11
Ca ral-laʼ ulídzaruʼ-nëʼ Dios
(Mt. 6:9-15; 7:7-11)
Tu dza niʼ Jesús rulidzëʼ Dios. Cateʼ budxi bë́ʼlenëʼ Dios didzaʼ, tuëʼ bönniʼ usëda queëʼ rëʼ Lëʼ, rnnëʼ:
—Xan, busedi netuʼ ulídzatuʼ-nëʼ Dios güíʼilentuʼ-nëʼ didzaʼ, ca benëʼ Juan, busédinëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ lëʼ.
Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—Cateʼ ulídzaliʼ-nëʼ Dios güíʼilenliʼ-nëʼ didzaʼ, guliʼná:
Xuztuʼ, zuʼ yehuaʼ yubá, gáʼana zxön Loʼ.
Gudá inná bëʼu.
Gaca ca raza ládxuʼu Liʼ luyú ni, ca naʼ raca yehuaʼ yubá.
Benna le gágutuʼ naʼa dza.
Buniti lo netuʼ dul-laʼ nabágaʼtuʼ
ca netuʼ caʼ runiti lotuʼ nupa tuaʼ döʼ queë́tuʼ.
Bitiʼ guʼu lataj siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ netuʼ,
pero busölá netuʼ lu naʼ nu ruáʼ döʼ.
Jesús rëʼ caʼ légaquiëʼ:
—Channö zoëʼ nu bönniʼ ládjaliʼ, en zoëʼ böchiʼ luzë́ʼë, en channö huidëʼ ga naʼ zoëʼ guluhuëla, ateʼ ulidzëʼ lëʼ, innë́ʼ: “Bö́chaʼa, benna quiaʼ tsonna yöta xtila tuʼ siʼ bidxinëʼ quiaʼ böchiʼ luzáʼa, zëʼë ziʼtuʼ, pero bitiʼ bi dë le guʼa-nëʼ gahuëʼ.” ¿Naruʼ ubiʼë didzaʼ caní bönniʼ naʼ zoëʼ yuʼu, guíëʼ lëʼ: “Bitiʼ utsóʼo nedaʼ tuʼ chinayayaj yuʼu, en chidë́lengacabiʼ biʼi quiaʼ nedaʼ, ateʼ bitiʼ gaca chasaʼ bi gunnaʼ quiuʼ”? Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Sal-laʼ bitiʼ chasëʼ bi unödzjëʼ queëʼ tuʼ náquiëʼ böchiʼ luzë́ʼë, pero chasëʼ, en unödzjëʼ queëʼ idutë le riquinnëʼ para cabirö upízxjanëʼ lëʼ. Que lë ni naʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼnaba, ateʼ Dios gunnëʼ queë́liʼ. Guliʼquilaj, ateʼ idzöli queë́liʼ. Buliʼlidza raʼ yuʼu, ateʼ tsalaj queë́liʼ. 10 Nu rinaba, rizíʼ que, ateʼ nu riguilaj, ridzöli que, ateʼ nu rulidza raʼ yuʼu, ralaj que.
11 ’Channö zoëʼ nu bönniʼ ládjaliʼ, en náquiëʼ xuz, ateʼ channö zxíʼinëʼ inábibiʼ lëʼ yöta xtila, ¿naruʼ unö́dzjatsëʼ queë́biʼ guiö́j? Channö inábibiʼ lëʼ tubaʼ böla, ¿naruʼ unö́dzjatsëʼ queë́biʼ bëla? 12 Channö inábibiʼ lëʼ dxita que böra, ¿naruʼ unö́dzjatsëʼ queë́biʼ xöjnö́ʼ? 13 Caní naca, nácaliʼ libíʼiliʼ huiáʼ döʼ, pero nö́ziliʼ unö́dzjaliʼ quégacabiʼ zxíʼiniliʼ le naca dxiʼa. Nácatërö löza Xúziliʼ zoëʼ yehuaʼ yubá gunnëʼ queë́liʼ Dios Böʼ Láʼayi, núlöliʼ inábiliʼ Lëʼ.
Taʼnnë́ʼ runëʼ dxin Jesús len yöl-laʼ huáca que tuʼ xihuiʼ
(Mt. 12:22-30; Mr. 3:19-27)
14 Tu dza bubéajëʼ Jesús böʼ xihuiʼ yuʼu tu bönniʼ, le run ga bitiʼ raca innë́ʼ. Cateʼ burúaj böʼ xihuiʼ naʼ, bëʼë didzaʼ bönniʼ naʼ bitiʼ guca innë́ʼ, ateʼ buluʼbani bönachi nacuáʼ niʼ. 15 Bal-la bönachi nacuáʼ niʼ taʼnná:
—Len yöl-laʼ huáca que tuʼ xihuiʼ Beelzebú, xángaca böʼ xihuiʼ, rubéajëʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ naʼ.
16 Iaʼbal-la bönachi naʼ gulë́ʼëni ilaʼzíʼ bëʼ Jesús, ateʼ gulaʼnabi Lëʼ gunëʼ tu le gaca bëʼ le zaʼ yehuaʼ yubá. 17 Réquibeʼenëʼ Jesús le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ:
—Gátiʼtës ga taʼnná beʼe bönachi luzë́ʼeguequi, channö ilaʼrúaj choplö laʼ léguequisö bönachi naʼ, ilaʼniti. Channö ilaʼrúaj choplö bönachi nacuáʼ tu yuʼu, údxi quéguequi. 18 Lëscaʼ caní raca que Satanás, tuʼ xihuiʼ, nazíʼi le caʼ Beelzebú. Channö ilaʼrúaj choplö nupa dáʼgaca le, ¿nacxi gaca idíaʼ yöl-laʼ unná bëʼ que? ¿Rnnátsaliʼ naʼa: Len yöl-laʼ huáca que Beelzebú rubéajaʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ? 19 Channö nedaʼ, len yöl-laʼ huáca que Beelzebú rubéajaʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ, ¿nuzxi runna quégaca nupa dáʼgaca libíʼiliʼ yöl-laʼ huáca tuʼbéaj yuguʼ böʼ xihuiʼ? Que lë ni naʼ, le tun nupa ni naca bëʼ nachíxiliʼ. 20 Channö nedaʼ, len yöl-laʼ huáca queëʼ Dios rubéajgacaʼ böʼ xihuiʼ, le nácatë chibidxín le rinná bëʼë Dios ga zóaliʼ.
21 ’Cateʼ tu bönniʼ nál-la dë lu nëʼë le rudíʼinëʼ, en rapa chiʼë lidxëʼ, naca chiʼi dërö le dë queëʼ. 22 Naʼa, channö zëʼë iaʼtúëʼ bönniʼ nál-latërëʼ ca lëʼ, en ucul-lëʼ lëʼ, níʼirö cuëʼ yúguʼtë le rudíʼinëʼ, lë naʼ ruzxöni ládxëʼë, ateʼ quísiëʼ le dë queëʼ bönniʼ naʼ.
23 ’Nu bitiʼ rácalen nedaʼ, ridáʼbagaʼ nedaʼ. Nu bitiʼ rutúbilen nedaʼ, rusilasi nu naʼ.
Ca naca que böʼ xihuiʼ rudxín xilataj
(Mt. 12:43-45)
24 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Cateʼ rirúaj böʼ xihuiʼ lu bönniʼ, ridá gapa nabídx, riguilaj ga uzíʼ ladxiʼ. Channö cabí idzöli que, inná: “Huöjaʼ xilatjaʼ ga niʼ birúajaʼ.” 25 Cateʼ rudxín niʼ, röjxacaʼ bönniʼ naʼ, náquiëʼ ca tu yuʼu chinulúa, en chinabáʼa para nu tsöjsóa niʼ. 26 Níʼirö reaj, en röjxíʼ iaʼgadxi böʼ xihuiʼ, nácagacatërö xihuiʼ ca le, ateʼ taʼyúʼu bönniʼ naʼ. Naʼa, le raca queëʼ bönniʼ naʼ nayáliʼtërö ca le guca queëʼ zíʼalö.
Le naca bicaʼ ba le naca idú
27 Tsanni niʼ ruʼë Jesús didzaʼ ni, tu nigula nútsaʼnu ladaj bönachi zián naʼ bë́ʼënu zidzaj didzaʼ, rnnanu:
—Bicaʼ ba nigula naʼ biáʼanu Liʼ lë́ʼënu, en bicaʼ ba caʼ luchúʼunu ga naʼ gúdxuʼu.
28 Bubiʼë didzaʼ Jesús, gunnë́ʼ:
—Nácagacatërö bicaʼ ba nupa taʼyöni xtídzëʼë Dios, en tun ca rnna.
Taʼnábinëʼ Jesús gunëʼ le gaca bëʼ nuzxi náquiëʼ
(Mt. 12:38-42; Mr. 8:12)
29 Tsanni niʼ taʼbigaʼ bönachi zián ga zoëʼ Jesús, gusí lahuëʼ ruʼë didzaʼ, rnnëʼ:
—Taʼnába bönachi tuáʼ döʼ ni gunaʼ le gaca bëʼ ga zaʼ yöl-laʼ huáca quiaʼ, pero bitiʼ bi le gaca bëʼ ilaʼléʼenëʼ. Tuz le gaca bëʼ ca naʼ guca queëʼ Jonás ilaʼléʼenëʼ. 30 Ca naʼ guca queëʼ Jonás, gúquiëʼ tu le naca bëʼ lógaca bönachi yödzö Nínive, lëscaʼ caní gaca quiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, gacaʼ tu le gaca bëʼ lógaca bönachi dza ni zóaruʼ naʼa. 31 Cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ, en uchiʼa usörö́ëʼ bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, Dios uchisëʼ-nu nigula gunná béʼenu bönachi dza niʼte luyú niʼ dë tsöláʼa ga ridödi gubidza beoʼ ziaga, ateʼ le bennu uluíʼi nabágaʼgaca bönachi ni xíguiaʼ, tuʼ bídanu lënu, birúajnu ga naca ziʼtuʼ para uduzë́ náganu didzaʼ réajniʼi bëʼë Salomón, bönniʼ gunná béʼenëʼ bönachi Israel, pero naʼa, zoaʼ nedaʼ ni, en nayë́pisëtëraʼ ca Salomón naʼ. 32 Lëscaʼ caní, Dios uchisëʼ bönniʼ gulaʼcuʼë yödzö Nínive cateʼ idxín dza ichugu bëʼë quégaca bönachi, en uchiʼa usörö́ëʼ bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, ateʼ le gulunëʼ uluíʼi nabágaʼgaca bönachi ni xíguiaʼ, tuʼ buluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ Nínive cateʼ bilaʼyönnëʼ libán benëʼ Jonás, ateʼ naʼa zoaʼ nedaʼ ni, en nayë́pisëtëraʼ ca Jonás naʼ.
Le rigúʼu beníʼ lu icja ládxiʼdoʼoruʼ
(Mt. 5:15; 6:22-23)
33 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Cateʼ nu ruquelaʼ guíʼ, bitiʼ rigúʼu le ga nagachiʼ, en bitiʼ rudusiʼ le guíʼina, pero ruzóa le xitsáʼ ga lináʼ, para uzeníʼ quégaca nupa taʼyúʼu yuʼu naʼ. 34 Guiö́j loruʼ naca ca tu le rigúʼu beníʼ lu icja ládxiʼdoʼoruʼ. Channö guiö́j loʼ naca dxiʼa, idúteoʼ yudzu le naca beníʼ, pero channö naca xihuiʼ guiö́j loʼ, idúteoʼ yudzu le naca chul-la. 35 Ben chiʼi cuinuʼ naʼa, para cabí huöáca chul-la lë naʼ rigúʼu beníʼ lu icja ládxiʼdoʼo. 36 Caní naca, channö idúteoʼ nalísinuʼ le naca beníʼ, en bitiʼ bi zóalen liʼ le chul-la, yúguʼtë iléʼenuʼ dxiʼa ca raca cateʼ ruzeníʼ quiuʼ guíʼ.
Jesús ruzéguiʼë yuguʼ bönniʼ yudoʼ didzaʼ
(Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 20:45-47)
37 Cateʼ budxi bëʼë didzaʼ ni Jesús, tu bönniʼ yudoʼ fariseo bulidzëʼ Lëʼ para tsöjtágulenëʼ lëʼ. Cateʼ guyáziëʼ Jesús lidxëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, guröʼë rahuëʼ. 38 Cateʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ biléʼenëʼ Lëʼ, bubáninëʼ tuʼ cabí gudibi nëʼë Jesús cateʼ siʼ gahuëʼ. 39 Xanruʼ rëʼ lëʼ:
—Libiʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, riguibi cuinliʼ ca riguíbiliʼ láhuilögaca le rë́ʼaji ráhuiliʼ, pero lu icja ládxiʼdoʼoliʼ ruhuídiʼliʼ, en rizáʼ ládxiʼliʼ le ruáʼ döʼ. 40 Libíʼiliʼ, bönniʼ bitiʼ réajniʼiliʼ. ¿Naruʼ cabí nö́ziliʼ, Nu ben le zoa láhuisö ben caʼ le yuʼu lë́ʼelö? 41 Naʼa, guliʼgún gun le dë queë́liʼ, ateʼ níʼirö huöáca dxiʼa yúguʼtë le dë queë́liʼ.
42 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo. Riguízxjaliʼ que yudoʼ tu cöʼ huéaj tuʼ chi cöʼ le rizíʼiliʼ que xöhuéaj, en que guixiʼ ruda, en quégaca guixiʼ cuandoʼ, pero rudö́disiliʼ le naca tsahuiʼ, en yöl-laʼ nadxíʼi queë́liʼ Dios. Yuguʼ lë ni run bayudxi gunliʼ, en bitiʼ ucáʼanaliʼ iaʼzicaʼ lë naʼ runliʼ.
43 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo. Rë́ʼëniliʼ cö́ʼöliʼ gapa naca lo lu yuʼu ga rudúbiliʼ rusë́daliʼ queëʼ Dios, en rë́ʼëniliʼ uluʼlidza bönachi libíʼiliʼ ba zxön gapa naca láhuilöguequi bönachi.
44 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, tuʼ nácaliʼ ca nácagaca yeru ba quégaca nupa nátigaca le cabí naláʼgaca, ateʼ taʼdá bönachi láhuigaca yeru ba naʼ, en bitiʼ téquibeʼe.
45 Níʼirö bubiʼë didzaʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi raquiëʼ xibá queëʼ Moisés. Rëʼ Jesús:
—Bönniʼ Usedi, cateʼ rnnoʼ caní, netuʼ caʼ runuʼ ziʼ.
46 Jesús rëʼ lëʼ:
—Bicaʼ bayechiʼ caʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi rácaliʼ xibá queëʼ Moisés, tuʼ rusubágaʼgacaliʼ bönachi tu yuaʼ ziʼi le cabí gaca nu guáʼ, pero libíʼiliʼ calëga látiʼdoʼos bitiʼ ruláhuiʼliʼ le len náʼaliʼ.
47 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, tuʼ richísaliʼ biquitaj quégaca ba ga nagáchiʼgaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ateʼ gulútiëʼ xuz xtóʼoliʼ légaquiëʼ. 48 Caní naca, runliʼ ba nalí runliʼ tuz le gulunëʼ xuz xtóʼoliʼ tuʼ gulútiëʼ xuz xtóʼoliʼ naʼ légaquiëʼ, ateʼ libíʼiliʼ richísaliʼ biquitaj quégaca ba ga nagáchiʼgaquiëʼ.
49 ’Que lë ni naʼ, lu yöl-laʼ réajniʼi queëʼ, Dios gunnë́ʼ caní: “Isö́l-laʼa queë́liʼ bönniʼ iluʼë didzaʼ uláz quiaʼ, en yuguʼ bönniʼ gubáz quiaʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ ni, bal-lëʼ gútiliʼ, en iaʼbal-lëʼ cuia naʼliʼ légaquiëʼ.” 50 Caní gunëʼ Dios tuʼ uchiʼa usörö́ëʼ quégaca bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, niʼa que rön quégaca yúguʼtë bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ, bönniʼ niʼ bë́tigaca bönachi légaquiëʼ cateʼ gusí lo rataʼ yödzölió, 51 ga gusí lo nu bëti Abel, ga bidxintë gulútiëʼ Zacarías, bönniʼ naʼ gulútiëʼ gatsaj láhuiʼlö ga dë bucugu láʼayi ga naʼ tuʼzéguiʼgaquiëʼ-baʼ böaʼ bë́dxidoʼ lahuëʼ Dios, en ga dë lataj láʼayi. Que lë ni naʼ, reaʼ libíʼiliʼ, Dios uchúguëʼ quégaca bönachi dza ni zóaruʼ naʼa, niʼa que rön quégaca yúguʼtë bönniʼ naʼ gulútiëʼ xuz xtóʼoliʼ légaquiëʼ.
52 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, rácaliʼ xibá queëʼ Moisés. Laʼ libíʼisiliʼ dë lu náʼaliʼ zxíʼini guíë que lataj ga taʼdzöli bönachi yöl-laʼ réajniʼi. Libíʼiliʼ bitiʼ riyázaliʼ, ateʼ ruzágaʼliʼ xinö́zigaca nupa të́ʼëni ilaʼyaza.
53 Cateʼ Jesús budxi bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ni, bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo gulaʼlédeʼenëʼ Lëʼ, ateʼ gulaʼsí lógaquiëʼ taʼnaba yúdxideʼenëʼ Lëʼ ca naca zián le taca, 54 en tuʼbéajëʼ Lëʼ didzaʼ para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ niʼa que didzaʼ ubiʼë.