7
Bitiʼ ral-laʼ ichugu bë́ʼëruʼ böchiʼ luzáʼaruʼ
(Lc. 6:37-38, 41-42)
Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Bitiʼ ichugu bë́ʼëliʼ böchiʼ luzáʼaliʼ, para cabí ichugu bëʼë Dios queë́liʼ, tuʼ ichugu bëʼë Lëʼ queë́liʼ laʼ leze ca naʼ richugu bë́ʼëliʼ queëʼ böchiʼ luzáʼaliʼ, ateʼ ca naʼ rurixi rudö́diliʼ que luzáʼaliʼ, laʼ cáʼasö urixi udödëʼ Dios queë́liʼ. ¿Bizx que ruyúʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo, en bitiʼ réquibeʼenuʼ yuʼu le zxö́ntërö guiö́j loʼ liʼ? ¿Guíëtsoʼ böchiʼ luzóʼo: “Gulö́z, cuejaʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j loʼ”, ateʼ liʼ, le zxö́ntërö caʼ yuʼu guiö́j loʼ liʼ? Liʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinuʼ. Guléaj zíʼalö le zxön yuʼu guiö́j loʼ liʼ, ateʼ níʼirö iléʼenuʼ tsáhuiʼdoʼ para gaca cuejuʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo.
’Bitiʼ güíʼiliʼ quégacabaʼ böʼcuʼ le naca láʼayi, para cabí uluʼhuécjabaʼ, en iláguyaʼabaʼ libíʼiliʼ, en bitiʼ chúʼunaliʼ le naca lesacaʼ queë́liʼ láhuigacabaʼ cuchi, para cabí uluʼzadiʼ níʼabaʼ le.
Guliʼnaba, guliʼguilaj, en buliʼlidza raʼ yuʼu
(Lc. 11:9-13; 6:31)
Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Guliʼnaba, ateʼ Dios gunnëʼ queë́liʼ. Guliʼguilaj, ateʼ gunnëʼ lataj idzöli queë́liʼ. Buliʼlidza raʼ yuʼu, ateʼ Lëʼ isaljëʼ queë́liʼ. Nútiʼtës bönniʼ rinabëʼ, ridéliʼnëʼ, ateʼ bönniʼ riguiljëʼ, ridzöli queëʼ, ateʼ bönniʼ rulidzëʼ raʼ yuʼu, ralaj queëʼ.
’Channö zoëʼ nu bönniʼ ládjaliʼ libíʼiliʼ, ateʼ zóabiʼ biʼi queëʼ, channö inábibiʼ lëʼ yöta xtila, ¿naruʼ unödzjëʼ-biʼ guiö́j? 10 Channö inábibiʼ lëʼ tubaʼ böla, ¿naruʼ unödzjëʼ-biʼ bëla? 11 Libíʼiliʼ nácaliʼ huiáʼ döʼ, pero nö́ziliʼ unö́dzjaliʼ zxíʼiniliʼ le naca tsahuiʼ. Nácatërö löza, Xúziliʼ zoëʼ yehuaʼ yubá unödzjëʼ nupa taʼnábini Lëʼ le naca dxiʼa.
12 ’Que lë ni naʼ, ca naʼ rë́ʼëniliʼ ilún bönachi queë́liʼ, lëscaʼ caní guliʼgún quégaquiëʼ. Lë ni naca le rinná bëʼ xibá queëʼ Moisés, encaʼ le gulaʼnnë́ʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.
Tu ga ral-laʼ tsúʼuruʼ le naca tsúpiʼdoʼ
(Lc. 13:24)
13 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Guliʼtsáz ga nu riyaza le naca tsúpiʼdoʼ. Blagaʼ naca ga nu riyaza, en yalaj naca nöza le röjácalenëʼ bönniʼ ga niʼ ilaʼnítiëʼ, ateʼ taʼyáziëʼ bönniʼ zián niʼ. 14 Tsúpiʼdoʼ naca ga nu riyaza, en lásidoʼos naca nöza le röjácalen bönachi ga niʼ ilaʼdeliʼ yöl-laʼ naʼbán idú, ateʼ nabábasö nupa taʼdzöli le.
Le runruʼ naca bëʼ le nácaruʼ
(Lc. 6:43-45)
15 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Guliʼgún chiʼi cuinliʼ para cabí ilaʼzíʼ yéʼenëʼ bönniʼ taʼzíʼ yëʼë libíʼiliʼ, taʼnnë́ʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Ilaʼdxinëʼ bönniʼ caní ga zóaliʼ, en uluʼluíʼi cuíngaquiëʼ nöxaj ládxiʼdoʼ ca nácagacabaʼ böʼcuʼ zxílaʼdoʼ, pero lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ nácagaquiëʼ ca böʼcuʼ guíʼa síniaʼ. 16 Yuguʼ le tunëʼ ilaca bëʼ le nácagaquiëʼ. Bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía lubá uva lu yaga yötsiʼ, en bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía yaga higo lu guixiʼ legui lásidoʼ. 17 Caní naca, yúguʼtë yaga dxiʼa taʼbía le naca dxiʼa, ateʼ tu yaga cabí naca dxiʼa ribía le cabí naca dxiʼa. 18 Yaga dxiʼa naʼ bitiʼ gaca cuía le cabí naca dxiʼa, ateʼ yaga naʼ bitiʼ naca dxiʼa bitiʼ gaca cuía le naca dxiʼa. 19 Yúguʼtë yaga bitiʼ taʼbía le naca dxiʼa ilaʼrugu, ateʼ ilaʼguʼë léguequi lu guíʼ. 20 Caní naca, yuguʼ le tunëʼ bönniʼ naʼ ilaca bëʼ le nácagaquiëʼ.
Nupa bitiʼ ilaʼyáziëʼ ga rinná bëʼë Dios
(Lc. 13:25-27)
21 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Zian nupa të nedaʼ: “Xan, Xan”, pero calëga yúguʼtëʼ ilaʼyáziëʼ ga rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá. Ilaʼyázasëʼ niʼ bönniʼ tunëʼ ca rë́ʼënëʼ Xuzaʼ Dios, zoëʼ yehuaʼ yubá. 22 Cateʼ idxín dza údxi que yödzölió ni, bönniʼ zián ilë́ʼ nedaʼ, ilaʼnnë́ʼ: “Xan, Xan, bentuʼ libán que xtídzëʼë Dios, buguntuʼ dxin Loʼ, en buguntuʼ caʼ dxin Loʼ para bubéajtuʼ yuguʼ böʼ xihuiʼ, en buguntuʼ caʼ dxin Loʼ bentuʼ zián yöl-laʼ huáca zxön.” 23 Níʼirö nedaʼ guíaʼ légaquiëʼ: “Bitiʼ caʼ núnbëʼa libíʼiliʼ. Guliʼcuíta ga zoaʼ, libíʼiliʼ ruáʼaliʼ döʼ.”
Chopa ca gaca udxíaruʼ xilibi zöʼö
(Lc. 6:47-49; Mr. 1:22)
24 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Iaʼstú caʼ, nu bönniʼ riyönnëʼ xtídzaʼa ni, en gunëʼ ca rnna, bönniʼ ni náquiëʼ ca tu bönniʼ réajniʼinëʼ, budxíëʼ lidxëʼ ga naca lu guiö́j. 25 Cateʼ gulaj guiö́jsiuʼ, en guzxö́n yegu gubóʼo, en guyecja böʼ, gudibi nisa cuita yuʼu naʼ, pero bitiʼ gubixi, tuʼ dxía xilibi lu guiö́j. 26 Naʼa, nu bönniʼ riyönnëʼ xtídzaʼa ni, en bitiʼ runëʼ ca rnna, bönniʼ ni náquiëʼ ca tu bönniʼ bitiʼ réajniʼinëʼ, budxíëʼ lidxëʼ lu yu dzöbi. 27 Cateʼ gulaj guiö́jsiuʼ, en guzxö́n yegu gubóʼo, en guyecja böʼ, níʼirö gudáʼa nisa cuita yuʼu naʼ, ateʼ gubíxitë, en tsaz biguinnaj.
28 Cateʼ Jesús budxi bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ni, buluʼbani bönachi zián nacuáʼ niʼ ca naca le rusédinëʼ, 29 tuʼ rusédinëʼ légaquiëʼ ca tu bönniʼ dë lu nëʼë, en calëga ca tunëʼ bönniʼ yudoʼ usedi quégaquiëʼ.