9
Leꞌca uni Jesuse lubee bene zeꞌe nú uninu:
―Ixiuleꞌa luhua nú nuꞌhua enu nucuaꞌa caꞌa lá atiscaꞌ hasta nú lañiꞌhua poderꞌ Diose cuna lu ye nú recanu.
Ulubeꞌ Jesuse ellieꞌe nú rluꞌcunu lu chuna bee beneꞌnu
(Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36)
Chenu udete xuꞌcu bichia, che unguyaꞌ Jesuse Pedro, cuna Jacobo cuna Juan. Equie tucu dañi llene, zeꞌe ucheꞌe nú rnaa Jesuse lubeella. Nu chiquiꞌ uyuꞌullieꞌe xucunu nu unga niquichiuaꞌquieꞌe nu lecati aca quié laquie nú niquichiu scua lu iliulabequieꞌ. Hora zeꞌe ulañiꞌ beella nú rdichiaꞌnu Jesuse, Elías cuna Moisés enu uhuañi huaꞌtu. Nu uni Pedro lu Jesuse:
―Maestro, ¡neca nzeꞌca nú nelluaꞌhua caꞌa! Para nú recheꞌeru chuna ranchu: tucue para liꞌilu, nu stucue para Moisés, nu stucue para Elías.
Uni Pedro scua xne chiquiꞌ xiqui beella, nu la riꞌilla beyaꞌ xi unilla. Hora zeꞌe, ulaca tucu xcabe nú uduꞌ xcaꞌlaꞌ equie beella. Nu liñi xcabe zeꞌe, ubeneꞌ beella tucu chi nu uni chi zeꞌe:
―Neca nucuaꞌ lliꞌñia enu chiquiꞌ seꞌcaa, uzuꞌcuꞌhua lunú rninu.
Che ubiꞌya beella diqui abenchilaꞌ zeꞌe, nu lecaꞌ tinuꞌ zeꞌe stucu liꞌtsia Jesuse nzu zeꞌe.
Chenu enta laca beella dañi zeꞌe, uni Jesuse lubeella nú la ixiuleꞌe beella lu niꞌtucu bee bene lunú ulañiꞌ beella zeꞌe, hasta bichia nú huañi zeca Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose.
10 Chequie liꞌitsia beella nediyaꞌ beella nucuaꞌ, añinzuca nú rnidichiaꞌ beella lu saꞌa beella xa neca equie nú huañi zecanu. 11 Nu unidichiaꞌ beella lu Jesuse nú unibeella:
―¿Xi nú rni bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nú enta rluti Elías?
12 Che ucuaquinu lubeella:
―Neli nú nzeꞌta rluti Elías, para nú tsúcheꞌella yeene. ¿Nu xinu rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú chiquiꞌ nehuana zeca liꞌinu enu uxeꞌla Diose cuna nú nibee bene nú lecati necanu? 13 Pero nia luhua nú ubeꞌtala Elías, nu uriꞌi bee bene ye nú niarquiꞌbeei lulla, tucu nú niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú zecalla.
Uhua Jesuse benechiquiꞌ arquiꞌ tucu enduꞌ niyu
(Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43)
14 Chequie chenu ubenchilaꞌ beella elu nucuaꞌa beelá bee beneꞌ Jesuse, ulañiꞌ beella nú nucuaꞌa huaxi bee bene zeꞌe, cuna bee beneꞌnu nu rni xuu chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés lubee beneꞌnu zeꞌe. 15 Chenu ulañiꞌ bee bene zeꞌe nú nzeꞌta Jesuse, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei nu xexuꞌu beei uya niꞌbeei malune lunu. 16 Che unidichiaꞌ Jesuse lubee beneꞌnu nú uninu:
―¿Xi rdichiaꞌnuhua bee benecuaꞌ?
17 Nu ucuaqui tucu bene leta bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nú unilla:
―Maestro, caꞌa nzelayua endua lulu, xne secai ichiaꞌ benechiquiꞌ nu rriꞌi benechiquiꞌ nu la nii. 18 Catse elu nzu endua, siꞌqui benechiquiꞌ liꞌi lu yuu nu xiuꞌu lliña ruꞌi, cuna nú tuꞌna racu xaꞌlayai cuna nú xungai. Unia lubee beneꞌlu nú huabeella benechiquiꞌ arquiꞌ endua pero né aca beella.
19 Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu:
―¡Chiquiꞌ nziti arquiꞌhua nu la chili arquiꞌhua liꞌá! ¿Se xala tiembu rquiꞌña nú tsunua liꞌihua? ¿Nu xa riquilá cuna liꞌihua? Uteyuhua enduꞌ cuaꞌ caꞌa.
20 Che uriñayu bee bene enduꞌ zeꞌe lu Jesuse. Pero chenu ulañiꞌ benechiquiꞌ Jesuse, uriꞌi benechiquiꞌ tucu ichia ziña lu enduꞌ zeꞌe, nu uzanaꞌi lu yuu nu nzendulai nu xiuꞌu lliña ruꞌi. 21 Chequie unidichiaꞌ Jesuse lu paꞌ enduꞌ zeꞌe:
―¿Hasta xunga seca enduꞌlu scua?
Nu ucuaqui paꞌ enduꞌ zeꞌe:
―Hasta chenu lleꞌnai secai scua. 22 Huaxi bese utsiꞌqui benechiquiꞌ endua luquii cuna lu inza, para nú atii. Enzeꞌe tunu nuꞌ modo nú acalu uriꞌi elietsa luru, nu uhuaꞌa arquiꞌ liꞌiru.
23 Che uni Jesuse:
―¿Xinú rnilu tunu acaa? ¡Yeene acane para bee bene enu chili arquiꞌ liꞌá!
24 Chequie urixiali paꞌ enduꞌ zeꞌe nú unilla:
―Chili arquia liꞌilu. ¡Uriꞌi elietsa lua para nú chililá arquia liꞌilu!
25 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú rieteꞌsaꞌlá huaxi bee bene zeꞌe, che uquiꞌyaꞌ benechiquiꞌ zeꞌe uriꞌinu, nu uninu lui:
―Benechiquiꞌ enu rriꞌi nú la nii bene cuna nú rriꞌi nú nenguataꞌ bene, nibiyaꞌa nú chiuꞌulu arquiꞌ enduꞌ quieꞌ nu la benchilaꞌlu stucu bese arquiꞌi.
26 Chequie ubixialí benechiquiꞌ zeꞌe, nu uriꞌi ichia ziñia lu enduꞌ zeꞌe. Nu chu uchiuꞌi arquiꞌ enduꞌ zeꞌe, utsaꞌnai endu zeꞌe xi neca tucu bene enu unguti, che uni bee bene nú ungutila enduꞌ cuaꞌ nee. 27 Pero chu unaꞌtse Jesuse ya enduꞌ zeꞌe, nu uletsanui nu chu utsulii.
28 Che uyuꞌu Jesuse cuna bee beneꞌnu liñi niꞌi, nu unidichiaꞌ beella lunu:
―¿Xinu né acaru ahuaru benechiquiꞌ arquiꞌ enduꞌ cuaꞌ?
29 Nu ucuaqui Jesuse lubeella:
―Para nú chiuꞌu clasiaꞌ benechiquiꞌ cuaꞌ rquiꞌña nú deteꞌhua bichia nú la acuhua nu nacuꞌhua lu Diose.
Udixiuleꞌe Jesuse bese rrucu nú úti bee bene liꞌinu
(Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45)
30 Chenu uchiuꞌu beella zeꞌe, udete beella lu iliu Galilea. Pero la niarquiꞌ Jesuse nú acabiyaꞌ bee bene nú udete beella enza zeꞌe, 31 xne rixiuleꞌetsianu lubee beneꞌnu nú uninu lubeella:
―Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose deteꞌ cuenda bee bene liꞌá lubee bene, para nú úti beei liꞌá, pero acatsia bichia rriuna huañi zecaa.
32 Lá riꞌi bee beneꞌnu beyaꞌ lunú uninu scua, nu ulliqui beella a nacuꞌ dichiaꞌ beella lunu.
Udixiuleꞌe Jesuse nú ti mase neca equie
(Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48)
33 Chenu uriña beella Capernaum. Uriña beella tucu niꞌi, che unedichiaꞌ Jesuse lubee beneꞌnu:
―Xi rdichiaꞌhua chenu nzelaꞌahua lu inziu.
34 Pero ne cuaqui beella, xne chenu enta beella lu inziu unibeella lu saꞌa beella nú taa beella enu máse neca equie. 35 Chequie uzucu Jesuse, nu ubixianu chiꞌchiucu bee beneꞌnu nu uninu lubeella:
―Tunu nuꞌta tucuhua enu niarquiꞌ nú aca neca equie letahua, rquiꞌña nú aca nzeꞌe tucu bene enu lecati neca cuna nú zibiꞌ nzeꞌe lu yehua.
36 Nu chu unaꞌtsenu tucu enduꞌ utsunu labe beella, nu uchiꞌchinu enduꞌ zeꞌe nu uninu lubeella:
37 ―Tatse bee bene enu riꞌi elietsa lu tucu enduꞌ equie cuendaꞌ liꞌá, neca xi neca nú rriꞌi nzeꞌe elietsa lua, nu la riꞌilla elietsa lu liꞌitsia, leꞌca rriꞌilla elietsa lu liꞌinu enu uxeꞌla liꞌá.
Bene enu la ni cundra liaꞌahua nzeꞌe nzu chuꞌahua
(Mt. 10:42; Lc. 9:49-50)
38 Che uni Juan lu Jesuse:
―Maestro, ulañiꞌru tucu bene rlua benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene equie nú recalu, pero ucaru nú riꞌilla scua xne la acalla bene letaꞌahua.
39 Chequie ucuaquinu nú uninu:
―La cáhua nucuaꞌ, xne bene enu rriꞌi milagro equie nú recaa la zeꞌta nzeꞌe liꞌá. 40 Bene enu lani condra liaꞌahua, nzu nzeꞌe chuaꞌahua. 41 Tatse bee bene enu liquiꞌ masia tucu basu inza luhua lunú necahua beneꞌ Cristo, neli nia luhua nú yucu bene zeꞌe lunú deteꞌ Diose lulla.
Ubiꞌyahua liꞌihua para nú la zanaꞌhua lu dula
(Mt. 18:6-9; Lc. 17:1-2)
42 ’Tatse bene enu riꞌi nú riꞌi tucu bene dula enu apenatsia nzeli arquiꞌ liꞌá, máse neca nzeꞌca lu cuendaꞌ bene zeꞌe nú quieꞌe bene tucu quiee molino añilla nu tsiꞌqui bee bene liꞌilla lu inzatuꞌ. 43 Tunu rriꞌi yalu nú rriꞌilu dula, mejora uchieꞌcuꞌe, máse neca nzeꞌca nú chuꞌulu liñibe cuna tucutsia yalu, tunu chuꞌulu ebila cuna rucu yalu, elu leca modo nú yala quii. 44 Zeꞌe la ati bee berecuꞌ, cuna nú leca xunga yala quii zeꞌe. 45 Tunu rriꞌi cuchiuꞌlu nú rriꞌilu dula, mejora uchieꞌcuꞌe xne máse neca nzeꞌca nú chuꞌulu liñibe cuna tucutsia cuchiuꞌlu, tunu chuꞌulu ebila cuna rucu cuchiuꞌlu elu leca modo nú yala quii. 46 Elu la ati bee berecuꞌ nu leca xunga yala quii zeꞌe. 47 Leꞌca tunu rriꞌi iꞌcululu nú rriꞌilu dula, mejora uhuane, xne máse neca nzeꞌca nú chuꞌlu liñibe cuna tucutsia iꞌcuꞌlulu, nú chuꞌulu ebila cuna rucu iꞌcuꞌlulu, 48 elu la ati bee berecuꞌ nu leca xunga yala quii zeꞌe.
49 ’Tucu nú sibiꞌ zete nú riuꞌe equie elubacu leꞌca esquie sibiꞌ nú nehuana zeca bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌá. 50 Zete neca nzeꞌcae; pero tunu niti nú neriꞌi, ¿xa riꞌihua para nú aca zecae tucu nú necane para nú zibiꞌi? Uriꞌihua tucu nú neli neca para nú la zecahua xi neca zete nú la zibiꞌ, nu uhuañi nzeꞌcahua cuna bee saꞌhua.