4
Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca queëʼ bönniʼ guz
(Mt. 13:1-9; Lc. 8:4-8)
Leyúbölö gusí lahuëʼ Jesús rusédinëʼ bönachi ga naca raʼ nísadoʼ. Buluʼdubi bönachi zián ga zoëʼ, ateʼ gurenëʼ Jesús tu lëʼe bárcodoʼ zxoa lu nisa naʼ, en guröʼë niʼ, ateʼ yúguʼtë bönachi naʼ gulaʼcuáʼ luyú raʼ nisa naʼ. Zián le busédinëʼ Jesús légaquiëʼ, bucúdzuʼë didzaʼ. Tsanni niʼ rusédinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Guliʼzë́ nágaliʼ didzaʼ ni. Birúajëʼ tu bönniʼ guz, söjë́siëʼ xisedoʼ. Tsanni niʼ rúsiëʼ, gulasi bal-la xisedoʼ naʼ raʼ nöza, ateʼ bilaʼdxinbaʼ biguínnidoʼ, gulë́ʼajbaʼ le. Gulasi iaʼbal-la xisedoʼ naʼ ga röʼö guiö́j ga bitiʼ röʼö yenniʼ yu. Bayö́n gulaʼlén xisedoʼ naʼ tuʼ cabí röʼö yenniʼ yu. Níʼirö cateʼ gulén gubidza, buquexuʼ le, ateʼ gubidxi, tuʼ cabí nun luí ga rëʼ. Gulasi iaʼbal-la xisedoʼ naʼ ga tuʼlén lubá yötsiʼ. Cateʼ gulaʼlén xisedoʼ naʼ, buluʼlén caʼ lubá yötsiʼ naʼ, en gulaʼröli le, ateʼ lë naʼ bësiëʼ bitiʼ bi bunödzaj. Gulasi iaʼbal-la xisedoʼ naʼ ga naca luyú bëbu, ateʼ gulaʼzxö́n, en xitsáʼ raʼ gulaʼbö́ʼ. Buluʼnödzaj lë naʼ bësiëʼ. Tu dxiguʼ xisedoʼ naʼ bësiëʼ bunödzaj iaʼchí uruáʼ xisedoʼ caʼ. Iaʼtú bunödzaj iaʼtsónnalalaj caʼ, ateʼ iaʼtú naʼ bunödzaj iaʼtú gayuáʼ caʼ.
Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Nu zoa nagui, en riyöni ral-laʼ uzë́ nagui.
Riguíxjöʼë Jesús bizx que rucúdzuʼë didzaʼ
(Mt. 13:10-17; Lc. 8:9-10)
10 Cateʼ chibugáʼanëʼ tuzëʼ Jesús, bilaʼdxín nupa dáʼgaca Lëʼ ga zoëʼ, núngaca tsözxö́n idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ bi saʼyéaj lë naʼ bucúdzuʼë didzaʼ. 11 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Libiʼiliʼ nadéliʼliʼ tséajniʼiliʼ le nagachiʼ ca rinná bëʼë Dios, pero nupa naʼ bitiʼ nácagaca tuz len rëʼu, ruíʼilenaʼ légaquiëʼ didzaʼ yuguʼ le rucúdzuʼa didzaʼ. 12 Caní runaʼ para gaca lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna:
Uluʼyúëʼ, en bitiʼ ilaʼléʼenëʼ.
Uluʼzë́ nágagaquiëʼ, en bitiʼ ilaʼyéajniʼinëʼ.
Bitiʼ uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ para gaca uniti lahuaʼ légaquiëʼ ca naca dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ.
Riguíxjöʼëʼ Jesús le bucúdzuʼë didzaʼ
(Mt. 13:18-23; Lc. 8:11-15)
13 Jesús gudxëʼ caʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ:
—¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ lë naʼ bucúdzuʼa didzaʼ? ¿Nacxi caz gaca tséajniʼiliʼ iaʼzícaʼrö le ucúdzuʼa didzaʼ? 14 Bönniʼ guz naʼ náquiëʼ nu ruzë́ xtídzëʼë Dios.
15 ’Nácagaca bal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ gulasi raʼ nöza. Taʼyönnëʼ xtídzëʼë Dios, en ca taʼyö́nisinëʼ caʼ, laʼ zaʼtë Satanás tuʼ xihuiʼ, en rigúa didzaʼ naʼ bidxín lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ.
16 ’Nácagaca iaʼbal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ gulasi ga röʼö guiö́j. Taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, ateʼ len yöl-laʼ rudzeja quégaquiëʼ taʼziʼë le. 17 Bitiʼ riyaza icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ, ateʼ tu chíʼisö taʼdë́ʼë le. Cateʼ bi raca quégaquiëʼ, o zoa nu ribía ladxiʼ légaquiëʼ tuʼ taʼdë́ʼë didzaʼ naʼ, laʼ tuʼhuö́atë ládxiʼgaquiëʼ.
18 ’Nácagaca iaʼbal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ gulasi ga naʼ tuʼlén lubá yötsiʼ. Taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, 19 pero tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ le nácagaca que yödzölió ni. Nazíʼ yéʼeguequinëʼ tuʼ nadxíʼiguequinëʼ yuguʼ yöl-laʼ tsahuiʼ, en taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ yuguʼ le dë. Taʼyaza icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ yúguʼtë lë ni, en tuʼsuniti didzaʼ naʼ, para cabí gun dxin lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ.
20 ’Nácagaca iaʼbal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ gulasi ga naca luyú bëbu. Taʼyönnëʼ didzaʼ naʼ, en taʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ le, ateʼ run dxin lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. Nácagaca bal-la bönachi caní ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼchí uruáʼ huéaj. Nácagaca iaʼbal-lëʼ ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼtsónnalalaj caʼ, ateʼ nácagaca iaʼbal-la bönachi ca xisedoʼ naʼ buluʼnödzaj iaʼtú gayuáʼ caʼ.
Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús que tu le rigúʼu beníʼ
(Lc. 8:16-18)
21 Jesús gudxëʼ caʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ:
—¿Naruʼ rigálaʼruʼ guíʼ, ateʼ rudúsiʼruʼ le tu guíʼina, o rigúʼuruʼ le zxani le rátiʼruʼ? Bitiʼ caʼ runruʼ caní. Ruzóaruʼ guíʼ ga naca xitsáʼ ga cuʼu beníʼ. 22 Yúguʼtë le nagachiʼ iláʼ lahui, ateʼ yúguʼtë le raca balándoʼos ilaʼrúaj ga lináʼ. 23 Nu zoa nagui, en riyöni ral-laʼ uzë́ nagui.
24 Gudxëʼ caʼ légaquiëʼ:
—Guliʼgüíʼ ládxiʼliʼ le riyö́niliʼ. Ca naca le ruríxiliʼ, laʼ leze urixëʼ Dios queë́liʼ, ateʼ gunnëʼ queë́liʼ iaʼlatiʼ. 25 Nu nazíʼi le zaʼ que, guʼë que iaʼlatiʼ, pero nu bitiʼ nazíʼi le, laʼs dui le dë que, udúa.
Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca rizxö́n zxoaʼ xtila
26 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Ca raca ni le rinná bëʼë Dios naca ca raca cateʼ ruchejëʼ tu bönniʼ zxoaʼ xtila lu yu. 27 Chiʼi dzö́ʼölö rásiëʼ, en riyasëʼ cateʼ zaʼ reníʼ. Taʼlén zxoaʼ xtila naʼ, en taʼzxö́n, pero bitiʼ nö́zinëʼ lëʼ nacxi raca taʼzxö́n. 28 Laʼ cuinsi luyú naʼ ruxö́n le nadúzgaca luyú naʼ, zíʼalö xiyazi, níʼirö zaʼ do que, en tödi naʼ cuía xuiʼi nál-la lu do que. 29 Cateʼ chinal-la xuiʼi naʼ, laʼ tséajtëʼ tsöjchibëʼ do naʼ tuʼ chibidxín dza uziʼë xuiʼi.
Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca raca que xisé mostaza
(Mt. 13:31-32; Lc. 13:18-19)
30 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—¿Bizxi caz innaruʼ ca raca ni le rinná bëʼë Dios? ¿Bizxi ucúdzuʼruʼ didzaʼ ca raca? 31 Raca ca raca que tu xisedoʼ mostaza. Cateʼ riyaza luyú naca tu xisedoʼ nácatërö cuidiʼ ca yúguʼtë xisedoʼ dzöʼö luyú, 32 pero cateʼ chinadúz, rilén, en rizxö́ntërö ca yúguʼtë guixiʼ cuan rö́ʼgaca luyú. Tsca run yanaʼ niʼa nëʼe, gaca ilaʼdxinbaʼ biguínnidoʼ, en uluʼdxíabaʼ xicáʼagacabaʼ lu zxul-la que.
Ca rugunëʼ dxin Jesús le rucúdzuʼë didzaʼ
(Mt. 13:34-35)
33 Caní guca, busédinëʼ Jesús légaquiëʼ, en ziánrö caʼ le bucúdzuʼë didzaʼ tsca guca ilaʼyéajniʼinëʼ. 34 Yúguʼtë didzaʼ bë́ʼlenëʼ bönachi bucúdzuʼë didzaʼ, ateʼ yúguʼtë didzaʼ ni buchila láʼanëʼ, buzéajniʼinëʼ légacasëʼ bönniʼ usëda queëʼ.
Jesús ribequi dxíëʼ böʼ budunuʼ
(Mt. 8:23-27; Lc. 8:22-25)
35 Laʼ dza náʼasö, cateʼ ridzö́ʼ, Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ:
—Tö́ditsöcaʼruʼ iaʼtsöláʼa nísadoʼ ni.
36 Níʼirö buluʼláʼalenëʼ bönachi zián nacuáʼ niʼ, ateʼ buluʼsë́ʼë bárcodoʼ ga naʼ chizóasëʼ Jesús. Gulaʼcuáʼ caʼ niʼ iaʼzícaʼrö bárcodoʼ söjácalen légaquiëʼ. 37 Gusí lo recja böʼ budunuʼ lu nisa naʼ, ateʼ gudáʼa nisa lëʼe bárcodoʼ naʼ. Caʼ guca, zeaj ridzáʼ nisa lëʼe bárcodoʼ naʼ. 38 Dëʼ rásiëʼ Jesús lu xicúgüëʼ ga naca xitsáʼalö lëʼe bárcodoʼ naʼ, ateʼ buluʼsubanëʼ Lëʼ. Tëʼ Lëʼ:
—¡Bönniʼ Usedi! ¿Naruʼ cabí ruíʼi ládxiʼtsoʼ netuʼ? ¡Huáti caztuʼ lu nisa ni!
39 Níʼirö guyasëʼ Jesús, en gunná béʼenëʼ böʼ naʼ recja, gunnë́ʼ:
—Gurö́ʼö dxi.
Gudxëʼ caʼ nisa naʼ, gunnë́ʼ:
—Dxisö guzóa.
Gurö́ʼö dxi böʼ naʼ guyecja, en guzóa dxi lu nísadoʼ naʼ. 40 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, rnnëʼ:
—¿Bizx que radxi ridzö́biliʼ caní? ¿Naruʼ cabí réajlëʼëliʼ Dios?
41 Niʼ tádxinëʼ gulë́ luzë́ʼë tuëʼ iaʼtúëʼ:
—¿Nuzxi caz bönniʼ ni? ¡Tun böʼ recja, en nísadoʼ ca rnna xtídzëʼë!