DIDZAʼ GUSÖ́L-LËʼË PABLO YÖDZÖ ROMA
1
Pablo rugapëʼ Dios bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Roma
Nedaʼ, Pablo, nacaʼ bönniʼ nadóʼo queëʼ Jesucristo, en gubáz queëʼ, tuʼ bulidzëʼ Dios nedaʼ, en gurö́ cazëʼ nedaʼ para gunaʼ libán que didzaʼ dxiʼa queëʼ.
Dza niʼte guzxíʼ lu nëʼë Dios isö́l-lëʼë didzaʼ dxiʼa naʼ queë́ruʼ. Gunnë́ʼ caní lu ruáʼagaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ, ateʼ légaquiëʼ buluʼzúajëʼ le lu guichi láʼayi queëʼ Dios. Buluʼzúajëʼ lu guichi yúguʼtë le ral-laʼ gunëʼ Zxíʼinëʼ Dios, Nu naʼ naca Xanruʼ Jesucristo. Lu yöl-laʼ bönachi queëʼ náquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ David, pero ca naca böʼ naca cazëʼ, le naca láʼayi, naca bëʼ náquiëʼ Zxíʼinëʼ Dios, en nápadëʼë yöl-laʼ huáca. Naca bëʼ náquiëʼ caní tuʼ bubanëʼ lu yöl-laʼ guti. Niʼa que le benëʼ Jesucristo ruzíʼiruʼ xibé le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ Dios, ateʼ benëʼ ga nacaʼ gubáz queëʼ para uláz queëʼ Lëʼ gunaʼ ga ilaʼyéajlëʼ bönachi idútë yödzölió Lëʼ, en ilún ca rnna xtídzëʼë. Bítsaʼliʼ libíʼiliʼ ládjagaca bönachi yödzölió naʼ, pero naʼa nulidzëʼ Dios libíʼiliʼ para guéquiliʼ queëʼ Jesucristo.
Rugapaʼ Dios libíʼiliʼ, yúguʼtëliʼ zóaliʼ Roma. Dios nadxíʼinëʼ libíʼiliʼ, en bulidzëʼ libíʼiliʼ para gácaliʼ quez queëʼ. Rinábidaʼ-nëʼ Xúziruʼ Dios, encaʼ Xanruʼ Jesucristo, gunnëʼ queë́liʼ le ruzáʼ ládxëʼë queë́ruʼ, en le ribequi dxi ládxiʼruʼ.
Rë́ʼënëʼ Pablo tsöjyúëʼ bönachi queëʼ Cristo nacuʼë Roma
Lë ni risí lahuaʼ ruzúajaʼ lu guichi: Tuʼ néquiruʼ queëʼ Jesucristo reaʼ-nëʼ Dios: “Xclenuʼ” ca naca queë́liʼ yúguʼtëliʼ, ateʼ taʼguixjöʼ bönachi idútë yödzölió ca réajlëʼëliʼ Jesucristo. Idú ládxaʼa runaʼ xichinëʼ Dios, runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa ca naca queëʼ Zxíʼinëʼ. Nö́zinëʼ Dios rulídzaticaʼsaʼ-nëʼ, en rinábidaʼ-nëʼ gaca tsahuiʼ queë́liʼ. 10 Rinábiticaʼsidaʼ Dios, channö naca le rë́ʼënëʼ Lëʼ, gunnëʼ nedaʼ lataj uduyúaʼ libíʼiliʼ. 11 Caní rinábidaʼ-nëʼ tuʼ raca ládxaʼa iléʼedaʼ libíʼiliʼ para gaca gunaʼ ga gataʼ queë́liʼ tu le unödzjëʼ Dios Böʼ Láʼayi queë́liʼ, le gun ga gácaliʼ tsutsu. 12 Lë naʼ rë́ʼëndaʼ naca utipa ládxiʼruʼ turuʼ iaʼturuʼ, tuʼ réajlëʼëruʼ Jesucristo yúguʼtëruʼ.
13 Böchiʼ luzáʼadoʼ, rë́ʼëndaʼ inö́ziliʼ lë ni. Zián luzuí bëʼ ládxaʼa guídaʼ ga zóaliʼ, pero ga ridxintë naʼa bitiʼ runni quiaʼ. Rë́ʼëndaʼ guídaʼ ga zóaliʼ para gunaʼ ga uzíʼiliʼ xibé libán naʼ runaʼ, ca naʼ tuʼzíʼ xibé iaʼbal-la bönachi yödzölió ni. 14 Dë le ral-laʼ gunaʼ quégaca yúguʼtë bönachi, quégaca bönachi nazë́dagaca, en quégaca bönachi cabí nazë́dagaca, quégaca bönachi taʼyéajniʼi, en quégaca bönachi cabí taʼyéajniʼi. 15 Que lë ni naʼ, tsca gaca gunaʼ, zoaʼ ribözaʼ gunaʼ caʼ libán que didzaʼ dxiʼa ga niʼ zóaliʼ libíʼiliʼ, zóaliʼ Roma.
Yöl-laʼ huáca zxön que didzaʼ dxiʼa
16 Bitiʼ caʼ rutuíʼidaʼ runaʼ libán que didzaʼ dxiʼa, tuʼ napa yöl-laʼ huáca queëʼ Dios para gun ga uluʼlágaca yúguʼtë nupa taʼyéajlëʼ le. Ga risí lo, rë́ʼënëʼ Dios ilaʼyönnëʼ bönniʼ judío le, ateʼ tödi naʼ ilaʼyöni caʼ bönachi izáʼa. 17 Didzaʼ dxiʼa ni ruluíʼi rëʼu gunëʼ Dios ga huöácaruʼ tsahuiʼ, channö uyéajlëʼëruʼ Lëʼ, en bitiʼ gaca chopa ládxiʼruʼ. Ca naca lë ni nazúaj caʼ lu guichi láʼayi, rnna: “Nu naca tsahuiʼ tuʼ réajlëʼ Dios, gataʼ yöl-laʼ naʼbán que nu naʼ.”
Xíguiaʼ nabágaʼgaca bönachi
18 Dios, Nu zoa yehuaʼ yubá, buluʼe lahui bitiʼ riléʼenëʼ dxiʼa yúguʼtë le ruáʼ döʼ, en le cabí naca tsahuiʼ tun bönachi. Gunëʼ xíguiaʼ yuguʼ bönniʼ naʼ, lu yöl-laʼ bitiʼ naca tsahuiʼ quégaquiëʼ taʼdáʼbaguëʼë le naca idútë li. 19 Caní gaca quégaquiëʼ tuʼ naláʼ lahui lógaca yúguʼtë bönachi le naca bëʼ zoa cazëʼ Dios, tuʼ buluíʼi quézinëʼ Dios lë ni ga naʼ nacuʼë. 20 Dza niʼte cateʼ siʼ gutaʼ yödzölió, ga ridxintë naʼa dza, yuguʼ le nunëʼ Dios nácagaca bëʼ le cabí gaca iléʼeruʼ queëʼ Dios, ca naca yöl-laʼ huáca idú queëʼ, en le naca cazëʼ Dios. Que lë ni naʼ, bitiʼ gaca ilaʼnnë́ʼ bitiʼ nabágaʼgaquiëʼ xíguiaʼ. 21 Cateʼ niʼ gulúnbëʼë Dios, bitiʼ gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ Lëʼ ca ral-laʼ tseaj ládxiʼruʼ-nëʼ Dios, en bitiʼ gulë́ʼ Lëʼ: “Xclenuʼ.” Que lë ni naʼ, cáʼasö böáca le gulaʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ gulaʼchul-la gulaʼnítiëʼ tuʼ nazidi icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. 22 Sal-laʼ guléquinëʼ taʼyéajniʼinëʼ yenniʼ, buluʼhuöáquiëʼ bönniʼ bitiʼ bi nö́zguequinëʼ 23 tuʼ buluʼcáʼanëʼ yöl-laʼ beníʼ queëʼ Dios Nu zóaticaʼsö, ateʼ gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga, budóʼ naʼ nácagaca ca yuguʼ bönniʼ tati cazëʼ, en ca yuguʼ böaʼdoʼ zoa xíligacabaʼ, en ca yuguʼ böaʼ guixiʼ taʼdabaʼ lu yu, en ca yuguʼ böaʼ bëla táʼayöj lë́ʼëbaʼ lu yu ni.
24 Que lë ni naʼ Dios guléaj ládxëʼë légaquiëʼ para ilunëʼ yuguʼ le taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ, ateʼ caní guca, buluʼcáʼana cuíngaquiëʼ lu yöl-laʼ stuʼ tuëʼ len iaʼtúëʼ. 25 Guca caní tuʼ buluʼcáʼanëʼ xtídzëʼë Dios, le naca idútë li, ateʼ gulaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ tu le cabí nácatë. Gulunëʼ bal, en gulaʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ yuguʼ le benëʼ Dios, en calëga Lë cazëʼ Dios, Nu naʼ ral-laʼ gácaticaʼsö queëʼ yöl-laʼ ba. ¡Caʼ gaca!
26 Que lë ni naʼ Dios guléaj ládxëʼë légaquiëʼ para ilunëʼ yuguʼ le taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ. Yuguʼ nigula buluʼcáʼananu yöl-laʼ rizóalen bönniʼ, para ilunnu le ruáʼ döʼ. 27 Lëscaʼ caní gulunëʼ yuguʼ bönniʼ biguiúʼ, buluʼcáʼanëʼ yöl-laʼ rizóalen nigula, ateʼ gulaʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ túnlenëʼ tuëʼ iaʼtúëʼ, en gulunëʼ le tun ga nu rutuíʼi, tuʼ gulaʼcuáʼlenëʼ laʼ luzáʼa bö́nniʼgacasëʼ. Que lë ni naʼ gulaʼguíʼi gulaʼzáquiëʼ lu xipë́laʼgaquiëʼ yuguʼ bönniʼ gulunëʼ caní tuʼ bubiʼë Dios quégaquiëʼ ca saʼyéaj dul-laʼ naʼ gulunëʼ tuʼ nucáʼanagaquiëʼ Dios.
28 Tuʼ cabí gulë́ʼënnëʼ ilunëʼ Dios bal, que lë ni naʼ guléaj ládxëʼë Dios légaquiëʼ para ilaʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ le bitiʼ naca dxiʼa, en ilunëʼ le cabí nazacaʼ.
29 Túnticaʼsëʼ yúguʼtë le cabí naca tsahuiʼ, en yuguʼ le naca stuʼ.
Tunëʼ le ruáʼ döʼ, en tuʼhuídiʼnëʼ.
Bitiʼ taʼléʼenëʼ dxiʼa luzáʼagaquiëʼ, en tuʼzxéʼenëʼ luzáʼagaquiëʼ.
Tutiëʼ luzáʼagaquiëʼ, en taʼdíl-lalenëʼ luzáʼagaquiëʼ.
Taʼzíʼ yéʼenëʼ bönachi, en ziʼtë nácagaquiëʼ xihuiʼ.
Taʼnnë́ʼ que luzáʼagaquiëʼ.
30 Taʼnnë́ʼ le cabí nácatë que luzáʼagaquiëʼ.
Bitiʼ taʼléʼenëʼ Dios dxiʼa, en nácagaquiëʼ bönniʼ bizxaj.
Tun cuíngaquiëʼ lo, en tun ba zxön cuíngaquiëʼ.
Taʼguiljëʼ le ruáʼ döʼ ilunëʼ, en taʼdáʼbaguëʼë xuz xináʼagaquiëʼ.
31 Nácagaquiëʼ bönniʼ bitiʼ taʼyéajniʼinëʼ, en tun dítjagaquiëʼ xtídzaʼgaquiëʼ.
Bitiʼ nácagaquiëʼ dxiʼi ladxiʼ ca ral-laʼ ilácagaquiëʼ.
Bitiʼ tuʼniti lahuëʼ luzáʼagaquiëʼ.
Bitiʼ tuʼhuechiʼ ládxiʼgaquiëʼ luzáʼagaquiëʼ.
32 Nö́zguequi quézinëʼ le nuzóëʼ tsaz Dios ca ral-laʼ gaca quégaca nupa tun yuguʼ le caní, ilátigaca tsaz. Sal-laʼ nö́ziguequinëʼ lë ni, calë́gasö caní tunëʼ, pero taʼyaza ládxiʼgaquiëʼ nupa tun caʼ caní.