12
Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca gaca quégaca huen dxin bitiʼ nácagaca tsahuiʼ
(Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19)
Níʼirö gusí lahuëʼ Jesús ruíʼilenëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ didzaʼ yuguʼ le rucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ:
—Guzóëʼ tu bönniʼ, budë́ʼë lubá uva zián ga naca lu xiyúëʼ. Guléquiëʼ lëʼa que, en guchö́ʼönëʼ tu rögaʼ guiö́j ga isíëʼ xisi uva naʼ. Budxíëʼ tu yuʼu gupa ga naca xitsáʼ ga nu uyú xiyúëʼ naʼ.
’Níʼirö budödëʼ xiyúëʼ naʼ lu náʼagaquiëʼ huen dxin, ilaʼziʼë gatsaj huéaj le unödzaj, ateʼ guyijëʼ yödzö ziʼtuʼ. Cateʼ bidxín dza uluʼchibëʼ le ribía, gusö́l-lëʼë-biʼ biʼi huen dxin tsöjxíʼibiʼ lu náʼagaquiëʼ huen dxin naʼ le ral-laʼ siʼë xanbiʼ que le gulaʼbía lubá uva naʼ. Níʼirö yuguʼ huen dxin naʼ gulaʼguélëʼë-biʼ biʼi naʼ, en gulundëʼ-biʼ ziʼ, ateʼ buluʼsö́l-lëʼë-biʼ cáʼasöbiʼ. Níʼirö bönniʼ xan luyú naʼ gusö́l-lëʼë-biʼ iaʼtubiʼ biʼi huen dxin queëʼ, ateʼ biʼi ni buluʼladxëʼ-biʼ guiö́j. Buluʼlë́ʼë ícjabiʼ. Guluʼë döʼ queë́biʼ. Níʼirö bönniʼ xan luyú naʼ gusö́l-lëʼë-biʼ caʼ iaʼtubiʼ biʼi huen dxin queëʼ, ateʼ biʼi ni gulútiëʼ-biʼ. Gusö́l-lëʼë-biʼ caʼ ziánröbiʼ, ateʼ bál-labiʼ gulúngacadëʼ-biʼ ziʼ, en iaʼbál-labiʼ gulútigaquiëʼ-biʼ.
’Cúnturö nu nagáʼana queëʼ xan luyú naʼ. Nagáʼanasibiʼ zxíʼinëʼ, ateʼ nadxíʼideʼenëʼ-biʼ. Ga yöjsetë, gusö́l-lëʼë-biʼ zxíʼinëʼ, rnnëʼ: “Ilunëʼ bal zxíʼinaʼ.” Níʼirö yuguʼ bönniʼ huen dxin naʼ gulaʼnnë́ʼ laʼ légacasëʼ, taʼnnë́ʼ: “Biʼi ni ral-laʼ guequi queë́biʼ luyú ni. Guliʼdá, gútiruʼ-biʼ, ateʼ guequi queë́ruʼ luyú ni.” Que lë ni naʼ gulaʼzönëʼ-biʼ, en gulútiëʼ-biʼ. Gulaʼrúʼunëʼ-biʼ níʼilö ga dáʼgaca lubá uva naʼ.
Níʼirö Jesús gunábinëʼ bönniʼ nacuʼë niʼ, rnnëʼ:
—¿Nacxi gunëʼ bönniʼ xan luyú naʼ, channö? Huidëʼ, en gútigaquiëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, ateʼ udödëʼ luyú naʼ lu náʼgaquiëʼ bönniʼ yúbölö.
10 ’¿Naruʼ cabí nulábaniliʼ lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi? Caní rnna:
Guiö́j naʼ gulaʼrúʼunëʼ bönniʼ tuʼcuʼë zöʼö, naʼa naca guiö́j len, squin zöʼö.
11 Xanruʼ Dios benëʼ ga naca caní ateʼ rubániruʼ ca naca lë ni riléʼeruʼ.
12 Níʼirö taʼzóa taʼböʼë ilaʼzönëʼ Jesús tuʼ téquibeʼenëʼ bucúdzuʼë didzaʼ ca naca quégaquiëʼ, pero tádxinëʼ le ilún bönachi zián nacuáʼ niʼ, en que lë ni naʼ buluʼcáʼanëʼ Lëʼ, söhuö́jgaquiëʼ.
Ca naca le taʼguízxaj lázagaca bönachi
(Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26)
13 Gudödi lë ni yuguʼ bönniʼ yudoʼ unná bëʼ naʼ gulaʼsö́l-lëʼë bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo len bönniʼ dáʼgaquiëʼ Herodes ga zoëʼ Jesús para ilunëʼ ga bi innë́ʼ para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. 14 Bilaʼdxinëʼ bönniʼ ni ga naʼ zoëʼ Jesús, en tëʼ Lëʼ:
—Bönniʼ Usedi, nö́zituʼ ruʼu didzaʼ idútë li. Bitiʼ ruíʼi ládxuʼu bi taʼnnasö bönachi, tuʼ cabí ruyusuʼ le tuʼluíʼisö cuínguequi bönachi, pero rusë́dinuʼ ca nácatë le rë́ʼënëʼ Dios ilún bönachi. ¿Ruíʼi netuʼ lataj xibá queëʼ Moisés quizxaj laztuʼ le tuʼquizxjëʼ uláz queëʼ César? ¿Naruʼ uguízxajtuʼ o bitiʼ quízxajtuʼ?
15 Réquibeʼenëʼ Jesús tuʼë didzaʼ lu yöl-laʼ riguílaj ladxiʼ quégaquiëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ:
—¿Bizx que rubéajliʼ nedaʼ didzaʼ? Guliʼdiguáʼtsöcaʼ tu dumí ridá para iléʼedaʼ le.
16 Diguáʼagaquiëʼ le, ateʼ Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—¿Nuzxi lahui daʼ lëʼe ni, en nuzxi lë ni?
Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ:
—Queëʼ César naʼ.
17 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Buliʼnödzaj queëʼ César le nequi queëʼ César, ateʼ queëʼ Dios le nequi queëʼ Dios.
Buluʼbáninëʼ ca naca didzaʼ bubiʼë Jesús.
Ca naca que yöl-laʼ rubán lu yöl-laʼ guti
(Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40)
18 Níʼirö bilaʼdxinëʼ bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ saduceo ga zoëʼ Jesús. Bönniʼ ni taʼnnë́ʼ bitiʼ uluʼbán nupa chinátigaca. Que lë ni naʼ gulë́ʼ Jesús, taʼnnë́ʼ:
19 —Bönniʼ Usedi, Moisés nuzúajëʼ queë́ruʼ lu guichi channö gátiëʼ tu bönniʼ bitiʼ zoa biʼi queëʼ, ateʼ ugáʼananu nigula queëʼ, biʼi bö́chëʼë bönniʼ naʼ ral-laʼ utsaga náʼalenbiʼ-nu, en uzóabiʼ bíʼidoʼ gácabiʼ biʼi queë́biʼ bö́chiʼbiʼ. 20 Gulaʼcuáʼabiʼ gádxibiʼ biʼi nácagacabiʼ bö́chiʼgacabiʼ. Biʼi huáca naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula, ateʼ gútibiʼ, cuntu nu zoa bíʼidoʼ queë́biʼ. 21 Biʼi buropi naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula uzëbi naʼ, ateʼ gútibiʼ caʼ, cuntu nu zoa bíʼidoʼ queë́biʼ. Lëscaʼ caní guca queë́biʼ biʼi bunni. 22 Caní guca, buluʼtsaga náʼalenbiʼ-nu yúguʼtëbiʼ, cuntu nu zoa bíʼidoʼ quégacabiʼ. Ga yöjsetë, gútinu caʼ nigula naʼ. 23 Naʼa, cateʼ uluʼbán nupa chinátigaca, ¿núzxilöbiʼ guéquinu nigula naʼ queë́biʼ, tuʼ buluʼtsaga náʼalenbiʼ-nu igádxitëbiʼ?
24 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ:
—Richíxiliʼ tuʼ cabí núnbëʼëliʼ le nazúaj lu guichi láʼayi, en bitiʼ nö́ziliʼ ca naca yöl-laʼ huáca queëʼ Dios. 25 Cateʼ uluʼbán nupa chinátigaca, bitiʼ caʼ uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, ateʼ yuguʼ bönniʼ bitiʼ ilaʼcuáʼlenëʼ nigula, pero ilácagaquiëʼ ca nácagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, nacuʼë yehuaʼ yubá. 26 Naʼa, ca naca quégaca nupa chinátigaca channö uluʼbán, ¿naruʼ cabí nulábaniliʼ le buzúajëʼ lu guichi Moisés? Ruíʼi didzaʼ ca naʼ bulidzëʼ Dios lëʼ lu yaga yö́tsiʼdoʼ régui. Gudxëʼ lëʼ: “Nedaʼ nacaʼ Dios queëʼ Abraham, en Dios queëʼ Isaac, en Dios queëʼ Jacob.” Tuʼ gunnë́ʼ caní quégaquiëʼ, naca bëʼ nabángaquiëʼ sal-laʼ gulátiëʼ zíʼalö. 27 Dios náquiëʼ Dios quégaca nupa nabángaca, calëga quégaca nupa nátigaca tsaz. Richíxitëröliʼ.
Le naca lo le gunná bëʼë Dios
(Mt. 22:34-40)
28 Bidëʼ caʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi ga zoëʼ Jesús. Biyönnëʼ ca naʼ guluíʼilenëʼ Jesús didzaʼ, en nö́zinëʼ dxíʼadoʼ bubiʼë Jesús didzaʼ. Que lë ni naʼ gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ:
—¿Bízxilö le gunná bëʼë Dios nácatërö lo ca yúguʼtë le gunná bëʼë?
29 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ:
—Le gunná bëʼë le nácatërö lo ca yúguʼtë naca lë naʼ rnna: “Guliʼyöni bönachi Israel. Xanruʼ Dios, tuzëʼ Lëʼ náquiëʼ Xanruʼ. 30 Ral-laʼ idxíʼinuʼ Xanuʼ Dios idú ládxuʼu, en lu idú icja ládxiʼdoʼo, en lu idú yöl-laʼ réajniʼi quiuʼ, en lu idú yöl-laʼ huáca quiuʼ.” Lë ni naca le gunná bëʼë le nácatërö lo. 31 Le gunná bëʼë le naca buropi, lë́bisö ca naca. Caní rnna: “Ral-laʼ idxíʼinuʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.” Bitiʼ caʼ zoa iaʼtú le gunná bëʼë le nácarö lo ca chopa ni gunná bëʼë.
32 Níʼirö bönniʼ yudoʼ usedi naʼ gudxëʼ Jesús, rnnëʼ:
—Dxíʼadoʼ gunnóʼ, Bönniʼ Usedi. Le nácatë rnnoʼ. Tuzëʼ náquiëʼ Dios, en cúnturö nu zoa naca Dios. 33 Para idxíʼiruʼ-nëʼ Dios idú ládxiʼruʼ, en lu idú yöl-laʼ réajniʼi queë́ruʼ, en lu idú icja ládxiʼdoʼoruʼ, en lu idú yöl-laʼ huáca queë́ruʼ, en para idxíʼiruʼ luzáʼaruʼ ca nadxíʼi cuinruʼ, nácarö lesacaʼ ca yúguʼtë böaʼ bë́dxidoʼ rútigacaruʼ-baʼ lu bucugu láʼayi queëʼ Dios, encaʼ ca yúguʼtë böaʼ bë́dxidoʼ ruzéguiʼgacaruʼ-baʼ lu bucugu naʼ.
34 Cateʼ biyönnëʼ Jesús dxíʼadoʼ rubiʼë didzaʼ bönniʼ ni, níʼirö gudxëʼ lëʼ, rnnëʼ:
—Iaʼlátiʼsö riyadzaj quiuʼ gúnbëʼu le rinná bëʼë Dios.
Cúnturö nu burugui bi inábini Jesús.
¿Nuzxi zxíʼini náquiëʼ Cristo?
(Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44)
35 Cateʼ niʼ rusë́dinëʼ Jesús bönachi ga naca chila yudoʼ, rnnëʼ:
—¿Bizx que taʼnnë́ʼ bönniʼ yudoʼ usedi náquiëʼ Cristo zxíʼini xiʼsóëʼ David? 36 Lë cazëʼ David naʼ bëʼë didzaʼ, zóalenëʼ Dios Böʼ Láʼayi lëʼ, gunnë́ʼ:
Xanruʼ Dios gudxëʼ Xanaʼ:
“Gurö́ʼö cuita lëʼa ibëla
cateʼ gunraʼ ga uluʼzóa zxíbigaca loʼ
nupa bitiʼ taʼléʼe Liʼ dxiʼa.”
37 ¿Naruʼ nácatsëʼ Cristo zxíʼini xiʼsóëʼ David channö lë cazëʼ David naʼ rnnëʼ queëʼ náquiëʼ Xanëʼ?
Bönachi zián nacuáʼ niʼ tuʼzë́ nágagaca Lëʼ gulaʼyaza ládxiʼgaca didzaʼ ni.
Jesús ruzéguiʼë didzaʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsë́dinëʼ
(Mt. 23:1-36; Lc. 11:37-54; 20:45-47)
38 Niʼ rusë́dinëʼ Jesús yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rëʼ légaquiëʼ:
—Guliʼgún chiʼi cuinliʼ quégaquiëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsë́dinëʼ. Taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ taʼdë́ʼ nilö naʼlö, nácugaquiëʼ lariʼ tunna. Taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ caʼ tuʼlidza tsahuiʼ bönachi légaquiëʼ gapa naca lu yë́ʼëyi. 39 Taʼböʼë yuguʼ lataj lo lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, encaʼ gapa tuʼdubëʼ tëʼaj tahuëʼ. 40 Rugúagaquiëʼ lídxigacanu nigula uzëbi, en para uluʼluíʼisö tsahuiʼ cuíngaquiëʼ, xidzé tuʼlidzëʼ Dios. Bönniʼ ni, gúndaʼrëʼ Dios légaquiëʼ xíguiaʼ.
Le bunö́dzjanu tu nigula uzë́bidoʼ queëʼ Dios
(Lc. 21:1-4)
41 Tsanni niʼ röʼë Jesús chila yudoʼ ga zoa guíʼina ga taʼgúʼu bönachi dumí que yudóʼ, ruyúëʼ ca tun bönachi taʼgúʼu dumí lu guíʼina. Dumí zián taʼguʼë bönniʼ dë yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ. 42 Níʼirö bidxinnu tu nigula yechiʼ uzë́bidoʼ niʼ, ateʼ gulúʼunu chopa dumí lásidoʼ, le nazácaʼgaca látiʼdoʼos. 43 Níʼirö bulidzëʼ Jesús yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ:
—Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, nigula yechiʼ uzë́bidoʼ ni gulúʼurönu ca yúguʼtë nupa bi taʼgúʼu lu guíʼina que yudoʼ. 44 Yúguʼtë bönniʼ ni taʼguʼë que le nagáʼanasö quégaquiëʼ, pero nigula ni, lu yöl-laʼ yéchiʼdoʼ queë́nu gulúʼunu idútë laʼs dui tsca le dësö queë́nu, le ral-laʼ gáhuinu.