9
Como beneꞌ Jesucristo nú necaa, rnia nú neli neca luhua la nia eluquichiaꞌ luhua. Nu liꞌá nediyaa nú Espíritu Santo nediyaꞌ nú neli neca nú rniá luhua, nu yeyeꞌe chiquiꞌ nehuana nzu arquia hasta nú rcuu arquia. Nu hasta niarquia nú mase nú yalalá castiyaꞌ Diose mase nú huachu Jesucristo liꞌá tucu chu, pero alaꞌ nú tunu scua nuꞌ modo riꞌi nucuaꞌ elietsa lubee bene lachia Israel para nú la zeca beei castiya. Nucuaꞌ siꞌá lubee bene lachia Israel, nu liꞌibeei neca enu ucañi Diose nú aca bee beneꞌnu, nu rulu siquiꞌnu ubeꞌtanu lubeella, nu uninu lubeella nú xneca modo luꞌcubeella tucu inziu nú riña beella lunu, nu udeteꞌnu leynu yabeella, nu uninu lubeella nú xneca luꞌcubeella ulaꞌna lunu, nu uninu nú xi deteꞌnu lubeella. Nu la necane lucuendaꞌtsia bee nucuaꞌ, sino que leꞌca lubee familiaꞌahua enu udetela enu uzibiꞌ lu Diose nzeꞌtabeella, nu leꞌca lu familia cuaꞌ nzeꞌta Jesucristo chenu uriñanu lu iliulabe liꞌinu enu neca Diose enu riala nú luꞌcu bee bene ulaꞌna lu diqui tiembu, equie nú rluꞌcunu elurnibiyaꞌ lu yebee nú nuꞌ. Amén.
La nia luhua nú la tsaluaꞌ Diose stichiaꞌnu lubee bene Israel, sino que lunú rnia nú la yebee bene Israel neca bee beneꞌ Diose. La necane equie nú nzeꞌtabeella lubee familiaꞌ Abraham nú yebeella neca beella beneꞌ Abraham, xne uni Diose lu Abraham: “Hasta lu enduꞌlu Isaac quixie bee lliꞌñilu.” Scua rriaꞌahua beyaꞌ nú la neca nú neca bene bene Israel, nú necala bene beneꞌ Diose, sino que bee enu neca beneꞌ Diose neca bee enu nebacuꞌ nzeꞌta leta bee familiaꞌ Abraham xne nzeli arquiꞌbeella Stichiaꞌ Diose xi uyalí arquiꞌ Abraham. Xne uyalí arquiꞌlla nú uni Diose lulla, chenu uninu lulla: “Steliana leꞌca mismo tiembuquieꞌ nzelaa nu che rluꞌcula Sara tucu enduꞌ.”
10 Nu lacane nucuaꞌtsia sino que chenu uruꞌcu Isaac enduꞌ Sara, che uchialla Rebeca. Nu ante nú ala bee cuachi enu ullana Rebeca. 11 Chenu lascaꞌ chulu beenu niꞌnú neca nzeꞌca nú niꞌ nú necha neca, para nú acachee nú nediyaꞌlaꞌ Diose xa rcañinu bene, nu la necane lunú xa rriꞌi bene sino que liꞌinu nediyaꞌlaꞌnu ti rcañinu, nu ante nú ala bee cuachi cuaꞌ, 12 Diose uni lu Rebeca: “Lurucu bee cuachicuaꞌ enu ala nú rrucu, neca enu nibiyaꞌ lu enu rlutilá ala.” 13 Tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni: “Ulleꞌcaa Jacob pero ulea lu Esaú.”
14 Nu nee, ¿xieꞌ nuꞌ modo nú niaꞌahua nú la riꞌi Diose tucu nú necane ché la? ¡Pero lacane esquie! 15 Xne uni Diose lu Moisés: “Seꞌcaa bee bene enu niarquia nú zeꞌcaa nu ruaꞌa arquia bee bene enu niarquia nú huaꞌa arquia.” 16 Enzeꞌe leca modo nú huaꞌa arquiꞌ Diose bee bene lunú niarquiꞌtsialla urre equie nú xi rriꞌilla sino que necatsia nucuaꞌ cuendaꞌ Diose nú ti niarquiꞌnu huaꞌa arquiꞌnu. 17 Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni nú uni Diose lu arre Egipto: “Liꞌá uriꞌá nú ungalu arre para nú lañiꞌ bee bene lunú recaa nu lu cuendaꞌ liꞌilu riꞌchialetse bee bedichiaꞌ nú ti necaa diqui lu iliulabe.” 18 Enzeꞌe nia luhua nú nediyaꞌlaꞌ Diose nú ti niarquiꞌnu huaꞌa arquiꞌnu, nu leꞌca rriꞌi nzitinu enu niarquiꞌnu nú aca nziti.
19 Pero tala bese nihua lua: “Tunu scua necane, ¿xinu rle Diose nú xneca necaꞌahua nu leca modo niaꞌahua lu Diose nú xi riꞌinu?” 20 Pero, ¿ti necalu para nú niilu scua lu cuendaꞌ Diose? Xieꞌ nuꞌ modo ni etsu lu bene enu urecheꞌ etsu: “¿Xinu urecheꞌlu liꞌá scua?” 21 ¿Xieꞌlanu enu rrecheꞌ bee etsu, liꞌilla rriꞌinulla yuubiꞌchi xitse nú niarquiꞌlla la? Liꞌilla nediyaꞌlla xi recheꞌlla cuna yuubiꞌchi zeꞌe, tunu recheꞌlla tucu etsu nú rquiꞌña yeyeꞌe urre tucu etsu nú rquiꞌñiatsia lu eliñi.
22 Neequie leꞌca scua nediyaꞌlaꞌ Diose ti riala castiya, nu hasta nú nuꞌ beyaꞌ nú chu deteꞌnu castiya bee bene para nú scua acachee nú rluꞌcunu poder pero liꞌinu uluꞌcu arquiꞌnu nu uriquiꞌnu bee bene enu lá zucuꞌ stichiaꞌnu bee enu riala nú nitilu. 23 Nu uriquiꞌnu liꞌibeei para nú acachee nú liꞌinu rluꞌcu cuendanu nú xa riꞌinu nu rluꞌcunu nú rnibiyaꞌnu, nu uhuaꞌa arquiꞌnu bee enu nediyaꞌlaꞌnu nú hasta huaꞌtu riala nú chuꞌu liñibe. 24 Nu liaꞌahua neca bee benecuaꞌ, bee enu ubixia Diose sia leta bee bene Israel nu sia leta bee bene enu laca bee bene Israel. 25 Tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose nú uquieꞌe profeta Oseas, elu rni:
Bee enu laca benea, nia lubeei benea,
nu bee bene enu lecati zeca, liꞌá zecaa beei.
26 Elu uni Diose lubee bene: “Liꞌihua lacahua bee benea”, zeꞌe liꞌibeei acabeei lliꞌñi Diose enu nehuañi.
27 Leꞌca uni profeta Isaías equie cuendaꞌ bee bene Israel: “Mase nú chiquiꞌ huaxi bee bene Israel tucu nú huaxi eyuxi ruꞌu inzatuꞌ, pero laca huaxi bee bene enu tsilaꞌa. 28 Xne lacaxea nú tsalu Diose stichiaꞌnu lu iliulabequieꞌ tucu nú unilanu.” 29 Nu hasta huaꞌtu leꞌca uni profeta Isaías:
Tunu Paꞌahua Diose enu rluꞌcu ye nú rnibiyaꞌ azela nú alaxu yebee beneꞌahua enu udetela,
hasta huaꞌtula ulaxu bee beneꞌahua che, tucu nú ulaxu bee bene Sodoma cuna Gomorra.
Bee bene Israel cuna Stichiaꞌ Diose
30 Neequie, ¿xaniaꞌahua nee? Bee bene enu laca bee bene Israel niꞌ lá achenu arquiꞌbeella xa tsilaꞌa beella pero nee utsilaꞌala beella lunú nzeli arquiꞌbeella Jesucristo. 31 Nu bee bene Israel mase nú chiquiꞌ ulaꞌna beella modo nú xneca huañibeella tucu nú rnibiyaꞌ ley para nú tsilaꞌa beella pero né riꞌibeella ana. 32 ¿Xiquie nú né riꞌibeella ana nú tsilaꞌa beella? Xne mase ulaꞌna beella nú huañi beella tucu nú rnibiyaꞌ ley, luhuare nú chili arquiꞌbeella Diose tucu nú riala nú chili arquiꞌbeella liꞌinu para nú tsilaꞌa beella. Nu unga Jesucristo lubeella: “Xi neca tucu quiee nú xica cuchiuꞌ bene.” 33 Tucu nú nequie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni:
Liꞌá zucua tucu quiee eyeche Sión, quiee nú llica cuchiuꞌ bene, nu zanaꞌ bene.
Nu enu chili arquiꞌ liꞌinu lecaꞌ xunga tuꞌ nzeꞌe.