7
A ba' cu yacsic u si'pir maque'
(Mt. 15.1‑20)
Caj much'rʌjob yicnʌn Jesús a ju winiquirob judío a fariseojo' yejer jun yarob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Ti' cu tarob tu cajarob Jerusalén. A rayo' caj u yirajob jun yarob u camsʌwinicob Jesús rajra' caj u jantob waj, u c'at ya'aric, mʌ' u p'o'ob u c'ʌbob, rajen caj u pʌc'aj u pachob. Mʌ' ja wirej, a winiquirob judío a fariseojo' yejer tu cotor u winiquirob judío cu naj p'o'icob u c'ʌbob wa mʌ' u p'o'icob u c'ʌbob mʌ' u janʌnob quire' a ba' ara'b ti'ob ten u nunquirob uch. Barej cu yurob tu cu naj mʌnicob yo'och wa mʌ' u p'o'icob u bʌj mʌ' ju janʌnob. Yʌn u jer ya'ab ba' caj u naj cʌnajob ti' u nunquirob an ten bic ca' u p'o'ej u ruchir tu cu yuc'ur. Ca' u p'o'ej u p'urir u yo'och ja'. Ca' u p'o'ej u ruchir a mascabo'. Ca' u p'o'ej u ch'ac tu cu wenʌn. Rajen u winiquirob judío a fariseojo' yejer a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés caj u c'atajobi':
―Biquinin a camsʌwinicob mʌ' u cuxtarob an ten bic cu naj camsicob ic nunquirex barej rajra' cu janʌnob?
Caj u nuncajob raji'e', caj ya'araj ti'ob:
―Ca'tur a tucurechex a techexo'. Jach taj caj u tsec'taj Isaías ti' tu cotorechex quire' raji' ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj rajen caj u ts'ibtaj:
A je' maca', quij C'uj, cu tusaricob: “Quin sʌjticob C'uj”, chen a tu pixamob cu ya'aricob: “Je' wa jin sʌjticob C'uj.” A C'ujo' cu ya'aric: “Ba' wir cu chen c'ujintiquenob wa mʌ' u quibicob in t'ʌn? Mʌ' ja wirej, chen u t'ʌn winic cu quibicob quire' robob cu camsicob u t'ʌn winic irej wa ju t'ʌn C'uj cu camsicob.”
Baxuc caj u ts'ibtaj Isaías uch. Biquinin ca p'ʌtiquex u t'ʌn C'uj quir a qui' cʌnantiquex u t'ʌn a nunquirirex an ten bic u p'obar ruch. Ca' u p'o'ej u ruchir tu cu yuc'ur ca betiquex xan ya'ab u jer ba' an ten bic a jera'.
Caj u ya'araj ti'ob xan:
―Ca wa'ariquex xan, mʌ' patarex u t'ʌn C'uj ti' techex, chen a nunquirexo' ca qui' cʌnantiquex u t'ʌn. Ca toc ts'ocsiquex a ba' yarmʌnex a nunquirex uch. 10 Biquinin Moisés caj u ya'araj uch: “Ca' a sʌjtex a tet yejer a nʌ'. Wa c'as cu tsicbar ti' u tet, ti' u nʌ' xan, cu joc'sa' quinsbir”, quij Moisés uch. 11 Barej a techexo', ca wa'ariquex: Wa turiri' parar cu ya'aric ti' u tet wa ti' u nʌ': “Tu cotor ba' a ten yʌnin a ca pajiquex u yamtiquechex uche' raji' Corbán”, u c'at ya'aric in toc sijmʌn ti' C'uj; 12 rajen mʌ' tan a cha'iquex u parar u betic u jer ba' quir u yamtic u tet wa ju nʌ'. 13 A baywo' ca c'asquintiquex a ba' ara'b ten C'uj quire' ca qui' cʌnantiquex a ba' naj camsa'bechex ten a nunquirex quir a wʌc'ʌs masiquex ti' a pararex. Baxuc ca betiquex ya'ab u jer a ba' an ten bic aro'.
14 Caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj tu cotor a ya'ab macobe', caj ya'araj ti'ob:
―U'yex ba' quin wac ―quij―, ch'aj a najtex. 15 Mʌna' ba' a cu jantic mac a cu yasic u si'pir, jari' a ba' cu betic, wa ba' cu ya'aric, ra' cu yacsic u si'pir mac. 16 U'yex a ba' quin camsic techex soc a wu'yiquex soc a najtiquex a ba' u c'at ya'aric.
17 Barej caj oquij Jesús tu japnin naj caj u p'ʌtaj a ya'ab macobo', jeroj tune', caj c'ata'b ti' ten u camsʌwinicob Jesús ba' quiri' caj ts'oc a camsiquenob. 18 Caj u ya'araj ti'ob:
―Mʌ' wa qui' ca tucriquex ba'? A ba' cu jantic mac mʌ' ra' cu yacsic u si'piri'. 19 Quire' a yo'ocho' mʌ' u yocar tu tucur mac chen ich u nʌc', pachir cu joc'ar tu chocher.
A baywo' Jesús caj u ya'araj tsoy u janta' ten a mac a yacsmʌnob tu yorob tu cotor yo'och. 20 Barej caj u ya'araj:
―Mʌna' ba' a cu jantic mac cu yacsic u si'pir, jari' a ba cu betic, wa ja ba' cu ya'aric, ra' cu yasic mac u si'pir. 21 Quire' ich u tucur mac cu joc'ar a ba' cu yacsic u si'pir mac. Mʌ' ja wirej, tu tucur cu joc'ar a c'as u tucuro', tu tucur cu tucric u pʌyic xquic wa yʌn u mam cax wa mʌna' u mam. Tu tucur cu tucric u pʌyic xib a yʌn u raq'ue', cax a mʌna' u raq'ue'. Tu tucur cu tucric u quinsic mac, rajen cu quisic. Tu tucur cu tucric u ya'cric u ba'tac mac, rajen cu ya'cric. 22 Tu tucur cu tucric u pachtic a ba' yʌn ti' u jer mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu pachtic a xquico' wa ja xibo'. Tu tucur cu tucric ba' rajen cu tus aric mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu q'uextar yor. Tu tucur cu tucric ba', rajen cu pʌq'uic u pach mac. Tu tucur cu tucric ba', rajen mʌ' u c'ʌmic u t'ʌn C'uj. Tu tucur cu tucric ba', rajen mʌ' u c'ujintic C'uj. 23 Tu cotor a ray c'aso' cu joc'ar tu tucur mac, rajen cu yacsic u si'pir mac.
A xquico' a cu tar ich tanxer ru'um
(Mt. 15.21‑28)
24 Barej caj ruq'uij taro' caj bin tu ru'umin Tiro yejer u ru'umin Sidón. Caj c'uchij caj oquij ich naj. Mʌ' u c'at yerta' wa ti' yʌn ten a ya'ab macobo', barej mʌ' c'ucha'an yor u taquic u bʌj Jesús soc mʌ' yirir. 25 Tu juminta' yubej ti' yʌn Jesús ich naj, caj c'uchij xquic yicnʌn Jesús, caj u puraj u bʌj ich u yoc Jesús quir u sʌjta'. Raji' yʌn turiri' u chan parar xquic a mac aca'an quisin ti'e'. 26 A xquico' griego u t'ʌn, chen raji' ti' naj cʌja'an tu ru'umin sirofeniciajo'. Caj u chich c'ataj ti' ca' joc'sac a quisino' ti' u chan parar xquic. 27 Barej Jesús caj u ya'araj ti':
―Ca' yʌn bat'an janac u pararob quir u nachajʌrob. Mʌ' tsoy u puric u yo'och u pararob ti' a chan pec'obo'.
28 A xquico' caj u nuncaj, tan ya'aric ti':
―Taj a ba' ca wac Jaj Ts'urir ―quij―, cax cu jantic yaran pojche' tu cu jutur u p'up'ir yo'och a chan pararob. A chan pec'o' cu janʌn yaram pojche' tu cu jutur u p'up'ir.
29 Jeroj tune', caj u ya'araj ti':
―Quire' a je' t'ʌna' ―quij―, ca' xiquech, toc jaw a chan parar xquic ti' u quisinin.
30 Caj wʌc'ʌs ur tu yatocho' caj u yiraj u chan parar xquic characbar ich u ch'ac, toc joc'sa'b u quisinin.
Jesús cu jawsic a mac a mʌ' u t'ʌne' a mʌ' u yubej t'ʌne'
31 Jesús caj joq'uij tu ca'ten ti' u ru'umin Tiro caj u ch'ʌctaj u ru'umin Sidón caj c'uchij tu c'ac'nabir Galilea. Caj u ch'ʌctaj tan chumuc u ru'umin Decápolis. 32 Jeroj caj tar purbir ti' turiri' xib, a mʌ' u joc'ar u t'ʌne', a mʌ' u yubej t'ʌn xan. Caj u chich c'atajob ti' ca' u ts'anc'ʌbtej ti' quir u jawʌr. 33 U tiri' ti' caj u pʌyaj Jesús a mac a macar u xiquine' soc mʌ' p'eri' tu yʌn a ya'ab macobob. Jeroj caj u ts'aj yar u c'ʌb tu xiquin a mac a mʌ' u yubic t'ʌne', caj tubnʌjij Jesús, caj u tʌraj u yac' xan. 34 Caj u nacsaj u wich ca'anan caj u putaj yic', caj u ya'araj ti':
―Efata, u c'at ya'aric: Ca' jepʌjʌc a xiquin ―quij ya'ara' ten Jesús.
35 Jach seb jaw a mʌ' u yubej t'ʌn. Tsoyjij u yac' caj qui' t'ʌnʌj ich u t'ʌn. 36 Caj u maquintaj ti'obe':
―Mʌ' a yʌn ariquex ti' mac.
Cax caj u chen maquintaj ti'ob ya'ab tu jen tsicbʌtajob. 37 Jach jaq'uij yorob tun, cu ya'aricob:
―Jach tsoy tu beta'r tu cotor, cax inan a mʌ' u joc'ar u t'ʌn cu jawsique', cu joc'ar u t'ʌn a macar u xiquine'.