9
Le dë lu nëʼë nu bönniʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo
¿Naruʼ cabí nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo? ¿Naruʼ cabí nadéliʼdaʼ yöl-laʼ rusölá? ¿Naruʼ cabí biléʼedaʼ-nëʼ Xanruʼ Jesús? ¿Naruʼ cabí nácaliʼ queëʼ Cristo niʼa que dxin benaʼ nedaʼ uláz queëʼ Xanruʼ? Nadxi caʼ téquiguequi iaʼzícaʼrö bönachi bitiʼ nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo. Libíʼiliʼ run bayudxi guéquiliʼ nacaʼ gubáz queëʼ Cristo. Tuʼ nácaliʼ queëʼ Xanruʼ, le naca cázaliʼ naca bëʼ nacaʼ gubáz nasö́l-lëʼë Xanruʼ.
3-4 Nacuáʼ nupa taʼzíʼ quidzaʼ nedaʼ. Caní rubiʼa didzaʼ, reaʼ légaquiëʼ: Dë lu naʼa inabaʼ le guíʼaj gahuaʼ tuʼ runaʼ dxin ni. Lëscaʼ caní dë lu naʼa utsaga náʼalenaʼ-biʼ tubiʼ biʼi nigula zanruʼ réajlëʼëbiʼ Cristo para gunbiʼ nedaʼ tsözxö́n ga ridáʼ, ca naʼ tunëʼ iaʼzícaʼrëʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo, en yuguʼ bönniʼ bö́chëʼë Xanruʼ, encaʼ Pedro. ¿Naruʼ réquiliʼ tuzaʼ nedaʼ, en Bernabé ral-laʼ guntuʼ dxin lahuiʼ dza, para idzö́lituʼ le gágutuʼ? ¿Nuzxi caz bönniʼ rejëʼ gudil-la, ateʼ riguizxjëʼ laʼ cuinsëʼ? ¿Nuzxi caz bönniʼ rudë́ʼë tu laʼ yëla que lubá uva, en bitiʼ rahuëʼ le ribía lubá naʼ? ¿Nuzxi caz bönniʼ rapa chiʼë-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ, en bitiʼ reʼjëʼ nidxiʼ quégacabaʼ? Bitiʼ guéquiliʼ laʼ nédaʼsö ruáʼa caní didzaʼ. Lëscaʼ caní rnna le nazúaj lu guichi lu xibá queëʼ Moisés. Lu xibá queëʼ Moisés nazúaj lu guichi le rnna: Bitiʼ cuʼu du rúaʼabaʼ bëdxi cateʼ rulíbibaʼ zxoaʼ xtila. Bëʼë Dios didzaʼ ni, calë́gasö tuʼ ruíʼi ládxëʼë-baʼ bëdxi, 10 pero para uzíʼiruʼ caʼ xibé rëʼu. Que lë ni naʼ nazúaj lu guichi didzaʼ naʼ, ateʼ bönniʼ naʼ rugáʼanëʼ-baʼ bëdxi, encaʼ bönniʼ naʼ runëʼ ga tuʼlíbibaʼ bëdxi zxoaʼ xtila, iropëʼ naʼ ral-laʼ ilunëʼ löza ilaʼziʼë que le ruláʼ luyú naʼ. 11 Naʼa, channö bentuʼ dxin ga zóaliʼ, le naca ca dxin guz gúʼuna, lë naʼ naca queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, ¿naruʼ réquitseliʼ bitiʼ ral-laʼ uzíʼituʼ xibé tu le doʼ dë queë́liʼ ca naʼ ruziʼë xibé bönniʼ guz gúʼuna le rulapëʼ? 12 Iaʼzícaʼrö bönachi tuʼzéajniʼinëʼ libíʼiliʼ tuʼziʼë xibé le dë queë́liʼ. ¿Naruʼ cabí rálaʼtërö uzíʼituʼ xibé netuʼ le dë queë́liʼ?
Catu caz buziʼtuʼ xibé lë ni dë lu naʼtuʼ, pero biáʼ gulentuʼ yúguʼtë para gaca guntuʼ libán que didzaʼ dxiʼa ca naca queëʼ Cristo. 13 Nöz quéziliʼ ca raca quégaca nupa tun dxin que yudoʼ, tuʼzíʼ xibé gun que yudoʼ. Lëscaʼ caní nupa taʼgúʼu rön quégacabaʼ böaʼ bëdxi lu bucugu láʼayi queëʼ Dios, tahuëʼ bëlaʼ quégacabaʼ böaʼ bëdxi naʼ. 14 Lëscaʼ caní nuzóëʼ Xanruʼ ca ral-laʼ gaca quégaquiëʼ bönniʼ tunëʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Nupa tuʼzíʼ xibé libán naʼ tunëʼ ral-laʼ uluʼgagu légaquiëʼ. 15 Nedaʼ catu caz buziʼa xibé lë ni dë lu naʼa, ateʼ lë ni ruzúajaʼ lu guichi ni bitiʼ naca le rinábini nu bi gunna quiaʼ. Run ba zxön cuinaʼ tuʼ cabí nazxjaʼ cateʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Guë́ʼënitëraʼ gátiaʼ ca guʼa lataj nu innë́ runaʼ libán naʼ tuʼ nazxjaʼ.
16 Bitiʼ dë lu naʼa gun ba zxön cuinaʼ tuʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa, tuʼ run bayudxi gunaʼ libán que. Bicaʼ bayechiʼ nedaʼ channö cabí gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. 17 Laʼtuʼ runaʼ libán tuʼ rë́ʼëni quézidaʼ, huáca inabaʼ lazxjaʼ, pero run bayudxi gunaʼ libán, tuʼ naca tu le busubáguëʼë Dios nedaʼ gunaʼ. 18 ¿Bizxi lazxjaʼ uziʼtsaʼ xibé channö? Ruziʼa xibé le raza ládxaʼa tuʼ cabí nazxjaʼ cateʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa. Bitiʼ caʼ ruziʼa xibé lë naʼ dë lu naʼa tuʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa.
19 Naʼa, sal-laʼ cuntu nu yuʼa lu nëʼe, chibén cuinaʼ ca tu bönniʼ nadóʼo quégaca yúguʼtë bönachi para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca ziánrö caʼ bönachi. 20 Cateʼ runaʼ libán lógaca bönachi judío, run cuinaʼ ca tu bönniʼ judío para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca bönachi judío naʼ. Bönachi judío naʼ tun ca rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés. Que lë ni naʼ run cuinaʼ ca tu bönniʼ runëʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ sal-laʼ bitiʼ yuʼa lu naʼ xibá naʼ. Caní runaʼ para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca nupa tun ca rinná bëʼ xibá naʼ. 21 Cateʼ runaʼ libán lógaca bönachi izáʼa, nupa bitiʼ rinná beʼe xibá queëʼ Moisés léguequi, run cuinaʼ ca tu bönniʼ ziʼtuʼ naʼ, para gaca gunaʼ ga uluʼlë́ʼ. Bitiʼ rucáʼanaʼ cáʼasö xibá queëʼ Dios. Nedaʼ runaʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Cristo. 22 Run cuinaʼ ca tu bönniʼ bitiʼ naca idú ca réajlëʼë Cristo para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca nupa naʼ bitiʼ naca idú ca taʼyéajlëʼ Lëʼ. Run cuinaʼ ca nácagaca yúguʼtë bönachi para gaca gunaʼ ga uluʼlágaca bal-la bönachi naʼ. 23 Lu yúguʼtë lë ni runaʼ, runaʼ ga taʼyöni bönachi didzaʼ dxiʼa, para gaca uziʼa xibé tsözxö́n len libíʼiliʼ didzaʼ dxiʼa naʼ.
24 Chinö́z quéziliʼ ca tunëʼ bönniʼ nútsaʼgaquiëʼ lu huitaj. Taʼxítiʼë yúguʼtëʼ, pero tuzëʼ bönniʼ idéliʼnëʼ uziʼë xibé lataj lo. Lëscaʼ caní ral-laʼ gunliʼ xichinëʼ Dios, gácaliʼ ca bönniʼ nútsaʼgaquiëʼ lu huitaj, para idéliʼliʼ uzíʼiliʼ xibé le ubiʼë Dios queë́liʼ. 25 Yúguʼtë bönniʼ, cateʼ tuʼpáʼa cuíngaquiëʼ para gaca ilaʼyáziëʼ lu huitaj, taʼnná beʼe cuíngaquiëʼ lu yúguʼtë le tunëʼ. Tunëʼ caní para ilaʼdéliʼnëʼ tu breguiʼ zin le inítitë, pero idéliʼruʼ rëʼu tu le uzíʼticaʼsiruʼ xibé. 26 Que lë ni naʼ, nacaʼ nedaʼ ca tu bönniʼ idú ládxëʼë rixítiʼë. Nacaʼ caʼ ca tu bönniʼ, idú ládxëʼë ridil-lëʼ. Bitiʼ rucudxaʼ lu böʼös. 27 Ca runëʼ bönniʼ naʼ rulidzëʼ bönachi para tsöjtsázagaca lu huitaj, runaʼ caʼ nedaʼ, runaʼ libán para uluʼlágaca bönachi. Bönniʼ naʼ nútsëʼë lu huitaj runëʼ ga gaca tsutsu idútë le naca cazëʼ, en rinná béʼenëʼ le. Lëscaʼ caní runaʼ nedaʼ, para cabí unítiaʼ xilatjaʼ lu dxin queëʼ Dios.