23
Jesús ruzéguiʼë yuguʼ bönniʼ yudoʼ didzaʼ
(Mr. 12:38-40; Lc. 11:37-54; 20:45-47)
Níʼirö Jesús bë́ʼlenëʼ bönachi nacuáʼ niʼ len yuguʼ bönniʼ usëdi queëʼ didzaʼ. Rëʼ légaquiëʼ:
—Yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi nuhuöázagaquiëʼ xilatjëʼ Moisés, en tuʼsédinëʼ bönachi. Que lë ni naʼ, guliʼgún yúguʼtë le ilë́ʼ libíʼiliʼ, pero bitiʼ gunliʼ libíʼiliʼ ca naʼ tunëʼ légaquiëʼ, tuʼ tu le taʼnnë́ʼ, en iaʼtú le tunëʼ. Le taʼnná béʼenëʼ bönachi naca ca tu yuaʼ ziʼi le cabí sequiʼ nu guáʼ, ateʼ tuʼguʼë le yaʼzxícjagaca bönachi, pero légaquiëʼ bitiʼ të́ʼënnëʼ uluʼtenëʼ le, calëga len tuze xibö́n náʼagaquiëʼ. Yúguʼtë le tunëʼ, tunëʼ para ilaʼléʼe bönachi légaquiëʼ, tuʼ tunëʼ zxön le túguiʼë yen náʼagaquiëʼ, en raʼ xigágaquiëʼ ga naʼ nuzúajgaquiëʼ tu le nazúaj lu guichi láʼayi, en tuʼtunnëʼ luzxi lariʼ nácugaquiëʼ. Të́ʼënnëʼ ilaʼböʼë ga naca lataj lo ga naʼ tuʼdubëʼ tahuëʼ, encaʼ ga naʼ naca lataj lo lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios. Lëscaʼ caní, të́ʼënnëʼ uluʼgapa bönachi légaquiëʼ didzaʼ ba zxön gapa naca lógaca bönachi, en të́ʼënnëʼ ilë́ bönachi légaquiëʼ: “Padiux, bönniʼ usedi.”
’Pero libíʼiliʼ, bitiʼ ral-laʼ gunliʼ ga nu guíë libíʼiliʼ: Bönniʼ Usedi, tuʼ zoa tuz Nu naca Bönniʼ Usedi queë́liʼ, nedaʼ, Cristo, ateʼ yúguʼtëliʼ nácaliʼ bö́chiʼliʼ tuliʼ iaʼtuliʼ. Cuntu nu guië́liʼ luyú ni, bitiʼ innaliʼ: Xuz, tuʼ zoa tuz Nu naca Xúziliʼ, zoëʼ yehuaʼ yubá. 10 Bitiʼ gunliʼ ga nu guíë libíʼiliʼ: Xan, tuʼ zoa tuz Nu naca Xanliʼ, nedaʼ, Cristo. 11 Nu nutsaʼ ládjaliʼ nu run xichinliʼ iaʼzícaʼröliʼ, nu ni naʼ gácarö lo ga zóaliʼ. 12 Channö nu uzóa cuini lataj lo, cáʼasö ugáʼana nu naʼ, pero nu naca nöxaj ladxiʼ, gaca lo.
13 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Ruzágaʼliʼ nöza söjácalen bönachi para ilaʼdxín ga niʼ rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. Laʼ libíʼisiliʼ bitiʼ sequiʼ tsúʼuliʼ, en bitiʼ ruíʼiliʼ lataj ilaʼyúʼu nupa të́ʼëni ilaʼyúʼu.
14 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Rugúaliʼ yuguʼ lídxigacanu nigula uzë́bidoʼ, en para uluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, xidzé rulídzaliʼ-nëʼ Dios. Que lë ni naʼ, zíʼtërö irugu queë́liʼ quíʼi sácaʼliʼ.
15 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Ridö́diliʼ idú lu nísadoʼ, en idú yödzölió ni para gunliʼ ga tseaj ládxëʼë tu bönniʼ Dios tsözxö́n len libíʼiliʼ, en cateʼ chiguzxéquiʼliʼ-nëʼ, runliʼ ga nabágaʼrëʼ xíguiaʼ ca libíʼiliʼ, ateʼ tsöjtsuʼë lu guíʼ gabila.
16 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ. Nachul-la loliʼ, ateʼ rë́ʼëniliʼ uluíʼiliʼ nöza bönachi. Caní naca queë́liʼ tuʼ rnnaliʼ: “Channö bi rizíʼ lu nëʼë tu bönniʼ niʼa que yudoʼ, bitiʼ run bayudxi, pero channö runëʼ le niʼa que oro dzöʼö yudoʼ, bayudxi gun.” 17 Libíʼiliʼ, bönniʼ lo chul-la, en tuʼ caréajniʼi. ¿Bízxilö nácarö lo? ¿Naruʼ oro naʼ, o yudoʼ le run láʼayi oro naʼ? 18 Lëscaʼ caní rnnaliʼ: “Channö nu bönniʼ gunëʼ le niʼa que bucugu láʼayi, bitiʼ gun bayudxi, pero channö gunëʼ le niʼa que gun zxoa lahui, bayudxi gun.” 19 Libíʼiliʼ, nazídiliʼ, en nachul-la loliʼ. ¿Bízxilö nácarö lo? ¿Naruʼ gun zxoa láhuisö, o bucugu láʼayi naʼ run láʼayi gun naʼ? 20 Que lë ni naʼ, channö nu bönniʼ runëʼ le niʼa que bucugu láʼayi, runëʼ le niʼa que le, encaʼ niʼa que yúguʼtë le zxóagaca láhuisö. 21 Lëscaʼ caní, channö nu bönniʼ runëʼ le niʼa que yudoʼ, runëʼ le niʼa que le, encaʼ niʼa queëʼ Dios, nun cazëʼ xilatjëʼ niʼ. 22 Lëscaʼ caní, channö nu bönniʼ runëʼ le niʼa que yehuaʼ yubá, runëʼ le niʼa que lataj ga röʼë rinná bëʼë Dios, encaʼ niʼa que Lë cazëʼ Dios röʼë niʼ.
23 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Caní naca queë́liʼ tuʼ riguízxjaliʼ que yudoʼ tu cöʼ huéaj tuʼ chi cöʼ le rizíʼiliʼ que xöhuéaj, en que guixiʼ anís, en que comino laʼ huagu, pero rucáʼanaliʼ le nácarö lo le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, tuʼ cabí runliʼ le naca tsahuiʼ, en bitiʼ ruhuéchiʼ ládxiʼliʼ luzáʼaliʼ, en bitiʼ réajlëʼëliʼ-nëʼ Dios. Yuguʼ lë ni run bayudxi gunliʼ, en lës bitiʼ ucáʼanaliʼ iaʼzícaʼrö lë naʼ runliʼ, le riguízxjaliʼ que yudoʼ. 24 Libíʼiliʼ, nachul-la loliʼ, en rë́ʼëniliʼ uluíʼiliʼ nöza bönachi. Ca naʼ runliʼ naca ca rudö́diliʼ bödzádzadoʼ le réʼjaliʼ, rubéajgacaliʼ-baʼ bö́ʼiyudoʼ, pero rë́ʼjaliʼ-baʼ böaʼ taʼbíëʼ-baʼ bönniʼ.
25 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Nácaliʼ ca zxígaʼdoʼ réʼjaliʼ, en yö́ʼöna ráhuiliʼ. Riguíbiliʼ le nuáʼ cuita lëʼe, pero lu icja ládxiʼdoʼoliʼ nalí yuguʼ le ribanliʼ, en yuguʼ le ruáʼ döʼ runliʼ. 26 Libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo lo chul-la. Zíʼalö guliʼquibi le nuáʼ lu zxígaʼdoʼ, en lu yö́ʼöna, lë naʼ saʼyéaj gácaliʼ tsahuiʼ lu icja ládxiʼdoʼoliʼ, para gácaliʼ caʼ tsahuiʼ cuita lë́ʼëliʼ.
27 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Caní naca queë́liʼ tuʼ nácaliʼ ca yuguʼ yeru ba quégaca nupa chinátigaca, le nácagaca chiguíchidoʼos cuita lëʼe, en le nácatë lachi naláʼgaca, pero nalígaca dxita quégaca nupa chinátigaca, encaʼ yúguʼtë le siguti. 28 Lëscaʼ caní nácaliʼ libíʼiliʼ. Le nácatë láhuisö ruluíʼi cuinliʼ tsahuiʼ lógaca bönachi, pero lu icja ládxiʼdoʼoliʼ naliliʼ yuguʼ le ruluíʼisö tsahuiʼ cuini, en le ruáʼ döʼ runliʼ.
29 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ usedi, encaʼ libíʼiliʼ, bönniʼ yudoʼ fariseo, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Ruchísaliʼ biquitaj que ba gapa nagáchiʼgaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en ruíʼiliʼ biquitaj gapa nagáchiʼgaca bönachi tsahuiʼ. 30 Lëscaʼ caní rnnaliʼ: “Laʼtuʼ zóatuʼ dza niʼte cateʼ gulaʼcuʼë xuz xtóʼotuʼ, bitiʼ guntuʼ légaquiëʼ tsözxö́n cateʼ gulútiëʼ yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.” 31 Tuʼ rnnaliʼ caní, laʼ libíʼisiliʼ runliʼ ba nalí nácaliʼ zxíʼini xiʼsóagaca nupa niʼ bétigaca yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. 32 Caní naca, rusubagaʼ cuinliʼ xíguiaʼ naʼ gulaʼbáguiëʼ xuz xtóʼoliʼ.
33 ’Libíʼiliʼ naʼ, nácaliʼ ca yuguʼ bëla síniaʼ, en diʼa dza quégacabaʼ bëla síniaʼ. ¿Nacxi caz uláliʼ lu le usacaʼ ziʼ libíʼiliʼ lu guíʼ gabila? 34 Que lë ni naʼ, nedaʼ isö́l-laʼa queë́liʼ yuguʼ bönniʼ iluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, encaʼ yuguʼ bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ, en yuguʼ bönniʼ usedi. Yuguʼ bönniʼ ni, bal-lëʼ gútiliʼ-nëʼ, en iaʼzícaʼrëʼ udáʼaliʼ lëʼe yaga cruz, en iaʼzícaʼrëʼ quinliʼ gapa naca lu yuʼu ga rudúbiliʼ rusë́daliʼ queëʼ Dios, ateʼ ulágaliʼ légaquiëʼ tu iaʼtú yödzö. 35 Caní gaca, ibágaʼliʼ libíʼiliʼ xíguiaʼ que idútë rön quégaquiëʼ bönniʼ tsahuiʼ le gulalaj luyú, ga gudelaʼ nu bëti Abel, bönniʼ tsahuiʼ, ga ridxintë nupa bë́tigaca Zacarías, zxíʼinëʼ Berequías, bönniʼ naʼ bë́tiliʼ-nëʼ gatsaj láhuiʼlö ga dë yudoʼ, en ga dë bucugu láʼayi ga naʼ tuʼzéguiʼëʼ böaʼ bë́dxidoʼ lahuëʼ Dios. 36 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, yúguʼtë lë ni ilaʼbagaʼ bönachi nacuáʼ dza ni zóaruʼ naʼa.
Jesús ribödxëʼ niʼa que yödzö Jerusalén
(Lc. 13:34-35)
37 Lëscaʼ caní gunnë́ʼ Jesús:
—Jerusalén, Jerusalén, libíʼiliʼ naʼ rútigacaliʼ-nëʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, en ruládxiʼgacaliʼ guiö́j nupa nasö́l-lëʼë Dios. Zián luzuí gúʼunidaʼ utubaʼ libíʼiliʼ quiaʼ, ca runbaʼ yöjede, rutúbibaʼ bö́radoʼ queë́baʼ zxan xílibaʼ, pero bitiʼ gúʼuniliʼ. 38 Buliʼyútsöcaʼ, cáʼasö ugáʼana yuʼu lídxiliʼ. 39 Caní gaca, tuʼ reaʼ libíʼiliʼ, naʼa isí lo bitiʼ uléʼeliʼ nedaʼ cateʼ innáröliʼ: “Láʼayi náquiëʼ Bönniʼ naʼ zëʼë uláz queëʼ Xanruʼ.”