12
Ejempluꞌ bee bene enu lixiu uriꞌi riñaꞌ lu tucu bene
(Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19)
Chequie uquixie Jesuse nú uninu puro bee ejemplu lubee bene zeꞌe. Nu uninu:
―Tucu niyu uquienii bee aca uva lu yuꞌlla nu uduꞌlla eluꞌ diqui abenchilaꞌe, nu urecheꞌella tucu elu tsiꞌilla bee uva, nu urecheꞌella tucu elu ayaa zucu bene enu riꞌi ucu yeene.
’Che udeteꞌlla yuu zeꞌe lleꞌla lubee bene, enu riꞌi riñaꞌ lue, nu chu nzalla enza istu zuculla. Chequie chenu uriña tiembu nú aca ulaꞌcu bee uva, uxeꞌla niyu zeꞌe tucu mosoꞌlla nze tucu lunú rialalla. Pero unaꞌtse bee bene zeꞌe mosoꞌ zeꞌe, nu udiñi beei liꞌilla nu uxeꞌla beei liꞌilla scuatsia. Che uxeꞌla bene enu neca steneꞌ yuu zeꞌe stucu mosoꞌlla lubee bene zeꞌe, pero mosoꞌ zeꞌe utiꞌqui beei cuna nú udiquichiꞌquiꞌ beei liꞌilla. Uxeꞌlalla stucu mosoꞌlla lubee bene zeꞌe, pero mosoꞌ quieꞌ unguuti beei. Huaxi bee mosoꞌ uxeꞌlalálla, texcuaꞌa bee mosoꞌ quieꞌ uzeteꞌcheꞌ beei nu texcuaꞌa beella unguuti beei.
’Chequie bene enu neca stene yuu zeꞌe, rriꞌitsia nú xeꞌlalla llianaꞌlla, enu chiquiꞌ secaalla. Xne uriꞌilla elliebacuꞌ nú unilla: “Neli nzu arquia nú luꞌcu bee benecuaꞌ ulaꞌna lu llianaꞌa.” Pero uni bee bene zeꞌe lu saꞌbeei: “Bene quieꞌ neca enu yaꞌnanu yuu quieꞌ, té utiaꞌahua liꞌi, para nú yaꞌna nuaꞌahua yuu quieꞌ.” Che unaꞌtse beei llianaꞌ bene enu neca stene yuu zeꞌe, nu unguuti beei llianaꞌlla nu utsiꞌqui beei llianaꞌlla stucu luhuare.
Nu unidichiaꞌ Jesuse nú uninu:
―¿Xa rriꞌihua elliebacuꞌ nú riꞌi bene enu neca stene yuu zeꞌe? Puese nia luhua nú nzeꞌtalla nu útilla bee benecuaꞌ nu deteꞌlla yuꞌlla lu texcuaꞌa bee bene.
10 ’¿Xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni?
Quiee nú uhua uꞌna bee bene enu rrecheꞌe niꞌi,
quiee quieꞌ neca nú mase uzibiꞌ ungacheꞌ niꞌi zeꞌe.
11 Nucuaꞌ neca nú uriꞌi Diose, nu chiquiꞌ nzenu arquiꞌru nucuaꞌ.
12 Chequie chenu ubeneꞌ bee bene enu rnibiyaꞌ lunú uni Jesuse scua, niarquiꞌbeei nú naꞌtse beei liꞌinu para nú chánu niꞌcuꞌ, pero lunú xiqui beei bee bene utsanaꞌ beei liꞌinu nu chu nzuebeei.
Unidichiaꞌ bee bene lu cuendaꞌ bee impuesto
(Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26)
13 Che uxeꞌla bee bene, enu rnibiyaꞌ zeꞌe chiucu chuna bee fariseo cuna chiucu chuna bee beneꞌ Herodes lu Jesuse, para nú laꞌna beei xa modo ninu tucu bedichiaꞌ para nú nuꞌ modo riꞌi condra beei liꞌinu. 14 Chenu uriña bee benequieꞌ lu Jesuse unibeei lunu:
―Maestro, nediyaꞌru nú rnilu nú neli neca, nu la riꞌilu caso nú xa neca bee bene, xne lulu neca tucu necatse bee bene. Nu neli seteꞌlu bee bene lunú rnibiyaꞌ Diose nú xa huañi bee bene. Enzeꞌe rnidichiaꞌru lulu. ¿Neca nzeꞌca nú dixiuru impuesto lu arre César la?, urre ¿la neca nzeꞌcae la? ¿Dixiuru la urre la dixiuru la?
15 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ, lunú lia unitsia beei scua, nu uninu lubeei:
―¿Xi nú rriꞌihua preo liꞌá scua? Uliꞌquihua tucu melu para nú lañine.
16 Che uriñayuu bee bene zeꞌe tucu melu lu Jesuse, nu uninu lubeei:
―¿Tiluu nzucu lu melu quieꞌ nu ti lee enu nzucu lue?
Nu ucuaqui beei nú unibeei lunu:
―Lu arre César.
17 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu:
―Udeꞌteꞌhua lunú neca cuendaꞌ César lu César, nu udeꞌteꞌhua lunú neca cuendaꞌ Diose lu Diose.
Nu chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei chenu ucuaquinu scua.
Chenu unidichiaꞌ bene nú huañi zeca bee bene enu unguti
(Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40)
18 Che uya texcuaꞌa bee saduceo lu Jesuse. Xne rnibeei nú la huañi zeca bee bene enu unguti nu unidichiaꞌ beei lunu:
19 ―Maestro, rni leyꞌ Moisés nú tunu ati tucu niyu nu utsaꞌnalla unaꞌalla nu né luꞌcu beella enduꞌ, che yucu bichi tuxie zeꞌe unaꞌa zaqui zeꞌe, para nú luꞌcu beei enduꞌ enu neca xi neca enduꞌ tuxie zeꞌe. 20 Ucuaꞌa achi bichi bene, bichi rlu beei uyucu unaꞌa, pero ungutilla, nu né luꞌcu unaꞌlla enduꞌ. 21 Chequie uyucu bichi rrucu beei unaꞌa zaqui zeꞌe, pero leꞌca esquie ungutilla, nu né luꞌcu unaꞌa zeꞌe enduꞌlla, leꞌca esquie ulleꞌca bichi rriuna beei. 22 Scua unga lu achi beei, uyucu beei unaꞌa zeꞌe, pero niꞌ tucu beei né luꞌcu beei enduꞌ cuna unaꞌa zeꞌe, che unguti unaꞌa zeꞌe. 23 Puese chenu huañi zeca bee bene enu unguti, lu achi bichi beei, ¿ta beei neca niyuꞌ unaꞌa cuaꞌ xne lu achi bichi beei uyucu beei unaꞌa cuaꞌ?
24 Nu ucuaqui Jesuse lubeei nú uninu:
―Lixiu nchiñi elliebacuꞌhua, xne la acahua Stichiaꞌ Diose nu la chuluhua xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose. 25 Xne chenu huañi zeca bee bene enu unguti, la yucuaꞌ bee bene saꞌ bee bene nu lecaꞌ eluxia zeꞌe. Acatsia bee bene xi neca bee ángele liñibe. 26 Equie nú huañi zeca bee bene enu unguti, ¿xieꞌ lascaꞌ ulahua lu libroꞌ Moisés elu rni nú ulañiꞌlla tucu aca nú riqui la? Zeꞌe ubeneꞌlla chii Diose nú uninu: “Liꞌá neca Diose, lu Abraham, cuna lu Isaac, cuna lu Jacob.” 27 ¡Enzeꞌe nia luhua núla necanu Diose lubee bene enu unguti! Necanu Dioseꞌ bee bene enu nehuañi. Xne para liꞌinu ye bee bene nehuañi. Chiquiꞌ lixiu nchiñi elliebacuꞌhua.
Mandamiento nú máse neca equie
(Mt. 22:34-40)
28 Chenu ubeneꞌ tucu bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nú ucuaqui nzeꞌca Jesuse, lubee benecuaꞌ uyabicai lu Jesuse nu unidichiaꞌi lunu:
―¿Ta mandamiento nú máse neca equie?
29 Che ucuaqui Jesuse nú uninu:
―Mandamiento nú máse neca equie rni: “Ubeneꞌhua bee bene Israel, liꞌinu enu neca Dioseꞌahua tucutsia necanu. 30 Uzeca liꞌinu enu neca Dioseꞌlu diquinuꞌ arquiꞌlu, cuna diquinuꞌ lunú necalu, cuna diquinuꞌ elliebacuꞌlu cuna diqui nuꞌ juerzaꞌlu.” Ninguieꞌ neca mandamiento nú máse neca equie. 31 Nu mandamiento rrucu neca: “Zecalu saꞌlu tucu nú secalu liꞌilu.” Lu rucu bee mandamiento quieꞌ, leca stucu mandamiento nú máse neca equie.
32 Chequie ucuaqui ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés zeꞌe nú uni:
―Maestro, uni nzeꞌcalu. Nú unilu scua. Neli nú unilu nú nuꞌ tucutsia Diose, lecaꞌ stucu Diose. 33 Nu zeca bee bene liꞌinu diquinuꞌ arquiꞌlla, cuna diquinuꞌ elliebacuꞌlla cuna diquinuꞌ juerzaꞌlla, cuna diqui nuꞌ lunú necalla, nu zeca bee bene saꞌ bene tucu nú secalla liꞌilla, ninguieꞌ neca nú máse seca lu ye bee uꞌna nú rdeteꞌ bee bene lu Diose.
34 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú ucuaqui nzeꞌca ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés uninu lui:
―La nzulu istu para nú chuꞌulu lunú rnibiyaꞌ Diose.
Che lecaꞌ ti alaca arquiꞌ a nacuꞌdichiaꞌlá lunu.
¿Ti neca bee beneꞌ Cristo enu udetela?
(Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44)
35 Chenu seteꞌ Jesuse bee bene liñi indu llene Jerusalén, unidichiaꞌnu lubeei nú uninu:
―¿Xinu rnibee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nú neca Cristo lliꞌñi David? 36 Nu leꞌca liꞌi David unilla bedichiaꞌ quieꞌ, tucu nú udeteꞌ Espíritu Santo lulla nú unilla:
Diose uni lu liꞌinu enu rnibiyaꞌ lua:
“Uzucu cueꞌtsea chúbee,
hasta nú riꞌá nú nibiyaꞌlu lubee bene enu rlee lulu.”
37 ¿Enzeꞌe tunu neca Cristo, lliꞌñi David, xinu rni David liꞌinu lunu?
Ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe ñia uyuꞌ arquiꞌbeei lunú uninu.
Uni Jesuse nú necha rriꞌi bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés
(Mt. 23:1-36; Lc. 11:37-54; 20:45-47)
38 Chenu uzeteꞌ Jesuse bee bene uninu lubeei:
―Ubiꞌyahua liꞌihua lubee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, xne riuꞌ arquiꞌbeei nú rutu beei xucu nzeꞌca beei, cuna nú riuꞌ arquiꞌbeei nú luꞌcu bee bene ulaꞌna lubeei lu inziu, 39 nu rlaꞌna beei nú sucu beei lu xleta nú máse neca equie liñibe indu, leꞌca scua rriꞌi beei sucu beei elu máse neca equie chenu nze tacu beei. 40 Leꞌca raxi beei niꞌi bee unaꞌa zaqui, rriꞌibeei nú xee rnacuꞌ beei lu Diose, para nú riꞌi bee bene elliebacuꞌ nú neca beei bene nzeꞌca pero máse deteꞌ Diose castiya lubeei.
Uꞌna nú uduꞌu tucu unaꞌa zaqui
(Lc. 21:1-4)
41 Tucu bese chenu nzucu Jesuse liñi indu llene Jerusalén axu elu nchiucuꞌ bee alcancia elu rduꞌ bee bene uꞌna, ulañiꞌnu nú rduꞌ bee bene uꞌna liñibe alcancia zeꞌe. Leꞌca huaxi bee bene xene rduꞌ beei huaxi dimi liñibe alcancia zeꞌe. 42 Che uriña tucu unaꞌa zaqui elitsí zeꞌe, nu uduꞌnchu chiucu melu nú lleꞌnatsia seca liñi tucu bee alcancia zeꞌe. 43 Nu chu ubixia Jesuse bee beneꞌnu, nu uninu lubeella:
―Neli nia luhua nú uꞌna nú uduꞌ unaꞌa zaqui elitsí quieꞌ maselá seca nucuaꞌ lunú uduꞌ beelá bee bene. 44 Xne yebee bene rduꞌtsia beei lunú sucu sobra equie dimiꞌbeei, pero unaꞌa zaqui quieꞌ, añinzuca nú secanchu elitsi uduꞌnchu ye nú neca diminchu liñi alcancia zeꞌe, nu añinzuca nú nucuaꞌtsia neca nú rluꞌcunchu.