6
Chenu ubenchilaꞌ Jesuse eyeche Nazaret
(Mt. 13:53-58; Lc. 4:16-30)
Chequie uchiuꞌu Jesuse zeꞌe, nu ubenchilaꞌnu lachinu cuna bee beneꞌnu. Chenu uriña bichia nú sulachi bee bene uquixie Jesuse nú seteꞌnu bee bene liñi induꞌ bee bene Israel, che ye bee bene enu rieneꞌ nú rninu, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei nu unibeei lu saꞌbeei:
―¿Cá unga nucuaꞌ huaxi nú seteꞌ nucuaꞌ scua? ¿Nu cá uhua nucuaꞌ nú reca elliebacuꞌ nucuaꞌ scua cuna bee milagro nú rriꞌi nucuaꞌ? ¿La nu nucuaꞌ neca enu rriꞌi riñaꞌ ruꞌu bangu nu neca nucuaꞌ llianaꞌ María, nu neca bichi nucuaꞌ Jacobo, cuna José, cuna Judas cuna Simón la? ¿Leꞌca esquie nucuaꞌa bee zana nucuaꞌ eyeche quieꞌ?
Enzeꞌe lá chili arquiꞌbeei liꞌinu. Che uninu lubee bene zeꞌe:
―Catse rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu tucu profeta. Pero la luꞌcu bee bene lachilla ulaꞌna lulla, cuna bee bene niꞌilla cuna bee saꞌlla.
Enzeꞌe né aca a riꞌinu huaxi milagro lachinu uricuꞌtsianu yanu equie chiucu chuna bee bene enu riti nu uriꞌiyecanu bee bene zeꞌe. Chiquiꞌ uyanu arquiꞌ Jesuse, nú né chili arquiꞌ bee bene lachinu liꞌinu.
Che chu uyanu bee eyeche axu zeꞌe nu uzeteꞌnu bee bene zeꞌe.
Uxeꞌla Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu nze tixiuleꞌe xa neca nú rnibiyaꞌ Diose
(Mt. 10:5-15; Lc. 9:1-6)
Chequie ubixia Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu, nu uxeꞌlanu chiucua chiucua beella. Nu udeteꞌnu poder lubeella para nú aca beella hua beella bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. Che unibiyaꞌnu nú lecaxi uyaꞌ beella para lu inziu, la uyaꞌ beella biti nu la uyaꞌ beella pá nú acu beella nu la uyaꞌ beella dimi, uyaꞌtsia beella tucutsia xca beella. Cuna lucutsia beella nú niquieꞌe beella nu cuna xucu beella nú nutu tsia beella. 10 Leꞌca uni Jesuse lubeella:
―Chenu riñahua niꞌi tucu bene uyaꞌnatsiahua niꞌi bene zeꞌe hasta nú chiuꞌuhua eyeche zeꞌe. 11 Tunu tucu eyeche la yucu arquiꞌ bee bene liꞌihua cuna nú la niarquiꞌbeei yeneꞌ beei nú rnihua, uchiuꞌuhua eyeche zeꞌe nu riꞌquihua yuu beꞌchaꞌ nú nuꞌ cuchiuꞌhua, xi neca tucu seña nú lá zucuꞌbeei nú unihua. Ixiuleꞌa luhua nú bichia chenu deteꞌ bee bene cuenda lu Diose másela deteꞌ Diose castiya lubee bene cuaꞌ lunú deteꞌnue lubee bene eyeche Sodoma cuna Gomorra.
12 Che chu nzue bee beneꞌnu nu nzetixiuleꞌe beella lubee bene nú cheꞌe arquiꞌ bee bene lu cuendaꞌ stulabeei.
13 Leꞌca uhua beella huaxi bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna nú uduꞌ beella aceite equie bee bene enu riti nu uriꞌiyeca beella bee bene zeꞌe.
Xa unga chenu unguti Juan Bautista
(Mt. 14:1-12; Lc. 9:7-9)
14 Chequie ubeneꞌ arre Herodes nú chiquiꞌ rni bee bene lu cuendaꞌ Jesuse, catse bee luhuare zeꞌe. Nu uni Herodes:
―Pia nú Juan Bautista uhuañi zeca nee, enzeꞌe rluꞌculla poder nú rriꞌilla bee milagro scua.
15 Pero texcuaꞌa bee bene rni:
―Neca nucuaꞌ profeta Elías.
Nu texcuaꞌa bee bene rni:
―Neca nucuaꞌ tucu bee profeta huaꞌtu.
16 Chenu ubeneꞌ arre Herodes nucuaꞌ unilla:
―Juan Bautista nucuaꞌ liꞌá unibiyaꞌa nú uruꞌu lluca equiella nu uhuañi zecalla nee.
17 Uni Herodes scua xne unibiyaꞌlla nú ulluna Juan nu uyacaꞌcuulla cuna cadena nu uyuꞌulla niꞌcuꞌ equie cuendaꞌ Herodías unaꞌa Felipe bichi Herodes. Pero uyucu Herodes unaꞌa Felipe bichilla. 18 Nu unilá Juan lu Herodes:
―La neca nzeꞌca nú yuculu unaꞌa bichilu.
19 Chequie chiquiꞌ uhuana arquiꞌ Herodías Juan, nu niarquiꞌnchu nú útinchu liꞌilla pero leca modoe. 20 Xne nediyaꞌ Herodes nú neca Juan tucu bene enu neli rriꞌi tucu nú necane cuna nú necalla tucu bene enu nehuañi nzeꞌca lu Diose, enzeꞌe ulliqui Herodes Juan. Nu né zelalla nú riꞌi Herodías lunú niarquiꞌnchu lu Juan, nu añinzuca nú chiquiꞌ riuꞌ arquiꞌlla lunú rni Juan pero la riꞌilla beyaꞌ xa riꞌilla. 21 Pero chenu uriña bichia nú uyuꞌu modo nú niarquiꞌ Herodías nú riꞌinchu, unga nucuaꞌ chenu ulluꞌcu arre Herodes lana, chequie uriꞌi arre Herodes tucu eliñiꞌlla nu udeteꞌlla nú udacu bee bene enu rnibiyaꞌ cuna bee bene enu rnibiyaꞌ lubee sundado, cuna beelá bee bene enu neca equie lubee bene Galilea. 22 Che uyuꞌu xinchiuꞌcu Herodías elu reca eliñi zeꞌe nu chu uyeꞌenchu. Chiquiꞌ uyuꞌ arquiꞌ Herodes cuna bee bene enu nezeneꞌ zeꞌe nú xa uyeꞌenchu nu uni arre Herodes zeꞌe lunchu:
―Unaꞌcuꞌ tatse lunú niarquiꞌlu lua, nu liꞌá liquine.
23 Chequie uquieꞌe arre Herodes dioseꞌlla nú deteꞌlla lunchu lunú nacuꞌnchu mase arliꞌti lunú rnibiyaꞌlla lu. 24 Nu chu uchiuꞌunchu eliꞌyaꞌ nu unidichiaꞌnchu lu naꞌnchu Herodías nú uninchu:
―¿Xi nacua lu arre quieꞌ?
Che uni naꞌnchu Herodías:
―Unaꞌcuꞌ lluca equie Juan Bautista.
25 Nu yexetsia uyuꞌu zecanchu elu nzucu arre Herodes nu uninchu lulla:
―Niarquia nú nee inza liquiꞌlu lu tucu pliatu lluca equie Juan Bautista.
26 Che chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌ arre Herodes. Pero lu nú uquieꞌelalla dioseꞌlla lu ye bee bene enu nezeneꞌ zeꞌe, lecaꞌ modo nú acaalla lunú unacuꞌnchu. 27 Chequie unibiyaꞌ arre Herodes lu tucu sundado nú yeꞌtayui lluca equie Juan Bautista. 28 Nu chu nza sundado zeꞌe liñi niꞌcuꞌ nu uchiecuꞌi lluca equie Juan uricuꞌi lu tucu pliatu nu unguyaꞌi nu udeteꞌi yanchu nu chu udeteꞌnchue ya naꞌnchu Herodías.
29 Chequie chenu ubeneꞌ bee bene enu uyaquie Juan nucuaꞌ, uya beei uya tucu beei cuerpoꞌ Juan nu ucachiꞌ beei cuerpoꞌlla liñi tucu eluhua.
Udeteꞌ Jesuse nú udacu ayuꞌ mili bee bene
(Mt. 14:13-21; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14)
30 Cheelá chenu ubenchilaꞌ chiꞌchiucu bee beneꞌ Jesuse, udixiuleꞌe beella lunu lu ye nú uriꞌi beella cuna nú uzeteꞌ beella bee bene. 31 Nu uni Jesuse lubee beneꞌnu:
―Uteehua, ne chaꞌahua tucu luhuare elu lecati nuꞌ para nú tsulachiaꞌahua zeꞌe lleꞌna.
Uninu scua xne huaxi bee bene rriña lunu nu xiuꞌu beei nziue beei hasta nú né lluꞌcha acununu bee beneꞌnu. 32 Che uyuꞌu Jesuse cuna bee beneꞌnu liñi tucu barco nu nzuebeella tucu luhuare elu lecalí ti nuꞌ. 33 Pero ulañiꞌ huaxi bee bene nú uchiuꞌu barcoꞌ beella nza nu uyuꞌulu bee bene cuaꞌ liꞌibeella. Che uchiuꞌu ye bee bene eyeche zeꞌe nu nzue eꞌya tsia beei nu uriña rlutiaꞌla beei elu riña Jesuse cuna bee beneꞌnu. 34 Chenu ulaca Jesuse liñi barco zeꞌe ulañiꞌnu nú nucuaꞌala huaxi bee bene zeꞌe. Chiquiꞌ uhuaꞌa arquiꞌnu liꞌibeei xne neca beei xi neca bee sanchi enu lecati riꞌi ucu nu uquixienu nú uzeteꞌnu liꞌibeei huaxi bee bedichiaꞌ. 35 Chenu unga uchee, uyabica bee beneꞌ Jesuse lunu nu uni beella:
―Ucheela nee, nu leca niꞌtucu niꞌ bee bene caꞌa. 36 Uniꞌi lubee benecuaꞌ nú yue beei lubee ranchu cuna lubee eyeche axu caꞌa, para nú tsii beei lleꞌna nú acubeei.
37 Pero uni Jesuse lubee beneꞌnu:
―Liꞌihua deꞌtehua nú acu bee bene quieꞌ
Che uni bee beneꞌnu lunu:
―¿Pero xieꞌ che tsiaꞌhua chiucu ayuꞌu dimi denario pá, acu bee bene quieꞌ la?
38 Chequie uni Jesuse lubeella:
―¿Xala pá rluꞌcuhua? Uya biꞌyahua xala pá nuꞌ.
Chenu uriꞌi beella beyaꞌ nú xala pá nuꞌ uni beella lunu:
―Nuꞌ ayuꞌ pá cuna chiucu bela.
39 Che unibiyaꞌ Jesuse nú cuaꞌa bee bene zeꞌe texcuaꞌa texcuaꞌa beei lu ixi xata niyeꞌe zeꞌe.
40 Chequie ucuaꞌa tucu ayua tucu ayua beei luhuare zeꞌe nu ucuaꞌa se cincuentaa se cincuentaa beei. 41 Nu unaꞌtse Jesuse ayuꞌ pá zeꞌe cuna rucu bela zeꞌe nu ubiꞌyanu enza liñibe nu udeteꞌnu cheꞌtsala lu Diose, nu chu uleꞌenu ayuꞌ pá zeꞌe cuna rucu bela zeꞌe udeteꞌnu ya bee beneꞌnu para nú ritsiꞌ beella bee pá cuaꞌ cuna bee bela lu ye bee bene zeꞌe. 42 Udacu ye bee benecuaꞌ hasta nú ubelaꞌ beei. 43 Nu urichescaꞌ beella chiꞌchiucu llume bee pedaso bee pá cuna bee pedaso bee bela enu uyaꞌna lunú udacu beei. 44 Leta ye bee bene enu udacu zeꞌe nucuaꞌa ayuꞌ mili bee niyu.
Utsee Jesuse lu inzatuꞌ
(Mt. 14:22-27; Jn. 6:16-21)
45 Chequie unibiyaꞌ Jesuse nú uyuꞌu bee beneꞌnu liñi barco para nú chu chue beella stucu chú inzatuꞌ elu nchiucuꞌ eyeche nú lee Betsaida. Pero uyaꞌnascaꞌnu zeꞌe para nú ninu lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nú nzanu. 46 Chenu ulaxu nú uninu lubee bene zeꞌe nú nzanu, che chu nzanu tucu dañi nu unacuꞌnu lu Diose zeꞌe. 47 Pero chenu uyuꞌu rulaꞌ, nzuscaꞌ Jesuse dañi zeꞌe. Nu nzala barcoꞌ bee beneꞌnu labe inzatuꞌ, 48 chenu ulañiꞌnu nú chiquiꞌ neriñaꞌ tsenuu bee beneꞌnu barcoꞌ beella xne reca bii enza lubeella. Che uchiuꞌunu ellicabe zeꞌe nu utsenu lu inzatuꞌ zeꞌe, nu uriꞌinu tucu nú nze detenu lubeella. 49 Pero chenu ulañiꞌ bee beneꞌnu nú seenu nzeꞌtanu lu inzatuꞌ zeꞌe, uriꞌi beella elliebacuꞌ nú necanu tucu armaꞌ bene unguti nu urixialibeella. 50 Xne ulañiꞌ ye beella liꞌinu nu ulliqui beella, pero chu uninu lubeella:
―¡Utsu naaqui arquiꞌhua liꞌá nucuaꞌ la lliquihua!
51 Che uyuꞌu Jesuse liñi barcoꞌ beella nu chu ungaxee bii. Chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee beneꞌnu nucuaꞌ. 52 Xne niꞌlá riꞌi beella elliebacuꞌ equie milagro nú uriꞌinu chenu uritsiꞌnu bee pá lubee bene lunú nacuꞌscaꞌ nchiñi elliebacuꞌ beella.
Uriꞌiyeca Jesuse bee bene enu riti eyeche Genesaret
(Mt. 14:34-36)
53 Chequie udete beella stucu chú inzatuꞌ zeꞌe nu uriña beella lu iliu Genezaret nu ullicaꞌcuu beella barcoꞌ beella ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. 54 Hora chenu uchiuꞌu beella liñi barcoꞌ beella uyuꞌulu bee bene Jesuse. 55 Che uya bee bene zeꞌe nu udixiuleꞌe beei lubee bene diqui bee luhuare enza zeꞌe, nu uquixie bee bene uyayu bee bene, bene enu riti nchiucuꞌ lu camiya elu rieneꞌ beei nú nzu Jesuse. 56 Catse elu uya Jesuse sianu necane bee eyeche llaꞌna urre necane bee eyeche llene urre necane bee ranchu udixiu bee bene cuaꞌ bee bene enu riti elu udete Jesuse. Chequie uziquie bee bene enu riti zeꞌe lunu nú zelanu nú tiꞌyabeei masia ruꞌu xucunu; nu ye bee bene enu utiꞌya ruꞌu xucu Jesuse uyecaꞌ bee bene zeꞌe.