5
“Tirʉ̃mʉ, tirodo ñaro masu vadirʉcʉmi mani ʉjʉ”, yimasiña maja. Jẽre tire masiaja mʉa. “To cõro vadirʉcʉmi” masa ĩna yimasibetijʉ vadirʉcʉmi. Juarudirimasʉ ĩ ejarotire quẽne, “To cõro juarudigʉ ejagʉagʉ yigʉmi”, yimasibeaja mani. To bajirone bajirʉcʉmi Cristo quẽne. “To cõro ñaro ejarʉcʉmi”, yimasibetirʉarãja mani. Ado bajisejʉa yimasiaja mani: Diore masimena, “Ñie oca mano quẽnaro ñaja mani” ĩna yiboaro, ñaro tʉsarone güiose ejarʉaroja. Rõmio quẽnaro gʉda so ñaro gajane, ñaro tʉsarone jũnise sore ejaroja, so macʉ cʉtirijaʉjʉre. Tire bajirone bajirʉaroja Jesús ĩ ejaroti quẽne. Masiñamanone ti bajijare, rudimasimena ñari, bʉto rojose tãmʉorʉarãma ĩna masa Diore masimena. Mʉajʉama, rẽtiarojʉ ñarãre bajiro bajirã me ñaja mʉa. To bajiri mani ʉjʉ ĩ tudivadisere ĩaʉcabetirʉarãja mʉa. Juarudirimasʉ ĩ ejasere ĩacõari, masa ĩna ʉcarore bajiro ʉcabetirʉarãja. Dios ĩ bojase yirã ñari, busurojʉ ñarãre bajiro bajirã ñaja mʉa. Dios ĩ bojabeti yirũgũrãma, rẽtiarojʉ ñarãre bajiro bajirã ñaama.c Ro 13.12; Ef 5.8-9. To bajiri Jesucristo ĩ vadirotire tʉoĩamenare bajiro bajirã me ñaja mani. Tire quẽnaro tʉoĩayurã, rojosere yirʉarã ñaboarine, tire yimena ñaja mani. Ñamire cãniama masa. Gãjerãma, ñamire idimecʉrũgũama. Manima, ĩnare bajiro bajirã me ñari, busurojʉ ñarãre bajiro bajiaja. To bajiri, tocãrãcajine quẽnase rĩne yiñarũgũroti ñaja, mani ʉjʉ ĩ tudivadirotire tʉoĩayurã. “Manire ejarẽmorʉcʉmi” mani ʉjʉre mani yitʉoĩase, mani gãmerã maise sʉorine vãti manire rojose ĩ yirotiboasere cʉdibetirʉarãja mani. To yicõari, Jesucristo ĩ vadirotire tʉoĩayu tʉjabetirʉarãja mani, “Rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ mani vaborere manire yirẽtobosarʉcʉmi” yirã. “Rojose ĩna yise vaja rojose tãmʉoato” yigʉ me, “Yʉ yarã ñaña mʉa”, manire yiyumi Dios. Mani ʉjʉ Jesucristo manire ĩ rijabosare sʉori rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ mani vaborere manire yirẽtobosarʉ, “Yʉ yarã ñaña mʉa”, manire yiyumi. 10 Manire rijabosayumi Jesús, “Yʉre ajitirʉ̃nʉrã, yʉ rãca ñacõa ñarũgũato” yigʉ. To bajiri tudiejagʉ, mani caticõa ñajama, mani rijacoajaquẽne manire juamʉjarʉcʉmi, “Yʉ rãca ñacõa ñarũgũato” yigʉ. 11 To bajiro ti bajijare, tire gãmerã gotiya mʉa, “Ajivariquẽnacõari, bʉtobʉsa mani ʉjʉre ĩre ajitirʉ̃nʉato” yirã. Jẽre mʉa yiñasere masiaja yʉa. To bajirone yicõa ñarũgũña.
Pablo ĩ gotiquẽnorotire queti
12 Yʉa mairã ado bajiro mʉa yijama, quẽnarʉaroja: Mʉare ũmato ñarãre Dios ĩ cũriarãre quẽnaro rʉ̃cʉbʉoya. 13 Quẽnaro mʉare ejarẽmorũgũama ĩna. To bajiri, “Ñamasurã ñaama”, ĩnare yirʉ̃cʉbʉoya. To yicõari, quẽnaro ĩnare yiya, “ ‘Manire maiama ĩna’ manire yimasiato ĩna” yirã. To yicõari, ñie oca manone quẽnaro ñaña mʉa.
14 To yicõari, mʉa tʉana moamenare tud'ibʉsari ĩnare gotiya, “Moato ĩna” yirã. Gãjerã, sʉtiritirãre “Variquẽnato” yirã quẽnaro ĩnare gotiya. Gãjerã, Cristore quẽnaro ajitirʉ̃nʉmenare, quẽnaro ĩnare ejarẽmoña. Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñajediro rojose yimenane, quẽnaro gãmerã gotirũgũña.
15 Gãji rojose mʉare ĩ yijama, ĩre gãmebeticõaña.
Tocãrãcajine quẽnaro gãmerã yiba mʉa. Masa jedirore to bajiro rĩne yiba.
16 Tocãrãcarʉ̃mʉne variquẽnacõa ñarũgũña mʉa. 17 Tocãrãcarʉ̃mʉne Diore sẽniña. 18 Tocãrãcajine, “Quẽnaro yaja mʉ”, Diore yirũgũña. Rojose tãmʉoboarine, to bajiro rĩne yirũgũña mʉa. Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã to bajiro ĩna yisere Dios ĩ bojajare, to bajiro yirũgũña mʉa.
19 Rojose yibetirũgũña, “Rojose mani yisere ĩacõari bʉto sʉtiritiromi Esp'iritu Santo” yirã. 20 Diore gotirẽtobosarã ĩna gotisere ajitebesa. 21 Tire quẽnaro ajicõĩaña. Ĩna masune tʉoĩarujeocõari, gotimasiorãma cojojirema. “Dios ye ñaja” mʉa yimasijama, tire quẽnaro ajitirʉ̃nʉña. 22 Tocãrãca vãmere rojosere yitʉjacõari, tudiyibeticõaña.
23 Ado bajise Diore mʉare sẽnibosaja yʉa: “Ĩnare ejarẽmoña, ‘Quẽnaro ñato’ yigʉ. ‘Tocãrãcajine yʉ bojasere tʉoĩacõari, yirã ñato’ yigʉ, ĩnare ejarẽmoña mʉ”, mʉare yisẽnibosaja yʉa. Mani ʉjʉ Jesucristo ĩ tudiejarirʉ̃mʉ, “Rojose mana mʉa ñarotire yirã”, Diore mʉare sẽnibosaja yʉa. 24 “Ĩ yarã ñato” yigʉ, manire beseyumi Dios. To bajiri tocãrãcarʉ̃mʉne mani rãca ñarũgũami. To bajiri, ĩ bojarore bajiro mani yirotire manire ejarẽmorʉcʉmi.
Tesalónica macanare Pablo ĩ quẽnaroticõare queti
25 Diore yʉare sẽnibosarũgũña yʉa mairã.
26 Mʉa tʉana Cristore ajitirʉ̃nʉrã jediro mʉa rãca ĩna rẽjaro, yʉare quẽnarotibosaya mʉa, “Ĩnare yʉa maisere masiato” yirã.
27 Adi queti mʉare yʉ ucacõasere toana Cristore ajitirʉ̃nʉrã jedirore ĩnare ĩagotiya mʉa, mani ʉjʉ to bajiro mʉa yisere ĩ bojajare.
28 Mani ʉjʉ Jesucristo quẽnaro mʉare yato ĩ.
To cõro ñaja.

c5:5 Ro 13.12; Ef 5.8-9.