3
I winak, ʼo u chac que alax u camul
ʼO jun achi, ma Nicodémo u bi, nim u patan chiquixol i aj Israel winak. Ire cachiʼil i aj Fariséo. I ma Nicodémo-le, xa ʼe lapan ruʼ i Jesus chaʼab, y xu bij che:
—Nim laj Tijonel, ketaʼam chi Dios at u takom lok, col a cʼutu chake. Ketaʼam ile man niʼpa i ca ʼano, mi jun ca tiqui chu ʼonquil we n-ti u choʼab i Dios ruʼ —xu bij.
Are ʼuri i Jesus xu bij che:
—Sak laj tzij quin bij chawe: are i n-calax ta chic julaj chic, n-coc ta ʼuri che u ʼatbal tzij i Dios.
I ma Nicodémo xu bij che:
—¿Wach u ʼonquil ʼuri chi jun achi, nim chic, calax tan chic u camul? ¿Xataba ca tiqui tan chic che i oquic pu chʼacul u chuch, y calax tan chic? —xcha.
I Jesus xu bij che:
—Katzij quin bij chawe: mi jun coc che u ʼatbal tzij i Dios we n-alaxnak ta jun u cʼaslemal ruʼ ya* Chique i aj Griégo, i tzij chi xu bij i Jesus “calax ruʼ ya”, xak jun usucʼ queʼelok chi alaxnak che u chuch u kajaw., xak rumal i u Tewal i Dios. Jun, we xui alaxnak che u chuch u kajaw, toʼ winak ʼuri alaxnak; jun ʼut, we alaxnak u cʼaslemal rumal u Tewal i Dios, ʼo u cʼaslemal ʼuri ruʼ i Dios. Mat oc ʼil che iri chi xin bij chawe: ʼo u chac ʼis que alax tan chic julaj chic. I tew xa ipa quicʼaw wi; yet ca ta are quicʼawic, péro n-awetaʼam taj pa ca pe wi, xak n-awetaʼam taj pa ca ʼe wi. Xak queje coʼon ile chique niʼpa i que alax tan chic rumal i u Tewal i Dios (ʼalaj chi cʼacʼ chic qui cʼaslemal, péro n-awetaʼam taj wach mer u ʼonquil) —xu bij i Jesus che.
I ma Nicodémo xu bij chic:
—N-quin ta tu be wach u ʼonquil ile.
10 I Jesus xu bij che:
—Yet, chi at nim laj tijonel que i aj Israel winak, ¿n-ca ta tu be i quin bij chawe-ri? 11 Sak laj tzij quin bij chawe: yoj caka bij niʼpa i ketaʼam; caka bij wach i kilom, y yix n-qui coj taj wach i caka bij. 12 We n-qui coj taj wach i quin bij chiwe re i cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj, ¿wach u cojic ʼuri qui ʼano we quin lap chiwe wach usucʼ i cʼaslemal re aj chicaj?
13 Mi jun aj waral chuwach ulew ʼelnak bi chicaj; xui i jun chi kajnak lok rilom i chila chicaj. Ire-le are i Achi aj Chicaj Are i Jesus mísmo.. 14 I mam Moises ujer, are je ʼo che i jyub tzʼinilic, xu ʼan jun u qʼuexwach cumatz I mam Moises ujer are je rucʼam i aj Israel winak che i jyub tzʼinilic, ʼo juban cumatz xe oc chi qui chʼopixic i winak; niʼpa i xe chʼopixic ʼis xe camic. Rumal-i, i Dios xu bij che i mam Moises chi cu ʼan jun u qʼuexwach cumatz, cu ya tzam cheʼ, y cu yac ʼan chicaj chiquiwach i winak. Teʼuri niʼpa i xe chʼopixic, we xqui takej u qʼuexwach i cumatz-le, n-que cam taj. (Num. 21:4-9) xu yac ʼan chicaj chiquiwach i winak. Xak queje ile ʼo ni u chac chi i Achi aj Chicaj ca yactaj ni chicaj chiquiwach i winak. 15 ʼO ni u chac, man queje ile, pachin jun cu cuba u cʼux che, n-ca sachsax tu wach, are, ca yaʼ u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic.
Nim i cʼaxnabal u cʼux i Dios chake
16 I Dios lic cʼax xe u na i winak chuwach i jyub taʼaj, rumal-i xu tak li u Cʼojol, chi xa jun ruʼ; queje ile xu ʼano man pachin jun cu cuba u cʼux che, n-ca sachsax tu wach, cu rik u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic. 17 I Dios xu tak li u Cʼojol chuwach i jyub taʼaj, ʼelsabal-que i winak chupam i qui mac. Are rumal-i xu tak li u Cʼojol, n-are ti yabal tojbal mac piquiwi.
18 Pachin jun cu cuba u cʼux che Ire, n-cril ti tojbal mac, péro pachin jun n-cu cuba tu cʼux che, ʼo chic i tojbal mac ca pe puwi. Ca pe puwi man nu cubam tu cʼux che u Cʼojol i Dios, chi xa jun ʼolic. 19 I qui mac i winak are iri: are xcʼun i sak chuwach i jyub taʼaj, i winak n-xcaj ta xe qʼuiji pa sak, mas kus xquil i ʼekum chuwach i sak, man niʼpa i quiqui ʼano, xui i mac atzalal. 20 Niʼpa i quiqui ʼan i n-ʼus taj, tzel quiquil i sak, xak n-cacaj ta que oc pa sak, man n-cacaj taj ca ʼiltajic chi n-ʼus ti quiqui ʼano. 21 Niʼpa i quiqui ʼan i ʼutz sucʼulic chuwach i Dios, que tejeb che i sak; ca ʼalijin ʼuri chi niʼpa i que tijin chu ʼanic are i Dios que tow chu ʼonquil.
I ma Wan aj kajsanel ya xu bij u ʼij i Jesucrísto
22 Xoʼon panok i Jesus xa ʼe cuʼ u tijoxelab pa tak jyub re i Judéa. Chila xe najtin jubiʼ, quiqui kajsabej ya piquiwi i winak. 23 Xak queje i ma Wan ca tijin chu kajsaxic ya piquiwi i winak, chila che i jyub Enon, chu nakaj i jyub Salim. Chila xoʼon wi, man qʼui ʼo wi i ya pa jyub-le. I winak, chila que upon wi ruʼ, man ca kajsax ya piquiwi. 24 Queje ile xqui ʼano are cʼa maja ca tzʼapix i ma Wan pa cárcel.
25 I aj Israel winak, ʼo usucʼ chiquiwach quiqui ʼan i rawasil, chʼajbal quib chuwach i Dios. I u tijoxelab i ma Wan, xak juban aj Israel, xe oc chu chapic quib chi tzij puwi i costúmbre-le. 26 Teʼuri xe ʼe ruʼ i ma Wan, y xqui bij che:
—Tijonel, ¿ca cʼun cha cʼux i achi chi xupon awuʼ are at ʼo chʼaka ya Jordan? Are i jun chi xa lap chake wach u patan. Chatapeʼ, ire xak cu kajsaj ya piquiwi i winak, y conojel i winak lic que upon ruʼ —xqui bij che. (Ile are i Jesus chi xqui lapo.)
27 I ma Wan xu bij chique:
—Mi jun ca tiqui che i patan-le we n-yatal ta che rumal i Dios§ I mer tzij xu bij are iri: Jun achi, n-ta ca yaʼ che we n-chicaj ta petnak wi. 28 Lic i tom chic yix are xin bij chi n-yin ti in Crísto; yin xa in taktal li nabe chuwach ire. 29 Xa in aj cojol u tzij chiquiwach i winak. In queje pacha i ramig i achi chi ca cʼuliʼic. Jun achi, we ca cʼuliʼic, re ire i ixok chi ca cʼuli ruʼ* I achi chi ca cʼuli ruʼ ixok, re ire ixok. Xak queje i winak, pachin quiqui coj u tzij i Jesus, queʼelok pacha que cʼuli ruʼ, xak je re ire.. I ramig chi aj cojol u tzij, ca taqʼui chucʼulel chu tayic; are cu ta u chʼawbal, ca quicot rumal. Queje ile quin ʼan yin woʼor, mas quin quicot rumal (man mas que upon i winak ruʼ i Jesus chuwach i wuʼ yin.) 30 I Jesus, ʼo u chac chi ire mas cocsax u ʼij, xak ʼo u chac chi yin coqʼuil ca sach in ʼij —xu bij i ma Wan chique.
Wach coʼon i Jun chi cʼun-nak chicaj
31 I Jun chi petnak chicaj, mas nim u ʼij chiquiwach conojel i winak. I jun chi toʼ winak aj chuwach jyub taʼaj, xa re u wach i jyub taʼaj, xak xui i ʼo chuwach i jyub taʼaj cu lapo. Are i petnak ruʼ i Dios, nim u ʼij chiquiwach conojel i winak. 32 Ire cu bij niʼpa i rilom, niʼpa i u tom chila ruʼ i Dios, xui-ri, n-conojel taj quiqui coj u tzij. 33 We jun cu coj u tzij ire, ʼalaj ʼuri chi cu coj u tzij i Dios. 34 Are i u takom li Dios, cu bij u tzij i Dios, man ʼo i u Tewal i Dios ruʼ. I Dios, are cu ya u Tewal che, n-cu paj taj; lic nim cu yaʼo. 35 I Ta chicaj lic cʼax cu na u Cʼojol, xak u yom puʼab ronojel niʼpa i ʼolic. 36 Pachin i cu cuba u cʼux che u Cʼojol i Dios, ʼo ʼuri u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic; pachin i n-cu cuba tu cʼux che u Cʼojol i Dios, n-ta ʼuri u cʼaslemal-le; lic cu rik ni tojbal re u mac rumal i Dios. (Queje ile xu bij i ma Wan chique u tijoxelab.)

*3:5: Chique i aj Griégo, i tzij chi xu bij i Jesus “calax ruʼ ya”, xak jun usucʼ queʼelok chi alaxnak che u chuch u kajaw.

3:13: Are i Jesus mísmo.

3:14: I mam Moises ujer are je rucʼam i aj Israel winak che i jyub tzʼinilic, ʼo juban cumatz xe oc chi qui chʼopixic i winak; niʼpa i xe chʼopixic ʼis xe camic. Rumal-i, i Dios xu bij che i mam Moises chi cu ʼan jun u qʼuexwach cumatz, cu ya tzam cheʼ, y cu yac ʼan chicaj chiquiwach i winak. Teʼuri niʼpa i xe chʼopixic, we xqui takej u qʼuexwach i cumatz-le, n-que cam taj. (Num. 21:4-9)

§3:27: I mer tzij xu bij are iri: Jun achi, n-ta ca yaʼ che we n-chicaj ta petnak wi.

*3:29: I achi chi ca cʼuli ruʼ ixok, re ire ixok. Xak queje i winak, pachin quiqui coj u tzij i Jesus, queʼelok pacha que cʼuli ruʼ, xak je re ire.