5
Yisu kêgalêm ŋgacsêŋomi ŋamata-ŋga
(Mat 4:18-22; Mak 1:16-20; Jon 1:35-42)
Têŋ bêc daŋ Yisu kalhac Bugictoŋ Genesaret* Genesaret - Bugictoŋ Galili-ŋga ndê ŋaê daŋ. ŋamakê. Ma lau daêsam sêkac sa ma sêŋgihi iŋ ahuc tu bu sêŋgô Anötö ndê yom naŋ iŋ hoc asê. Yisu gêlic lau sêkôc i-ŋga ŋatô sêŋgwasiŋ si wasaŋ sêmbo baö, ma ŋac si waŋ lu sêpoc suŋ sa têŋ baö. Dec iŋ pi waŋ daŋ gi, ma ndac waŋ ŋadau, ŋgac naŋ sêsam bu Saimon, bu hêc waŋ dau sa awê ŋagec. Goc iŋ ndöc sic ndöc waŋ, ma kêdôhôŋ lau naŋ sêlhac baö.
Têŋ têm Yisu gic bata iŋ ndê yom, naŋ sôm têŋ Saimon, “Hêc waŋ sa bugictoŋ ŋagapoŋ ndi, ma kêŋ nem wasaŋ sip bu kôc i.” Ma Saimon sôm, “O ŋgac atu, yac am gweleŋ atu ôbwêc baliŋ, magoc akôc i daŋ dom. Magoc tu am sôm-ŋga, dec aö wakêŋ wasaŋ sip ndi.” Goc Saimon ti ndê lau sêhêc waŋ sêsa si, ma sêkêŋ wasaŋ sip gi. Ma sêkôc i daêsam andô e wasaŋ meŋhu, kêpiŋ bu wasaŋ kic. Bocdinaŋ ŋac sic gayo ŋac si silip ŋatô naŋ sêmbo waŋ tilu-ŋga bu sêmeŋ ma sênem ŋac sa. Goc ŋac sic dulu i sip waŋ lu-lu e meŋhu, ma kêpiŋ bu waŋ lu-lu sêpac.
Têŋ ndoc Saimon Pita gêlic i daêsam dinaŋ, naŋ iŋ pôŋ haduc yêc Yisu gahi-ŋga ma sôm têŋ iŋ, “Pômdau, hu aö siŋ, bu aö ŋgac sac!” Iŋ sôm yom dinaŋ, ŋahu bu iŋ ti lau hoŋ naŋ sêmbo sêwhiŋ iŋ, naŋ sêhêdaê tu sêhê i daêsam dinaŋ-ŋga. 10 Ma Jems lu Jon, Sebedi ndê atuŋgac lu naŋ sêmbo waŋ tilu-ŋga, naŋ sêhêdaê boc-d inaŋ. Magoc Yisu sôm têŋ Saimon, “Töc daôm dom. Am ŋgac kôc i-ŋga, magoc kwahic dec ma ndi, am oc kôm gweleŋ bu kôc ŋamalac sêmeŋ sêŋkuc aö.” 11 Ma tiŋambu sêsôc baö si goc sêhu gêŋ hoŋ siŋ, ma sêŋkuc Yisu.
Yisu kôm ŋgac ti gêmbac leprasi ŋayham sa
(Mat 8:1-4; Mak 1:40-45)
12 Yisu mbo malac atu daŋ, ma ŋgac daŋ naŋ gêmbac leprasi gêm iŋ ndê ŋamlic sambuc ahuc, naŋ têŋ iŋ gi. Têŋ ndoc iŋ gêlic Yisu, naŋ iŋ hu dau aŋgô andô têŋ nom, ma teŋ iŋ, “Pômdau, am bu tac whiŋ, dec gitôm bu am oc kôm aö ŋamlic ŋawasi sa.” 13 Goc Yisu kêmatôc amba ma kêmasec iŋ ma sôm, “Aö atac whiŋ, dec wasôm têŋ am bu ŋamlic ŋawasi sa.” Ma ŋagahô eŋ gêmbac leprasi hu iŋ siŋ. 14 Goc Yisu kêŋ yao ma sôm, “Ndic miŋ têŋ ŋamalac daŋ dom, tigeŋ têŋ dabuŋsiga ndi, ma tôc daôm têŋ iŋ bu lic bu am nem ŋamlic ŋawasi sa su. Ma kêŋ da tu am ŋamlic ŋawasi sa-ŋga tôm yomsu naŋ Moses kêŋ têŋ yac. Ma ŋalêŋ dinaŋ lau hoŋ oc sêŋyalê bu am ŋamlic ŋayham sa.”
15 Yisu bu kêŋ yao ŋgac dau, magoc ŋawaê pi gêŋ naŋ Yisu kôm, naŋ gêm gameŋ sambuc ahuc. Bocdinaŋ lau daêsam sêtêŋ iŋ si ŋapaŋ, bu sêŋgô iŋ ndê yom, ma bu iŋ kôm ŋac si gêmbac ŋayham sa. 16 Tigeŋ têm ŋatô iŋ hu lau hoŋ siŋ, ma sa gameŋ sawa gi bu teŋ mbec.
Yisu gêm ŋgac bôliŋ daŋ sa
(Mat 9:1-8; Mak 2:1-12)
17 Têŋ bêc daŋ Yisu kêdôhôŋ lau mbo andu daŋ. Ma lau †Palêsai ti kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga ŋatô naŋ sêmeŋ akêŋ malac Galili-ŋga ti Ju dia-ŋga hoŋ, ma akêŋ Jerusalem, naŋ sêndöc sêsuŋ sa têŋ iŋ. Ma Pômdau ndê ŋaclai gêm Yisu ahuc bu kôm lau gêmbac ŋayham sa.
18 Têŋ têm dinaŋ lau ŋatô sêmeŋ sêmbalaŋ ŋgac bôliŋ daŋ yêc sac, ma bu sêsôc andu dau sêndi, tu bu sêkêŋ iŋ yêc Yisu aŋgô-ŋga. 19 Magoc lau daêsam sêŋgihi Yisu ahuc e ŋasawa mba. Bocdinaŋ ŋac sêpi andu ŋapoc lôlôc si, ma sêkac poc sa. Goc sêŋwhaŋ sac ti ŋgac bôliŋ dau sip lau daêsam ŋalhu, solop têŋ Yisu aŋgô-ŋga gi. 20 Yisu gêlic gêŋ dinaŋ dec kêyalê bu ŋac sêkêŋ whiŋ iŋ, ma sôm têŋ ŋgac bôliŋ, “O ŋgac daôm, kwahic dec aö wasuc am nem sac kwi.”
21 Goc lau Palêsai ti lau naŋ sêndôhôŋ yomsu sic hu sem yom-galôm têŋ dau bocdec bu, “Ŋgac dindec iŋ asa? Iŋ ndê yom sac sambuc! Anötö tigeŋ gitôm bu suc sac kwi!” 22 Yisu kêyalê ŋac si gauc dinaŋ ma ndac ŋac, “Tu sake-ŋga mac gauc gêm yom bocdinaŋ? 23 Mac akêŋ whiŋ dom bu aneŋ ŋaclai yêc bu wasôm têŋ ŋgac dau bu, ‘Aö wasuc am nem sac kwi.’ Bocdinaŋ aö wasôm têŋ iŋ, ‘Tisa ma êmsêlêŋ.’ 24 Ma têŋ ndoc mac alic aneŋ yom dau ŋandô sa, naŋ aŋyalê bu Anötö kêŋ ŋaclai têŋ †Ŋamalac ndê Atu bu suc ŋamalac si sac kwi yêc nom whiŋ.”
Goc Yisu sôm têŋ ŋgac bôliŋ dau, “Tisa, kôc nem mbô sa, ma lhö têŋ nem andu ndi.” 25 Ma ŋagahô ŋgac dau kalhac ŋac si aŋgô-ŋga, kôc iŋ ndê mbô sa, ma mbu têŋ ndê andu gi ti kêpiŋ Anötö. 26 Ma lau hoŋ sêhêdaê ŋandô. Sêmpiŋ Anötö ma sêsôm, “Acsalô lec yac dalic gêŋ kaiŋ daŋ solop!”
Yisu kêgalêm Liwai bu êŋkuc iŋ
(Mak 2:13-17; Luk 5:27-32)
27 Tiŋambu Yisu sa awê gi ma gêlic ŋgac kôc takis-ŋga daŋ naŋ ndê ŋaê Liwai, ndöc ndê mala kôc takis-ŋga. Ma Yisu sôm têŋ iŋ, “Êmkuc aö!” 28 Goc Liwai tisa, hu gêŋ hoŋ siŋ yêc, ma kêkuc Yisu.
29 Tiŋambu Liwai ndê mwasiŋ atu daŋ tu Yisu-ŋga yêc iŋ ndê andu. Ma lau sêkôc takis-ŋga daêsam, ma lau ŋatô sêndöc tebo ma seŋ gêŋ sêwhiŋ iŋlu Yisu. 30 Ma lau Palêsai ti lau †Skraib ŋatô naŋ sêmbo Palêsai si toŋ, naŋ sêlic gêŋ dau dec sêtucdiŋ ma sêsôm têŋ Yisu ndê ŋgacsêŋomi, “Tu sake-ŋga mac aŋ ti anôm gêŋ awhiŋ lau sêkôc takis-ŋga ti lau sac ŋatô?” 31 Ma Yisu dau ô ŋac si yom ma s ôm, “Lau naŋ sêlic dau bu gêmbac mba, naŋ oc sêŋsalê dokta dom, magoc lau ti gêmbac oc sêŋsalê dokta. 32 Aö gameŋ bu waŋgalêm lau naŋ sêlic dau bu lau gitêŋ, naŋ sa dom, aö gameŋ bu waŋgalêm lau sac sa bu sênem dau kwi.”
Yao gêŋ daneŋ-ŋga-ŋga
(Mat 9:14-15; Mak 2:18-20)
33 Ma lau Palêsai ti lau Skraib dinaŋ sêsôm têŋ iŋ, “Ndoc daêsam Jon, Ŋgac Kêku Lau-ŋga ndê sêŋomi sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ ma sêteŋ mbec, ma Palêsai si sêŋomi sêkôm bocdinaŋ. Magoc tôm bêc hoŋ am nem ŋgacsêŋomi sênôm ti seŋ gêŋ sêmbo.” 34 Goc Yisu sôm, “Ŋgac nem awhê-ŋga daŋ bu êŋgalêm lau sa sêmbo sêwhiŋ iŋ bu sêneŋ mwasiŋ nem awhê-ŋga, dec oc tôm dom bu dasôm têŋ ŋac bu sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ têŋ ndoc ŋgac dau mbo whiŋ ŋac. 35 Ŋalêŋ tigeŋ aö gambo gawhiŋ aneŋ ŋgacsêŋomi, ma tu dinaŋ-ŋga dec sêhu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ dom. Tigeŋ ndoc oc meŋ, naŋ ŋacyo oc sêkôc aö su yêc ŋac, ma têŋ ndoc dinaŋ ŋac oc ŋalôm ŋawapac, ma sêŋkuc lêŋ dahu gêŋ daneŋ-ŋga siŋ-ŋga.”
Yisu ndê yom gitôm gêŋ wakuc
(Mat 9:16-17; Mak 2:21-22)
36 Ma iŋ sôm yom gôliŋ daŋ têŋ ŋac bocdec bu, “Po akwa daŋ bu kic, dec yac dakêc po wakuc bu dasi pi po akwa dinaŋ dom. Bu dakôm, oc taŋyaiŋ po wakuc, ma po wakuc oc tôm po akwa dom. 37 Ma têŋ ndoc lau sêmasaŋ wain wakuc, naŋ sêkêc sip bôc ŋamlic wain-ŋga akwa dom. Mba. Ŋac bu sêkôm, goc wain wakuc oc hôc ŋamlic akwa kôc ma wê niŋga. Ma bôc ŋamlic oc tisac bocdinaŋ. 38 Mba. Wain wakuc dakêc sip bôc ŋamlic wakuc. 39 Ma lau naŋ sênôm wain akwa su, naŋ sêtec bu sênôm wain wakuc, bu sêsôm, ‘Wain akwa, iŋ ŋayham.’ ”

*5:1 Genesaret - Bugictoŋ Galili-ŋga ndê ŋaê daŋ.