14
Tun xtídzaʼgaquiëʼ bönniʼ yudoʼ ilaʼzönëʼ Jesús
(Mt. 26:1-5; Lc. 22:1-2; Jn. 11:45-53)
Iaʼchopa dza caʼ gaca Laní Pascua cateʼ tuʼsubanëʼ bönniʼ judío ca benëʼ Dios, bubéajëʼ xuz xtóʼogaquiëʼ luyú Egipto. Naca laní cateʼ tahuëʼ yöta xtila bitiʼ nazíʼ cúa zi que. Taʼzóa taʼböʼë yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼsë́dinëʼ ilaʼzönëʼ Jesús bagáchiʼsö para ilútiëʼ Lëʼ. Taʼnnë́ʼ:
—Bitiʼ gaca sönruʼ-nëʼ dza laní tuʼ ilaʼtsatsa bönachi.
Nigula rigúʼunu le riláʼ zxixi icjëʼ Jesús
(Mt. 26:6-13; Jn. 12:1-8)
Zoëʼ Jesús yödzö Betania, lu yuʼu lidxëʼ Simón, bönniʼ güíʼinëʼ huëʼ nudzuʼ ruzödi. Tsanni niʼ röʼë rahuëʼ Jesús, guyázanu tu nigula, nuáʼanu tu bö́gaʼdoʼ néquini guiö́j zacaʼ, yudzu le riláʼ zxixi que yöj susén lasi idú, le nazacaʼ yenniʼ. Guláʼanu bö́gaʼdoʼ naʼ, en gulúʼunu le riláʼ zxixi naʼ icjëʼ Jesús. Gulaʼlélanëʼ bal-lëʼ bönniʼ nacuʼë niʼ. Taʼnnë́ʼ laʼ légacasëʼ:
—¿Bizx que guca ditaj le zxixi naʼ? Laʼtuʼ nu gutiʼ lë naʼ, huazíʼ que iaʼlatiʼ ca lázxjaruʼ que tu iz para nu quisi le quégaca bönachi yechiʼ.
Gulaʼnnë́dëʼë queë́nu.
Níʼirö Jesús bëʼë didzaʼ, rnnëʼ:
—Guliʼgüíʼi-nu lataj. ¿Bizx que rinnë́ zíʼiliʼ queë́nu? Naca dxiʼa le bennu quiaʼ. Nacuáʼlenticaʼsö bönachi yechiʼ libíʼiliʼ, en bátatiʼtës guë́ʼëniliʼ, huáca gunliʼ dxiʼa quégaquiëʼ, pero nedaʼ bitiʼ sóaticaʼsaʼ ga zóaliʼ. Tsca le guzxéquiʼnu bennu nigula ni. Cateʼ gulúʼunu le riláʼ zxixi ni nedaʼ, bupáʼanu nedaʼ zíʼatëlö ca igáchaʼa yeru ba. Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, gátiʼtës ga gaca libán que didzaʼ dxiʼa quiaʼ idú yödzölió, soa nu quixjöʼ caʼ lë ni bennu nigula ni quiaʼ. Caní gaca para nu tsöjné lënu.
Rizíʼ lu nëʼë Judas udödëʼ Jesús
(Mt. 26:14-16; Lc. 22:3-6)
10 Níʼirö birúajëʼ Judas Iscariote, bönniʼ nabábalenëʼ chínnuëʼ naʼ dáʼgaquiëʼ Jesús. Guyijëʼ ga nacuʼë bixúz unná bëʼ para udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ. 11 Cateʼ bilaʼyönnëʼ xtídzëʼë Judas naʼ, buluʼdzéjanëʼ, ateʼ gulaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ iluʼë lëʼ dumí. Níʼirö gusí lahuëʼ Judas rizóa riböʼë udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ.
Le rëʼaj ráguruʼ rusubanruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ
(Mt. 26:17-29; Lc. 22:7-23; Jn. 13:21-30; 1Co. 11:23-26)
12 Naca dza risí lo laní cateʼ tahuëʼ yöta xtila bitiʼ nazíʼi cúa zi que, dza naʼ tutiëʼ-baʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ tahuëʼ-baʼ dzöʼ Laní Pascua naʼ, cateʼ tuʼsubanëʼ ca benëʼ Dios busölë́ʼ bönachi judío luyú Egipto. Níʼirö bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¿Gazxi rë́ʼënuʼ tséajtuʼ tsöjpáʼatuʼ le gáguruʼ xtsöʼ que Laní Pascua?
13 Níʼirö Jesús gusö́l-lëʼë chopëʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ:
—Guliʼtséaj lu yödzö. Niʼ huadzágaliʼ tu bönniʼ nuʼë tu röʼö nisa. Guliʼtséajlenëʼ. 14 Ga naʼ tsáziëʼ, guliʼguíëʼ xan yuʼu naʼ: “Rnnëʼ Bönniʼ Usedi: ¿Gazxi zoa yuʼu ga naʼ gágulengacaʼ-nëʼ bönniʼ usëda quiaʼ xtsöʼ que Laní Pascua?” 15 Níʼirö uluíʼinëʼ libíʼiliʼ tu yuʼu zxön ga naca buropi cuía ga chinabáʼa. Buliʼpáʼa le gáguruʼ niʼ.
16 Bilaʼrúajëʼ bönniʼ usëda queëʼ naʼ, en bilaʼdxinëʼ lu yödzö, ateʼ yöjxácaʼgaquiëʼ yúguʼtë ca naʼ chigudxëʼ légaquiëʼ Jesús. Buluʼpë́ʼë le ilahuëʼ niʼ que Laní Pascua.
17 Cateʼ chizáʼ ral-la, bidxinëʼ Jesús niʼ, dzágagaquiëʼ idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ Lëʼ. 18 Tsanni niʼ rö́ʼögaquiëʼ tahuëʼ, bëʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, zoa nu dzaga libíʼiliʼ, nu rágulen nedaʼ tsözxö́n, nu udödi nedaʼ lu náʼagaca bönachi.
19 Níʼirö buluʼhuíʼinnëʼ, en gulaʼsí lógaquiëʼ tu tuëʼ tëʼ Lëʼ:
—¿Naruʼ nedaʼ?
Iaʼtúëʼ caʼ gunnë́ʼ:
—¿Naruʼ nedaʼ?
20 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ:
—Naca tu nu nutsaʼ ladaj chínnuliʼ ni, bönniʼ naʼ nunë́ʼë nëʼë tsözxö́n len naʼa lu yö́ʼöna. 21 Tsejaʼ ga gátiaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca gaca quiaʼ, pero bicaʼ bayechiʼ bönniʼ naʼ udödëʼ nedaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ nedaʼ. Gácarö dxiʼa queëʼ bönniʼ naʼ laʼtuʼ cabí guljëʼ.
22 Tsanni niʼ tahuëʼ, gudélëʼë Jesús yöta xtila. Gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Buzxuzxjëʼ le, en bëʼë quégaquiëʼ, rnnëʼ:
—Guliʼgagu. Lë ni naca bëlaʼ rön quiaʼ.
23 Gudélëʼë caʼ tu zxígaʼdoʼ, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö bëʼë quégaquiëʼ, ateʼ yúguʼtëʼ gulë́ʼajëʼ le. 24 Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—Lë ni xichönaʼ le run tsutsu didzaʼ cubi rucáʼana tsahuiʼ, le núnlenëʼ Dios bönachi. Rön ni ilalaj niʼa quégaca bönachi zián. 25 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, bítiʼrö guíʼjaʼ xisi uva ga idxinrö dza guíʼjaʼ le cubi ga niʼ rinná bëʼë Dios.
Jesús rnnëʼ innë́ʼ Pedro bitiʼ núnbëʼë Lëʼ
(Mt. 26:30-35; Lc. 22:31-34; Jn. 13:36-38)
26 Gudödi gulúl-lëʼ yöl-laʼ ba, bilaʼrúajëʼ söjáquiëʼ Guíʼa Yaga Olivo. 27 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Yúguʼtëliʼ gaca chopa ládxiʼliʼ, ucáʼanaliʼ nedaʼ naʼa dzöʼ, tuʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Gutiaʼ-nëʼ uyú böʼcuʼ zxilaʼ, ateʼ ilásilasibaʼ böʼcuʼ zxilaʼ naʼ.” 28 Tödi ubanaʼ lu yöl-laʼ guti, tsejaʼ luyú Galilea zíʼalö ca libíʼiliʼ.
29 Níʼirö Pedro gudxëʼ Jesús, rnnëʼ:
—Sal-laʼ yúguʼtëʼ ilaca chopa ládxiʼgaquiëʼ, en uluʼcáʼanëʼ Liʼ, bitiʼ caʼ gaca chopa ládxaʼa nedaʼ.
30 Jesús gudxëʼ lëʼ, rnnëʼ:
—Le nácatë reaʼ liʼ, laʼ dzöʼ nisö, siʼ cö́dxilöbaʼ böra le buropi luzuí, tsonna luzuí innóʼ bitiʼ núnbëʼu nedaʼ.
31 Níʼirö Pedro buzötjëʼ Dios, rnnëʼ:
—Sal-laʼ gátilenteaʼ Liʼ tsözxö́n, bitiʼ caʼ inníaʼ bitiʼ núnbëʼa Liʼ.
Lëscaʼ caní gulaʼnnë́ʼ yúguʼtëʼ.
Jesús rulidzëʼ Dios laʼ yëla Getsemaní
(Mt. 26:36-46; Lc. 22:39-46)
32 Níʼirö Jesús, en bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ bilaʼdxinëʼ laʼ yëla Getsemaní, ateʼ Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Guliʼcö́ʼ ni, tsanni tsejaʼ nedaʼ, tsöjlidzaʼ-nëʼ Dios.
33 Jesús guchë́ʼë Pedro, en Jacobo, en Juan, ateʼ gusí lahuëʼ ridzö́binëʼ, en risëbi ládxëʼë. 34 Gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Huati cazaʼ lu yöl-laʼ risëbi ladxiʼ. Guliʼcö́z ni, en guliʼnáʼ yëla.
35 Níʼirö guzë́ʼë Jesús iaʼlátiʼdoʼ, en busudxín lahuëʼ lu yu, bulidzëʼ Dios. Gunábinëʼ Lëʼ, channö huáca, ucuítëʼ queëʼ le ral-laʼ quiʼi sáquëʼë dza naʼ. 36 Niʼ rulidzëʼ Dios, rnnëʼ:
—Xúzaʼdoʼ, yúguʼtë huáca gunuʼ Liʼ. Gucuíta lë naʼ ral-laʼ quiʼi sacaʼa, pero calëga ca rë́ʼëndaʼ nedaʼ, pero ca rë́ʼënuʼ Liʼ, gunuʼ.
37 Níʼirö bö́ajëʼ Jesús ga naʼ nacuʼë bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ yöjxáquiëʼ légaquiëʼ tasiëʼ. Gudxëʼ Pedro:
—Simón, ¿rásitsoʼ? ¿Naruʼ cabí rubéajtsoʼ yëla loʼ tu chíʼidoʼ? 38 Guliʼnáʼ yëla, en buliʼlidzëʼ Dios, inábiliʼ-nëʼ para cabí gataʼ lataj tuʼ xihuiʼ idilúʼu yöl-laʼ libíʼiliʼ. Le nácatë böʼ naca cázaliʼ zoa caz sinaʼ, pero lu yöl-laʼ bönáchisö queë́liʼ ricuídiʼliʼ.
39 Níʼirö saʼyéajëʼ Jesús leyúbölö, rulidzëʼ Dios, en laʼ tuz ca gunnë́ʼ. 40 Cateʼ bö́ajëʼ leyúbölö ga naʼ nacuʼë, yöjxáquiëʼ légaquiëʼ tasiëʼ tuʼ nadö́ditë yëla lógaquiëʼ. Bitiʼ nö́zguequinëʼ bizxi didzaʼ uluʼbiʼë, le ilë́ʼ Lëʼ. 41 Cateʼ bö́ajëʼ le bunni luzuí ga naʼ nacuʼë, rëʼ légaquiëʼ:
—¿Rásitsaliʼ? ¿Ruziʼtsa ládxiʼliʼ? ¡Tscaʼtiʼ gaz! ¡Chibidxín dza! ¡Buliʼyútsöcaʼ, Nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, chinadödaʼ lu náʼagaca bönachi dul-laʼ! 42 ¡Guliʼchasa, uyéajruʼ! ¡Buliʼyútsöcaʼ, chizë́ʼë bönniʼ naʼ udödëʼ nedaʼ lu náʼagaca bönachi!
Taʼzönëʼ Jesús
(Mt. 26:47-56; Lc. 22:47-53; Jn. 18:2-11)
43 Niʼ ruʼë Jesús didzaʼ ni, bidxinëʼ Judas, bönniʼ nabábalenëʼ chínnuëʼ naʼ dáʼgaquiëʼ Jesús, ateʼ záʼlengaquiëʼ bönniʼ zián lëʼ, nuáʼagaquiëʼ guíë tuchiʼ, en yaga. Yuguʼ bixúz unná bëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ nasö́l-laʼgaquiëʼ légaquiëʼ. 44 Judas, bönniʼ naʼ rudödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ chinuluíʼinëʼ légaquiëʼ tu le gunëʼ le gaca bëʼ nu naca Jesús, gunnë́ʼ:
—Bönniʼ naʼ utsaga lahuaʼ-nëʼ, Lëʼ naʼ Jesús. ¡Guliʼsönëʼ, en guliʼchë́ʼë! ¡Guliʼyútsöquiëʼ!
45 Cateʼ bidxinëʼ Judas niʼ, laʼ gubígaʼtëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús, en gudxëʼ Lëʼ:
—Bönniʼ Usedi, Bönniʼ Usedi.
Níʼirö busudxín lahuëʼ Jesús. 46 Níʼirö gulaʼzönëʼ Jesús, en gulaʼchë́ʼë Lëʼ nadzunëʼ.
47 Níʼirö tuëʼ bönniʼ niʼ dëʼë Jesús guléajëʼ guíë tuchiʼ, en benëʼ-biʼ huëʼ biʼi huen dxin queëʼ bixúz lo. Guchúguiëʼ guídi nágabiʼ. 48 Jesús gudxëʼ bönachi naʼ, rnnëʼ:
—¿Narúajtsaliʼ nuáʼaliʼ guíë tuchiʼ, en yaga para sönliʼ nedaʼ, runliʼ ca runliʼ cateʼ rizönliʼ-nëʼ gubán? 49 Yuguʼ dza guzóalenaʼ libíʼiliʼ rusë́digacadaʼ bönachi ga naca chila yudoʼ, ateʼ bitiʼ guzxönliʼ nedaʼ, pero raca caní para gaca le nazúaj lu guichi láʼayi.
50 Níʼirö yúguʼtë bönniʼ usëda queëʼ Jesús buluʼcáʼanëʼ Leʼ, taʼzxúnnajëʼ.
Rizxúnnajbiʼ tubiʼ biʼi raʼbán
51 Zóabiʼ caʼ niʼ tubiʼ biʼi raʼbán söjnobiʼ Jesús, nuxóasö cuinbiʼ tu lariʼ blagaʼ. Yuguʼ bönniʼ naʼ nachë́ʼgaquiëʼ Jesús gulaʼzönëʼ-biʼ 52 pero busanbiʼ lariʼ naʼ, en xiguídisöbiʼ buzxúnnajbiʼ.
Ridxinëʼ Jesús lógaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ lo
(Mt. 26:57-68; Lc. 22:54-55, 63-71; Jn. 18:12-14, 19-24)
53 Gulaʼchë́ʼë Jesús lahuëʼ bixúz lo, ateʼ buluʼdubëʼ niʼ yúguʼtë bixúz unná bëʼ, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi. 54 Pedro yöjnahuëʼ Jesús ziʼtuʼ zíʼtuʼsö, en guyáziëʼ löʼa lidxi bixúz lo naʼ, en gurö́ʼölenëʼ tsözxö́n yuguʼ niʼa nëʼë bixúz lo naʼ, rutsëʼe cuinëʼ raʼ guíʼ.
55 Yuguʼ bixúz unná bëʼ len yúguʼtë bönniʼ yúlahuiʼ lo buluʼguiljëʼ tu le uluʼsubáguiëʼ Jesús para gaca ilaʼchúguiëʼ queëʼ gátiëʼ pero bitiʼ bi buluʼdzö́linëʼ. 56 Bönniʼ zián gulaʼnnë́ʼ queëʼ Jesús le cabí nácatë, pero bitiʼ yöjlö́zagaca le gulaʼnnë́ʼ queëʼ. 57 Níʼirö gulaʼzuínëʼ yuguʼ bönniʼ gulaʼnnë́ʼ queëʼ Jesús le cabí nácatë, taʼnnë́ʼ:
58 —Netuʼ biyö́nituʼ didzaʼ bëʼë bönniʼ ni, gunnë́ʼ: “Uquínnajaʼ yudoʼ ni, lë ni nequi lu niʼa lu naʼ bönachi, ateʼ tsonna dzasö uchisaʼ iaʼtú le cabí nequi lu niʼa lu naʼ bönachi.”
59 Lëscaʼ lë ni, bitiʼ yöjlö́zagaca xtídzaʼgaquiëʼ.
60 Níʼirö guyasëʼ bixúz lo naʼ gatsaj láhuiʼlö bönachi nacuáʼ niʼ, en gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ:
—¿Naruʼ cabí rubiʼitsoʼ didzaʼ? ¿Bizxi naʼ taʼnnë́ʼ quiuʼ bönniʼ ni?
61 Jesús, dxisö zoëʼ. Bitiʼ bi didzaʼ rubiʼë. Gunábinëʼ Lëʼ leyúbölö bixúz lo naʼ, rnnëʼ:
—¿Naruʼ nacuʼ Liʼ Cristo, Zxíʼinëʼ Dios Láʼayi?
62 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—Nacaʼ. Iléʼeliʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, soaʼ cöʼa cuitëʼ ibëla Dios napa cazëʼ yöl-laʼ huáca cateʼ niʼ huödaʼ lu böaj lúzxiba.
63 Níʼirö bixúz lo naʼ, lu yöl-laʼ rilé queëʼ guchözëʼ lariʼ nácuëʼ, rnnëʼ:
—¿Núzxirö naquíniruʼ nu quixjöʼ? 64 ¡Riyö́n quéziliʼ rucáʼanëʼ Dios cáʼasö len didzaʼ ruʼë! ¿Nacxi rusácaʼliʼ queë́liʼ?
Yúguʼtëʼ gulaʼchúguiëʼ queëʼ gátiëʼ.
65 Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ bal-lëʼ tuʼchejëʼ Jesús zxönaʼ. Buluʼsayjëʼ lahuëʼ, en gulundëʼ Lëʼ ziʼ, taʼnnë́ʼ:
—Gunnë́ yáʼatsöcaʼ nuzxi naʼ bëʼ Liʼ.
Yuguʼ bönniʼ niʼa nëʼë bixúz lo gulaʼgápëʼë ruʼë Jesús.
Rnnëʼ Pedro bitiʼ núnbëʼë Jesús
(Mt. 26:69-75; Lc. 22:56-62; Jn. 18:15-18, 25-29)
66 Cateʼ niʼ zoëʼ Pedro löʼa zxan yuʼu, bidxinbiʼ tubiʼ biʼi nigula huen dxin queëʼ bixúz lo naʼ ga naʼ zoëʼ. 67 Cateʼ biléʼebiʼ Pedro, röʼë rutsëʼe cuinëʼ raʼ guíʼ, buyubiʼ lëʼ, rnnabiʼ:
—Doʼo caʼ liʼ Jesús, bönniʼ Nazaret naʼ.
68 Gudáʼbaguiëʼ Pedro, rnnëʼ:
—Bitiʼ núnbëʼa-nëʼ, en bitiʼ nözdaʼ bizxi naʼ rnnoʼ.
Burúajëʼ Pedro yöjsóëʼ ga nu riyaza löʼa. Níʼirö gurö́dxibaʼ böra. 69 Buyubiʼ lëʼ leyúbölö biʼi nigula huen dxin naʼ, en gusí lobiʼ rëbiʼ nupa nacuáʼ niʼ:
—Bönniʼ ni dzáguiëʼ légaquiëʼ.
70 Leyúbölö gudáʼbaguiëʼ Pedro. Iaʼlatiʼ gudzé nupa nacuáʼ niʼ të Pedro, taʼnná:
—Le nácatë dzaguʼ légaquiëʼ, tuʼ nacuʼ bönniʼ Galilea. Yöl-laʼ ruíʼisö quiuʼ didzaʼ naca bëʼu, tuʼ tuz ca ruíʼiliʼ didzaʼ.
71 Gusí lahuëʼ Pedro rudxía döʼ cuinëʼ, en ruzötjëʼ Dios, rnnëʼ:
—Bitiʼ caʼ núnbëʼa-nëʼ bönniʼ naʼ ruíʼiliʼ didzaʼ ca naca queëʼ.
72 Laʼ gurö́dxitëbaʼ böra le buropi luzuí. Níʼirö yöjnenëʼ Pedro didzaʼ naʼ bëʼë Jesús, gudxëʼ lëʼ: “Ziʼalö cö́dxibaʼ böra le buropi luzuí, tsonna luzuí innóʼ bitiʼ núnbëʼu nedaʼ.” Cateʼ yöjnenëʼ didzaʼ ni, gusí lahuëʼ ribö́dxidëʼë.