binob ich ca'anan. 14 Quire' baxuc caj ya'arob uch: “Mʌ' ic cʌjtarex tera' ich yoc'ocab. Quic jamach cʌjtarex tera'.” A baxuco', caj u yesob ti' to'onex tan u pajicob ca' bin c'uchuc tu q'uinin u jach cʌjtarob ich ca'anan. 15 Wa caj u chen tucricob u cʌjtarob tu ru'umin a caj u p'ʌtob uch, jeroj, tune', c'ucha'an yorob u wʌc'ʌs sutob tu pachob. Chen mʌ' sutnʌjob tu pachob quire' mʌ' u c'atob u sutob tu pachob uch, quire' tan u pajicob uch a ba'quiri' ara'b ti'ob ten C'uj uch. 16 Chen aro' mʌ' tu tucrobi', quij, quire' yerob tu yorob jach manan tsoy ca' bin xicob ich ca'anan. Rajen a C'ujo' qui'jij yor yejerob, rajen caj u ya'araj ti'ob: “Jach tsoyechex”, quij C'uj, quire' tan u c'axicob u cajar tu cu bin jach cʌjtarob ich c'a'anan.
17-18 Ic nunquirex Abraham caj tumta'b yor ten C'uj quire' tu yacsaj tu yor ti'. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex Abraham tu quibaj a ba' ara'b ti' ten C'uj. Rajen caj bin u chaquintej u parar Isaac tu cu naj quinsic yʌrʌc' quir u ts'ic ti' C'uj, cax mʌna' u jer u parar. Tu chaquintaj u parar uch soc chʌca'an u quinsic u parar, cax ra' toc ara'b ten C'uj ti' Abraham: “Raji' Isaac, cu yʌxnchun a parar a cu bin c'ʌmbir a ba' ara'b ti' ten C'uj uch.” 19 Mʌ' ja wirej, ra' ic nunquirex Abraham yer C'uj c'ucha'an yor u ric'sic u parar Isaac tu quimirir. Quire' caj u tucraj tu yor yʌn quinsa' u parar, chen mʌ' quinsa'bir rajen irej wa wʌc'ʌs ric'sa'b Isaac ten C'uj tu t'ʌn ic nunquirex Abraham uch.
20 Ic nunquirex Isaac, caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj ara'b ten Isaac ti' u parar Jacob yejer u parar Esaú, robob chʌca'an yamta'bir ten C'uj. 21 Ic nunquirex Jacob, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Rajen jach tabar u c'uchur tu q'uinin u quimin Jacob, caj ara'b ten Jacob ti' u parar José cu bin yamta'bir ten C'uj soc yʌn ba' u c'at u parar a Joséjo', jujuntur u parar a Joséjo'. Pachir ic nunquirex Jacob caj u qui' t'ʌntaj C'uj, baxuc caj u betaj yoc'or u xonte' quire' nuxib caj nupraj uch. 22 Ic nunquirex José, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen tu chich araj a ti'ob u yet winiquirob israel, ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu bin u rʌc p'ʌticob u ru'umin Egipto. Caj ya'araj: “Ca' bin xiquechex yʌn a toc cuchiquex in baquer”, quij José.
23 Bayiri' xan, u nʌ' yejer u tet ic nunquirex Moisés, caj u yacsob tu yorob ti' C'uj. Rajen caj rocha'b Moisés ten u nʌ' caj u purob ti' soc mʌna' mac cu yiric Moisés, rajen mʌ' irir ten mac hasta manij tres ic nʌ'. Robob mʌ' tu ch'ajob sajquir a ba' ara'b ti' ten u rey ti' u ru'umin Egipto wa cu bin quinsbir tu cotor u chan ochir a xibo'. Caj taca'b ten u nʌ' ti' a reyo' quire' yer C'uj cu bin u cʌnantic chan Moisés quire' u nʌ' yejer u tet caj u yirob jach tsoy u wich chan Moisés. 24 Ic nunquirex Moisés, quire' caj u yacsaj tu yor ti' C'uj, rajen caj ts'oc u ch'ijir Moisés mʌ' qui' yor quire' yuba' ch'a'b tsemta'bir ten xquic, ra' u parar u rey u winiquirob egipto. Mʌ' u c'at yubic Moisés, mʌ' u nʌ', a xquico'. Quire' yubic ya'aric ra' u parar xquic. 25 Quire' a Moiséso', mʌ' man tu c'asir, mʌ' manij a ba' cu pachtic tu yor, a c'aso'. Qui' yor a Moiséso' wa ber caj u p'eri'quintaj u yor yejer yet winiquirob israel soc p'eri'ob u muc'yajob. 26 A Moiséso', caj u qui' tucraj wa jach manan tsoy ca' u rʌc p'ʌtej tu cotor ba' a ra' yʌnin tu ru'umin Egipto quir u bin muc'yaj yejer yet winiquirob israel. Jach qui' yor caj muc'yajnʌjij Moisés a ucho'. Caj muc'yajnʌjij Moisés an ten bic Jesús caj u muc'yajnʌjij quire' u yet winiquirob israel. Mʌ' ja wirej, Moisés yer a C'ujo' cu bin ts'abʌr ti' Moisés a ba' jach manan tsoy ti'. 27 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Moisés, cax ts'iquij u rey u ru'umin Egipto yejer Moisés, chen Moisés mʌ' tu ch'aj sajaquir ti'. Mʌ' ja wirej, raji' caj u p'ʌtaj u ru'umin Egipto quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj, a C'ujo' a mʌ' ira'an ten mac.
28 Quire' tu yacsaj tu yor ti' C'uj Moisés, rajen Moisés caj u sʌjtaj C'uj a ra' u q'uinino' caj tar yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a tu potmastaj mac tu tu yiraj uch u q'uiq'uer a wits'c'ʌbta'bo' uch. Rajen tu chich araj Moisés ti' tu cotorob u winiquirob israel ca' u baxtej u q'uiq'uer u yʌrʌc' tʌmʌn yuc tu jo'r yatoch tu cu naj ocarob tu yatochob soc mʌ' u bin quinsbir ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj u parar xib, a yʌn bat'an rocha'b ten u nʌ'. 29 U winiquirob israel, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen c'ucha'an yorob u ch'ʌcticob u chumuquir c'ac'nab, a pʌcha'an u c'aba' chʌc c'ac'nabi'. Mʌ' ja wirej, caj u ch'ʌctajob an ten mac cu ch'ʌcticob jach ru'um. Chen caj sayob tu pach, ra' u soldado u winiquirob egipto quir u tarob chucbir u winiquirob israel, caj wʌc'ʌs tar ya'arir c'ac'nab ich yoc'or u soldado u winiquirob egipto, caj rʌc bintob ja', caj rʌc chuchob ten u ya'arir c'ac'nab.
30 Rajen pachir u winiquirob israel, quire' caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen caj rʌc manob u bʌcristicob tu cajar Jericó, a yʌn u pa'te' ts'ʌpquinta'an yejer tunich soc jach ca'anano'. Caj ts'oc u manob turiri' semana caj rʌc jubsa'b u pa'te'ir tu cajar Jericó. 31 A xquico', a mac u c'aba' Rahab, a cu naj man uch quir u jaric u taq'uino', caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Rajen caj u yacsaj tu yatoch a soldado u winiquirob israel, a tarob yiraj wa c'ucha'an yorob u rʌc quinsicob u winiquirob a cʌja'anob ich u cajar Jericó. Rajen caj toc a Rahabo' ten u winiquirob israel soc mʌ' u quinsa' yejer a mac a mʌ' tu quibob u t'ʌn C'uj ich u cajar Jericó.
32 Ti' toy yʌn ya'ab u winiquirob israel a tu yacsob tu yorob ti' C'uj uch, chen mʌ' c'ucha'an in wor in rʌc ts'ibtic techex quire' chʌca'an u man ya'ab u q'uinin quir in ts'ibtic. A teno', quin chen c'asic techex ti' jun yarob an ten bic Gedeón, an ten bic Barac, an ten bic Sansón, an ten bic Jefté, an ten bic David, an ten bic Samuel, an ten bic a mac ts'ab u tucurob ten C'uj quir u tsicbarob a ba' ts'a'b ich u yorob, 33 quire' robob caj u yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen caj ch'esa'b u cajar ten C'uj a mac a tu p'actob a ti'obo'. Ya'ab caj u qui' reyintajob u winiquir israel, ya'ab yamta'b ten C'uj an ten bic caj toc araj ti'ob. Ya'ab caj u nupob barum caj toc ten C'uj soc mʌ' u chi'bir ten barum. 34 Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen robob caj toc ten C'uj soc mʌ' u tocar ten u rac'ob tu cu yerarob. Ya'ab xan, toc ten C'uj tu cu bin ch'ʌcbir yejer mascab soc mʌna' ba' cu yubob. Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob ti' C'uj, cax mʌna' u chichir u muc', jeroj tune', caj ts'a'b u muc' ten C'uj soc jach chich u muc'. Ya'ab mac a tu yacsob tu yorob caj yamta'b ten C'uj tu ts'iquijob soldados, a mʌ' u winiquirob israel, rajen caj rʌc ch'esa'b ten mac a yacsmʌnob tu yorob rajen caj u quinsob a soldadojo'. 35 Bayiri' xan, yʌn xquic uch, quire' tu yacsob tu yorob ti' C'uj, rajen ric'sa'b ten C'uj tu quimirir a mac jach yajbir a xquico', quire' u yaj u parar a xquico', jeroj, caj wʌc'ʌs bin tu yatoch.
Yʌn ya'ab mac xan, a yacsmʌnob tu yorob uch ti' C'uj rajen caj c'asquinta'b ten u rac'ob, caj chich xit' u winquirir hasta caj rʌc jat u bʌq'uer. Chen robob mʌ' tu p'uspachtob C'uj quire' yerob chʌca'an ric'sa'bir ich u quimirir soc ca' bin acsac ten C'uj ich ca'anan quir u cʌjtarob tu jach manan tsoy. 36 Ya'ab aro', caj chuca'b ten u rac'ob, caj p'asta'b, caj jats'a'b u pachob, caj c'arij yejer mascab caj purob mʌcbir tu cu macar winicob. 37 Ya'ab aro' caj ch'ina'b u jo'r soc u quininob. Yʌn ya'ab uch caj bujch'ʌcaj yejer jixib uch. Yʌn ya'ab uch, caj quinsa'b yejer mascab. Yʌn ya'ab uch, caj manob ich tʌcay ru'um cu chen buquinticob u noc' a beta'b ti' yot'er yʌrʌc' chivo, bayiri' xan yejer u yot'er yuc. Tan u manob jach otsirchʌjob, mʌna' yo'och quir u janticob quire chucob u pachob uch. 38 Robob caj cʌjrajob ich tʌcay ru'um a tu c'ucha'an yorob ti', cax ich wits, cax tu jorir ru'um, cax tu japnin tunich. Chen ʌcʌtan tu wich u rac'ob p'acta'b, chen ʌcʌtan tu wich a C'ujo' jach yaj. 39 A C'ujo' cu ya'aric ti'ob: “Jach tsoyechex”, quire' tu yacsob tu yorob ti' C'uj. Chen tu cotor ba' a toc ara'b ti'ob ten C'uj mʌ' toy nupuqui' a ba' cu bin ts'a'bir ti'ob. 40 Quire' toc ara'bob ten C'uj u pajob u q'uinin ca' u rʌc acso'onex ich ca'anan soc u tar yorob soc jach ti' yʌn yorob yejero'onex.