4
Jesús ruíʼilenëʼ-nu didzaʼ tu nigula Samaria
Bilaʼyönnëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ca naʼ dáʼgaca Jesús ziánrö bönachi ca dáʼgaca Juan, ateʼ ruquilëʼ caʼ nisa ziánrö bönachi ca ruquilëʼ nisa Juan. Calëga Jesús caz ruquilëʼ bönachi nisa, pero bönniʼ usëda queëʼ tuʼquilëʼ bönachi nisa. Cateʼ gúquibeʼenëʼ Jesús lë ni, buzë́ʼë luyú Judea, ateʼ saʼyéajëʼ leyúbölö luyú Galilea.
Ga niʼ saʼyéajëʼ, run bayudxi tödëʼ luyú Samaria. Caní guca, bidxinëʼ Jesús tu yö́dzödoʼ luyú Samaria, nazíʼi le Sicar, galaʼ ga dë yu naʼ bunödzjëʼ Jacob queë́biʼ José, zxíʼinëʼ Jacob naʼ, dza niʼte. Lataj naʼ zoa tu yeru nisa nachö́ʼönëʼ Jacobo naʼ ga rëʼ. Cateʼ bidxinëʼ Jesús niʼ, guröʼë raʼ yeru nisa naʼ tuʼ yöjxéquiʼnëʼ yuʼë nöza. Guca idú huagubidza. Níʼirö bidxinnu tu nigula Samaria niʼ para síʼinu nisa. Jesús rëʼë-nu:
—Benna le guíʼjaʼ.
Tuzëʼ zoëʼ Jesús tuʼ chisöjáquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ lu yödzö söjxíʼgaquiëʼ le ilahuëʼ. Níʼirö nigula Samaria naʼ rënu Jesús, rnnanu:
—¿Rinábitsenuʼ nedaʼ le guíʼjuʼ, en nacuʼ bönniʼ judío? Nedaʼ ni nacaʼ nigula Samaria.
Caní gunnánu tuʼ cabí taʼdzaga dxiʼa bönachi Samaria len bönachi judío.
10 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼë-nu:
—Laʼtuʼ núnbëʼu le runödzjëʼ Dios, en Nuzxi naʼ rë liʼ: “Benna le guiʼjaʼ”, liʼ inabuʼ, ateʼ Lëʼ gunnëʼ quiuʼ nisa runna yöl-laʼ naʼbán.
11 Níʼirö nigula naʼ rënu Lëʼ, rnnanu:
—Bönniʼ, bitiʼ nuʼu le cuéajuʼ nisa, ateʼ yeru nisa ni, dxíʼtërö röʼ. ¿Gazxi dë nisa naʼ runna yöl-laʼ naʼbán? 12 ¿Naruʼ nácatërötsoʼ Liʼ zxön ca xúziruʼ gudödi Jacob, bönniʼ niʼ bennëʼ queë́tuʼ yeru nisa ni, ga ni guzxiʼë nisa guʼë, en gulë́ʼajbiʼ caʼ zxíʼinëʼ, en gulë́ʼajbaʼ caʼ böaʼ bëdxi queëʼ?
13 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼë-nu:
—Nútiʼtës nu guíʼaj nisa ni, leyúbölö ubidxi nisa, 14 pero nu guíʼaj nisa naʼ unödzjaʼ nedaʼ, bítiʼrö ubidxi icja ládxiʼdaʼahuëʼ, tuʼ unödzjaʼ queëʼ nisa naʼ gaca lu icja ládxiʼdaʼahuëʼ ca tu ga ralaj nisa, le güíʼi yöl-laʼ naʼbán idú queëʼ.
15 Níʼirö nigula naʼ rënu Lëʼ, rnnanu:
—Bönniʼ, benna quiaʼ nisa naʼ, para cabirö ubidxaʼ, en cabirö uduzxiʼa nisa ni.
16 Jesús rëʼë-nu:
—Guyéaj, yöjlidzëʼ bönniʼ quiuʼ, ateʼ huöduʼ ni.
17 Bubíʼinu didzaʼ nigula naʼ, rënu Lëʼ:
—Cuntu nu zoa bönniʼ quiaʼ.
Níʼirö Jesús rëʼë-nu:
—Ca nácatë rnnoʼ: “Cuntu nu zoa bönniʼ quiaʼ”, 18 tuʼ chiguzóalenuʼ gayuʼ bönniʼ, ateʼ bönniʼ naʼ zóalenuʼ-nëʼ naʼa, bitiʼ náquiëʼ bönniʼ quiuʼ. Didzaʼ ni ruʼu, ca nácatë rnnoʼ.
19 Níʼirö nigula naʼ rënu Lëʼ, rnnanu:
—Bönniʼ, runi nedaʼ nacuʼ bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. 20 Xuz xtóʼoruʼ guléquinëʼ Dios le bach lu guíʼa ni, pero rnnaliʼ libíʼiliʼ Jerusalén naca ga ral-laʼ ilequi bönachi Dios le bach.
21 Jesús rëʼë-nu:
—Nigula, guyéajlëʼ nedaʼ. Zaʼ dza cateʼ tseaj ládxiʼliʼ-nëʼ Dios Xuz sal-laʼ bitiʼ idisóaliʼ guíʼadoʼ ni, en bitiʼ tsöjsóaliʼ Jerusalén. 22 Libíʼiliʼ reaj ládxiʼliʼ Nu bitiʼ núnbëʼëliʼ, pero netuʼ núnbëʼëtuʼ Nu naʼ reaj ládxiʼtuʼ, tuʼ benëʼ queëʼ Dios iláʼ lahui yöl-laʼ rusölá niʼa quégaquiëʼ bönniʼ judío. 23 Naʼa, zaʼ dza, en chiridxín dza naʼ, cateʼ nupa le nácatë taʼyéaj ládxiʼgaca Dios, ilaʼyéaj ládxiʼgaca Lëʼ, zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi léguequi, en le naca idútë li, tuʼ rë́ʼënëʼ Dios Xuz ilácagaquiëʼ queëʼ bönniʼ ilaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Lëʼ caní. 24 Dios náquiëʼ Böʼ, ateʼ nupa taʼyéaj ládxiʼgaca Lëʼ, run bayudxi ilaʼyéaj ládxiʼgaca Lëʼ, zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi léguequi, en le naca idútë li.
25 Níʼirö nigula naʼ rënu Lëʼ, rnnanu:
—Nözdaʼ ral-laʼ guídëʼ Mesías, Bönniʼ naʼ lëʼ Cristo. Cateʼ guídirëʼ Lëʼ quíxjöiʼinëʼ rëʼu yúguʼtë.
26 Jesús rëʼë-nu:
—Lë cazëʼ ruíʼilenëʼ liʼ didzaʼ.
27 Laʼ náʼasö buluʼdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús, ateʼ buluʼbáninëʼ tuʼ ruíʼilenëʼ-nu nigula didzaʼ, pero bitiʼ burúguinëʼ nitúëʼ inábinëʼ Lëʼ, cabí innë́ʼ: “¿Bizxi rinábinuʼ lënu?” o: “¿Bizxi didzaʼ ruíʼilenuʼ-nu?” 28 Níʼirö nigula naʼ bucáʼananu xichöʼönu niʼ, ateʼ bö́ajnu laʼ yödzö, söjö́dxinu nupa nacuáʼ niʼ, rnnanu:
29 —¡Guliʼdá, iléʼeliʼ-nëʼ tu bönniʼ gudxëʼ nedaʼ yúguʼtë le chinunaʼ! ¿Naruʼ cabí nácatsëʼ Lëʼ Cristo?
30 Níʼirö bilaʼrúaj bönachi yödzö naʼ, en bilaʼdxín ga zoëʼ Jesús.
31 Tsanni niʼ söhuö́ajnu nigula naʼ, bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulunëʼ bayudxi, tëʼ Lëʼ:
—Bönniʼ Usedi, gudagu.
32 Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—Dë tu le rahuaʼ, le cabí réquibeʼeliʼ.
33 Níʼirö gulaʼnabi luzáʼagaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ tuëʼ iaʼtúëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¿Zoa nu chidiguáʼtsö le gudahuëʼ?
34 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—Le nabánidaʼ naca gunaʼ ca rë́ʼënëʼ Xuzaʼ nasö́l-lëʼë nedaʼ, en údxi gunaʼ xichinëʼ. 35 Caní rnnaliʼ libíʼiliʼ: “Iaʼtapa beoʼ huadxín dza uláparuʼ.” Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼchisa loliʼ uyuliʼ bönachi nácagaca ca gapa nadúzgaca, le chinabídxigaca para tsöjláparuʼ. 36 Bönniʼ naʼ rulapëʼ riziʼë lazxjëʼ, ateʼ lë naʼ rulapëʼ bönniʼ naʼ, naca para gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú quégaca bönachi, para gaca uluʼdzeja tsözxö́n nu raza, en nu rulapa. 37 Naca idútë li lë naʼ rnna caní: Tu nu raza, ateʼ iaʼtú nu rulapa. 38 Nedaʼ gusö́l-laʼa libíʼiliʼ tsöjlápaliʼ ga bitiʼ gúzaliʼ. Gulún bönachi yúbölö dxin guláz, ateʼ libíʼiliʼ ruzíʼiliʼ xibé dxin naʼ núngaquiëʼ.
39 Zián bönachi Samaria nacuáʼ yödzö Sicar naʼ gulaʼyéajlëʼë Jesús niʼa que xtídzaʼnu nigula naʼ bennu ba nalí queëʼ, gunnánu: “Gudxëʼ nedaʼ yúguʼtë le chinunaʼ.” 40 Cateʼ bilaʼdxinëʼ bönniʼ Samaria ga niʼ zoëʼ Jesús, gulátaʼyuëʼ lahuëʼ ugáʼanalenëʼ légaquiëʼ. Jesús bugáʼanëʼ niʼ iaʼchopa dza. 41 Caní guca, ziántërëʼ caʼ bönniʼ niʼ gulaʼyéajlëʼë Jesús niʼa que didzaʼ bëʼë. 42 Níʼirö bönniʼ niʼ gulë́ʼ-nu nigula naʼ, taʼnnë́ʼ:
—Naʼa réajlëʼëtuʼ Lëʼ, calë́gasö niʼa que didzaʼ bëʼu liʼ, pero lëscaʼ tuʼ biyö́nituʼ netuʼ Lëʼ, en nöztuʼ le nácatë bönniʼ ni náquiëʼ Cristo, Nu rusölá bönachi yödzölió.
Ruúnëʼ Jesús zxíʼinëʼ tuëʼ bönniʼ dë lu nëʼë
43 Iaʼchopa dza caʼ, buzë́ʼë Jesús luyú Samaria, en saʼyéajëʼ luyú Galilea. 44 Caní benëʼ, tuʼ gudíxjöʼë Lë cazëʼ Jesús, gunnë́ʼ: “Bönachi uládz queëʼ nu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios bitiʼ tun lëʼ bal.” 45 Cateʼ bidxinëʼ Jesús luyú Galilea, gulunëʼ bönniʼ Galilea naʼ Lëʼ bal tuʼ yöjáquiëʼ caʼ Jerusalén cateʼ guca Laní Pascua, en bilaʼléʼenëʼ le benëʼ Jesús niʼ.
46 Níʼirö bö́ajëʼ Jesús yödzö Caná luyú Galilea, ga niʼ benëʼ ga böáca nisa xisi uva. Lu yödzö Capernaum naʼ zoëʼ tu bönniʼ dë lu nëʼë uláz queëʼ bönniʼ rinná bëʼë, ateʼ réʼebiʼ biʼi bönniʼ queëʼ bönniʼ naʼ dë lu nëʼë. 47 Cateʼ biyönnëʼ bönniʼ ni chibuzë́ʼë Jesús luyú Judea, en budxinëʼ luyú Galilea naʼ, níʼirö guyijëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús, en gútaʼyuëʼ lahuëʼ guídëʼ lidxëʼ, para uduhuénëʼ-biʼ biʼi bönniʼ queëʼ naʼ, tuʼ chirequi gátibiʼ. 48 Níʼirö Jesús rëʼ lëʼ:
—Bitiʼ caʼ tséajlëʼëliʼ channö cabí iléʼeliʼ le nácagaca bëʼ, en yuguʼ yöl-laʼ huáca gunaʼ.
49 Níʼirö bönniʼ naʼ dë lu nëʼë uláz queëʼ bönniʼ rinná bëʼë gudxëʼ Jesús, rnnëʼ:
—Bönniʼ, gudíaʼtë para cabí gátibiʼ biʼi quiaʼ.
50 Níʼirö Jesús rëʼ lëʼ:
—Böaj lidxuʼ. Nabanbiʼ biʼi quiuʼ.
Bönniʼ ni guyéajlëʼë didzaʼ bëʼë Jesús, ateʼ söhuö́jëʼ. 51 Tsanni niʼ yuʼë nöza söhuö́jëʼ, duzxíʼgalaʼgaquiëʼ lëʼ bönniʼ huen dxin queëʼ ateʼ gulaʼguíxjöiʼinëʼ lëʼ, taʼnnë́ʼ:
—Nabanbiʼ biʼi quiuʼ.
52 Gunábinëʼ légaquiëʼ bátaxi gusí lo ruhuöáca ládxiʼbiʼ. Tëʼ lëʼ:
—Baʼayi, idú huagubidza, burúaj xilá yúʼubiʼ.
53 Níʼirö gúquibeʼenëʼ xúzibiʼ biʼi naʼ, böácabiʼ cateʼ niʼ bë́ʼlenëʼ Jesús lëʼ didzaʼ, en gudxëʼ lëʼ: “Nabanbiʼ biʼi quiuʼ.” Que lë ni naʼ guyéajlëʼë Jesús, ateʼ gulaʼyéajlëʼ caʼ Lëʼ bönachi nacuáʼ lidxëʼ.
54 Yöl-laʼ huáca ni naca le buropi benëʼ Jesús cateʼ niʼ zoëʼ luyú Galilea, gudödi buzë́ʼë luyú Judea.