13
Oterimasʉ ĩ bajirere Jesús ĩ gotimasiore queti
(Mr 4.1-9; Lc 8.4-8)
Tirʉ̃mʉne, vi ñar'i, budiacõari, ʉtabʉcʉra tʉjʉ yʉa rãca ejarũju ejacami Jesús. To bajicõari, masare gotimasiocami. Masa jãjarãbʉsa ĩna rẽjaquearo ĩacõari, cũmuajʉ vasãjacõari, rujicami Jesús. Masajʉama, ʉtabʉcʉra tʉ rʉ̃gõcõacama ĩna. To bajicõari, cojo queti me tʉoĩacõari, “Ado bajiro bajisere bajiro bajiaja” ĩnare yigotigʉ ñari, ado bajise goticami:
—Sĩgʉ̃ oterimasʉ, vesejʉ ote ajere otegʉ vacʉmi. Vese ejacõari, ote ajere ĩ reabaterone, gajeye maajʉ vẽjaquearoja. To bajiri minia ejacõari, tire bareacõarãma ĩna. 5-6 Gajeyema, gʉ̃ta joejʉ reajeoroja. Tijʉ, mojoroaca sita ti ñajare, guaro ti judidaboajaquẽne muiju, asisĩocõagʉ̃mi. To bajicõari, oco manijare, sĩnireacoatoja ti. Gajeyema, jotayucʉ́ vatoajʉ vẽjaquearoja. To bajicõari, ti judiboajaquẽne, jotajʉa bʉcʉaveocoatoja ti. Gajeyema, sita quẽnarojʉ vẽjaquearoja. To baji, judibʉcʉacõari, quẽnase ñacõari, jairo rica cʉtiroja. Cojotõ, cien ñaricari rica cʉtiejoroja. Gajetõ sesenta ñaricari, gajetõ treinta ñaricari rica cʉtiroja. Tire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro tʉoĩaña mʉa —yicami Jesús.
“Ado bajiro yigʉ, gotimasiore queti gotirũgũaja yʉ”, Jesús ĩ yire queti
(Mr 4.10-12; Lc 8.9-10)
10 To ĩ yiro bero, ado bajiro Jesúre sẽniĩacajʉ yʉa, ĩ buerã:
—¿No yigʉ gotimasiore queti tʉoĩacõari, ĩnare gotirũgũati mʉ? —ĩre yisẽniĩacajʉ yʉa.
11 To yʉa yirone, ado bajiro yʉare cʉdicami:
—“Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona yʉa ñarʉajama, ado bajiro yiroti ñaja” ĩna yimasibeticatire, yucʉrema Dios ĩ masise rãca ajimasiaja mʉama. To bajiboarine, gãjerãjʉama, Dios ĩ bojabetijare tire ajimasibeama. 12 No bojagʉ Diore ajitirʉ̃nʉgʉ̃re, “Quẽnarobʉsa ajimasiato” yigʉ, ĩ masisere cõarʉcʉmi Dios. Gãjirema, ĩre ajigʉ ñaboarine, ĩre ĩ ajitirʉ̃nʉbetijare, ĩ ajimasiboasere masiriojeocõarʉcʉmi ĩ. To bajiri ĩre masibetimasucõarʉcʉmi ĩ. 13 Masa ado bajiro bajirã ĩna ñajare, gotimasiore queti ĩnare gotirũgũaja yʉ: Yʉ yiĩosere ĩarã ñaboarine, yʉ gotisere ajirã ñaboarine, ajimasicõari, “To bajiro manire yigotigʉ yatique”, yimasimenama. 14 Diore gotirẽtobosarimasʉ Isa'ias ñamasir'i mʉa bajirotire yigʉ, Dios ĩ ñagõmasirere ado bajiro yiucamasiñumi:
“ ‘Yʉre ajirã ñaboarine, ajimasibeticõa ñarʉarãma. Yʉ yiĩosere ĩarã ñaboarine, “To bajiro bajisere yigʉ yatique ĩ”, yiĩamasibeticõa ñarʉarãma.
15 Ado bajiro bajirã ñari, yʉ yere ajimasimena ñarãma ĩna: Gãmo gojeri tusubeti, to yicõari, caje ĩamenare bajiro bajirãma. To bajiro yʉ yijama, “Yʉ yere tʉoĩarʉamena ñaama” yigʉ yaja yʉ. To bajirã ñari, tire quẽnaro ajimasibeama. Yʉ yere ĩna tʉoĩarʉajama, tire ajimasicõari, yʉ bojarore bajiro tʉoĩavasoacõari, yʉre sẽnirʉ̃cʉbʉoborãma ĩna. Yʉre ĩna sẽnijama, yʉre ĩna cãmotadicõa tʉjaborotire ĩnare yirẽtobosabogʉja yʉ’, yigotiami Dios”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i.
16 Variquẽnaña mʉama. Yʉ yiĩosere tʉoĩacõari, yʉ bojarore bajiro tʉoĩavasoariarã ñari, tire yʉ gotimasiosere ajimasiaja mʉama. 17 Riojo mʉare gotiaja yʉ. Tirʉ̃mʉjʉ jãjarã Diore gotirẽtobosamasiriarã yucʉ mʉare yʉ yiĩosere ĩarʉamasiboayuma. Yʉ gotimasiosere mʉa ajisere ajirʉamasiboayuma. To bajiri mʉama, jairo yʉ yiĩosere masirã ñari, to yicõari, yʉ gotimasiosere ajirã ñari, variquẽnaña mʉa —yʉare yicami Jesús, ĩ buerãre.
Ado bajise tʉoĩacõari, “Oterimasʉ ĩ bajire quetire gotibʉ yʉ”, Jesús ĩ yire queti
(Mr 4.13-20; Lc 8.11-15)
18 Quẽna ado bajiro goticami Jesús:
—Ado bajise tʉoĩacõari, oterimasʉ ĩ bajire quetire gotibʉ yʉ: Quẽnaro ajiya mʉa. 19 Ote aje, maajʉ vẽjaquearere, minia ĩna barere yʉ yijama, “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona ĩna ñarʉajama, ado bajiro yiroti ñaja” yʉ yigotimasiosere ĩna ajiboasere, vãtia ʉjʉ ejacõari, guaro ĩ masiriosere yigʉ yibʉ yʉ —yʉare yicami.
20-21 —Gʉ̃ta joejʉ vẽjaqueacõari, guaro judibʉcʉaboarere, muiju ĩ asisĩorere yʉ yijama, yʉ yere ajicõari, quẽnaro variquẽnase rãca ajirã ñaboarine, yoaro mene tire ĩna quejerotire, to yicõari, yʉ gotisere ajirã ĩna ñajare, gãjerã rojose ĩnare ĩna yijama, yoaro mene yʉ ocare ĩna ajitʉjarotire yigʉ yibʉ. 22 Jotayucʉ́ vatoajʉ vẽjaqueacõari, judiboarere jotajʉa ti bʉcʉaveorere yʉ yijama, yʉ gotisere ajirã ñaboarine, adi macarʉcʉro ti bajisejʉare tʉoĩarejairã ñari, to yicõari, gajeyeũni bojatʉoĩarã ñari, yʉ yejʉare tʉoĩatʉjacõari, yʉ bojarore bajiro yimenare yigʉ yibʉ yʉ. 23 Sita quẽnarojʉ vẽjaqueare judibʉcʉacõari, quẽnase rica cʉtirere cojotõ cien ñaricari, gajetõ sesenta ñaricari, gajetõ treinta ñaricari rica cʉtirere yʉ yijama, yʉ gotimasiosere ajimasicõari, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã yʉ ocare ĩna gotimasiose sʉori, gãjerã masa quẽne yʉre ĩna ajitirʉ̃nʉrotire yigʉ yibʉ —yʉare yicami Jesús.
Trigo vatoajʉ vidi judire queti
24 “Masare Dios ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro ado bajiro bajirʉaroja” yigʉ, gaje queti gotimasiocami Jesús:
—Sĩgʉ̃ ĩ ya vesejʉ trigo ajere otegʉmi. 25 Ĩ otero bero, ĩre moabosarimasa ĩna cãnitoye, ĩ ya vese ejacõari, vidi oterudigʉmi, ĩre ĩategʉ ñari. To yigajano, vacoacʉmi ĩ. 26 To bajiri trigo ti judibʉcʉato, vidi quẽne ruyuaroja. 27 To bajisere ĩacõari, ĩna ʉjʉre gotirã vanama ĩna. Ĩ tʉ ejacõari, ado bajiro yirãma: “Yʉa ʉjʉ, ¿no yiro trigo rĩne mʉ otecati ñaboarine, vidi quẽne judiri?”, yirãma, ĩna ʉjʉre. 28 To ĩna yijare, “Sĩgʉ̃ yʉre ĩategʉ oterimi”, ĩnare yigʉmi ĩ. To ĩ yirone, “¿Ado cõrone yʉa vʉerearã vatire bojati mʉ?”, ĩre yisẽniĩarãma ĩna. 29 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yigʉmi ĩna ʉjʉ: “¡Vʉebesa maji! Mʉa vʉejama, ote rãcane vʉecõarãja mʉa. 30 Trigo rãca bʉcʉacoajaro maji. Ti rica cʉti bʉcʉaro ĩacõari, tire jua bajirãne vʉereacõari, soereacõarʉarãja mʉa. Trigore juacõari, tire cũriavijʉ cũcõarʉarãja mʉa”, ĩnare yirotigʉmi oterimasʉ —yigotimasiocami Jesús.
“Mostaza vãme cʉtiʉ rica, ajeare bajiro bajiaja”, Jesús ĩ yire queti
(Mr 4.30-32; Lc 13.18-19)
31 Quẽna ado bajiro gotimasiocami Jesús:
—“Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ” yigʉ, Dios ĩ cõagʉ̃, yʉ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirʉ̃nʉjama, mʉare yʉ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cʉtisere tʉoĩavasoacõari, tocãrãcarʉ̃mʉri quẽnaro ñamʉjarʉ̃gʉ̃cõari, quẽnaro ajimasimʉjarʉ̃gʉ̃jama, ado bajiro bajirʉaroja: Sĩgʉ̃ ĩ ya vesejʉre mostaza ajea otegʉmi. 32 Gajeye ote aje rẽtoro rʉjaricaca ñaroja ti mostaza ajeaca. To bajiri ĩ oterica mojoricaca ñaboarine, ti judibʉcʉacoajama, ote yucʉ́ri rẽtobʉsaricʉ jairicʉ ñaroja tiʉ. Jairicʉ ti ñajare, tiʉ rʉjʉrijʉ minia ĩna ria cʉtirotijʉrire quẽnorãma ĩna —yigotimasiocami Jesús. e Mostaza ajea ti bajire queti Jesús ĩ gotirere, “Ado bajiro yirʉaro yaja”, yiyujarã Dios oca masa ĩna ucamasirere buerẽtobudiriarã sĩgʉ̃ri: “Jesús ĩ gotimasiosere ajitirʉ̃nʉrã ĩ ñarirodo mojoroaca ñaboarine, jãjarã ĩna bʉjʉrotire yigʉ yiyuju Jesús”, yiyujarã ĩna.
“Pan vauvasere bajiro bajiaja”, Jesús ĩ yire queti
(Lc 13.20-21)
33 Quẽna ado bajiro gotimasiocami Jesús: “ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ’ yigʉ, Dios ĩ cõagʉ̃, yʉ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirʉ̃nʉjama, mʉare yʉ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cʉtisere tʉoĩavasoacõari, tocãrãcarʉ̃mʉri quẽnaro ñamʉjarʉ̃gʉ̃cõari, quẽnaro ajimasimʉjarʉ̃gʉ̃jama, ado bajiro bajirʉaroja” yigʉ, gaje gotimasiore queti goticami:
—Rõmio, pan quẽnogoago, trigo vetare idiaji vasãcõari, pan ũmato vauvasere vʉogomo so. To so yijare, jairo vauvaroja ti. Tire bajirone bajirʉaroja, Diore rotibosagʉre yʉre ajitirʉ̃nʉrã jãjarãbʉsa mʉa bʉjʉroti —ĩnare yigotimasiocami Jesús.
“Ado bajiro Diore gotirẽtobosarimasʉ ĩ yiucamasire ñajare, gotimasiore queti gotirũgũaja yʉ”, Jesús ĩ yire queti
(Mr 4.33-34)
34 Gotimasiore queti rãca rĩne ĩnare gotimasiorũgũcami Jesús. 35 Diore gotirẽtobosarimasʉ, “Ado bajiro bajirʉaroja” ĩ yimasire ti ñajare, to bajise gotimasiorũgũcami. Ado bajiro ucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasʉ:
“Masare ĩnare gotigʉ, gotimasiore queti tʉoĩacõari, ĩnare gotimasiorʉcʉmi. To bajiro yigʉ, adi macarʉcʉro ti ruyuaroto rĩjorojʉne masiñamanicoadirere gotimasiorʉcʉmi”, yiucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasʉ Jesúre tʉoĩa yugʉ.
Trigo vatoajʉ vidi judirema, “Ado bajiro yirʉaro yaja”, Jesús ĩ yigotimasiore queti
36 To bajiro yigotigajanocõari, “Vijʉ vacʉ yaja yʉ”, yisãjacoacami. To ĩ yi vatone, ĩre sʉyasãjacajʉ yʉa quẽne. Sãjaejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacajʉ yʉa, ĩ buerimasa:
—Vidi judire quetire, “Ado bajiro yigʉ, to bajise yibʉ yʉ”, yʉare yigotiya —Jesúre ĩre yicajʉ yʉa.
37 To bajiro yʉa yijare, ado bajiro yʉare goticami Jesús:
—Trigo oterimasʉre yigʉ, yʉ masune yigʉ yibʉ yʉ, Dios ĩ roticõacacʉre yʉ yijama. 38 Ĩ ya vesere yʉ yijama, adi macarʉcʉro mani ñarojʉre yigʉ yibʉ yʉ. Trigore yʉ yijama, yʉ yarãre quẽnaro Dios ĩ yirãre yigʉ yibʉ. Vidire yʉ yijama, vãtia ʉjʉ, Satanás ĩ bojarore bajiro yirãre yigʉ yibʉ. 39 Vidi oterudirimasʉre yʉ yijama, vãtia ʉjʉ Satanáre yigʉ yibʉ. Trigo ti bʉcʉatojʉ ĩna juarere yʉ yijama, adi macarʉcʉro ti jedirotire yigʉ yibʉ. Trigo ti bʉcʉaro, juarimasare yʉ yijama, ángel mesare yigʉ yibʉ, yicami Jesús. 40 Vidi juacõari, ĩna soerearore bajiro bajirʉaroja adi macarʉcʉro ti jedirojʉ. 41 To cõrone, Dios ĩ roticõacacʉ, Diore rotibosagʉ, ángel mesare cõarʉcʉja yʉ. “Yʉ yarã vatoajʉ ñacõari, rojose yirãre, to yicõari, rojose ĩnare ũmato yirãre quẽne juaáya” yigʉ, ĩnare cõarʉcʉja. 42 Ĩnare juacõari, jeame yatibetimejʉ reacõarʉarãma ĩna. Tojʉ ñacõari, bʉto rojose tãmʉorã ñari, guji põguẽ, oti, yirʉarãma ĩna. 43 Ángel mesa, ĩnare ĩna reagajanoro bero, ado bajiro bajirʉarãja mʉa: Mani jacʉ, “Quẽnase yirã ñaama” ĩ yiĩarã ñari, muiju ĩ busurore bajiro busurʉarãja. Tire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro tʉoĩaña —yʉare yicami Jesús.
Bʉto vaja cʉtisere ĩ bʉjare queti
44 Quẽna ado bajiro yʉare goticami Jesús:
—Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mʉa ñase bʉto quẽnaja ti. To bajiro ti bajijare, sĩgʉ̃ bʉto vaja cʉtise bʉjagʉre bajiro bajirãma Dios yarã ñarʉarã. Sĩgʉ̃ yere bʉto vaja cʉtisere sita vatoajʉ ĩ yayioboarere bʉjagʉmi gãji. Tire bʉjacõari, quẽna tijʉne tudiyayiocũgʉ̃mi. To bajiri, “Jairo vaja cʉti ñaja” yivariquẽnagʉ̃ ñari, ĩ gajeyeũni ñaro cõrone gãjerãre ĩsijeocõagʉ̃mi, gãjoa bʉjarʉ. To yicõari, ti gãjoa rãca ti sita ʉjʉre vaja yigʉmi, sita vatoajʉ jairo vaja cʉtise ĩ bʉjarere cʉorʉ. Tire bajiro bajirãma Dios yarã ñarʉarã. “Adi macarʉcʉroaye jediro yʉ tʉoĩa bojaboase rẽtoro quẽnase ñaja Dios ye” yitʉoĩacõari, jediro ĩ bojarore bajiro yirũgũrãma —yʉare yigotimasiocami Jesús.
Bʉto vaja cʉtia, perla vãme cʉtiare ĩ bʉjare queti
45 Ti vãmere bajiro gaje queti ado bajiro yʉare goticami Jesús:
—Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mani ñase quẽnaja ti. To bajiro ti bajijare, bʉto vaja cʉtia perla vãme cʉtiare bʉjagʉre bajiro bajirãma Dios yarã ñarʉarã. Sĩgʉ̃ gajeyeũni ĩsicudirimasʉ, perla vãme cʉtire sẽnicudigʉmi. 46 To yicudigʉne, gãji ĩ cʉoricare quẽnamasuricare bʉjagʉmi yuja. To bajiri tiare bʉto bojagʉ ñari, ĩ gajeyeũni jedirore ĩsicõari, vaja sẽnigʉ̃mi, gãjoa bʉjarʉ. To yicõari, ti gãjoa rãca ĩ bojaricare vaja yigʉmi yuja. Tire bajiro bajirãma Dios yarã ñarʉarã. “Adi macarʉcʉroaye jediro yʉ tʉoĩa bojaboase rẽtoro quẽnaja Dios ye” yitʉoĩacõari, jediro ĩ bojarore bajiro yirũgũrãma —yʉare yigotimasiocami Jesús.
Vai sĩarimasa, vai quẽnarã rĩne ĩna besere queti
47 Quẽna gotimasiore queti yʉare gotimasiocami Jesús:
—Masare Dios ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro, vai sĩarimasa vaire ĩna beseriarore bajiro bajirʉaroja. Vai sĩarimasa bajiʉ rãca ĩna vayaro, vai vãme cʉtirã ñaro cõro sãjarãma ĩna. 48 Ĩna sãjaro ĩacõari, jabuajʉ ĩnare tʉ̃amocũrãma. Ĩnare beserãma. Bariarãrema jibʉjʉ juasãcõari, bayamanare reacõarama. 49 To bajirone bajirʉaroja macarʉcʉro ti jediro. Ángel mesa, masare beserã vadirʉarãma. Quẽnarãre, rojorãre beserʉarãma. 50 Rojorãre ĩnare juacõari, jeame yatibetimejʉ reacõarʉarãma. Tojʉ ñacõari, bʉto rojose tãmʉorã ñari, guji põguẽ, oti, yirʉarãma ĩna —yʉare yicami Jesús.
“Jesúre ajitirʉ̃nʉrã ñarãma Dios ocare tirʉ̃mʉayere, mamere quẽne quẽnaro riojo gotimasiorã”, yire queti
51 Tire yʉare gotigajanocõari, ado bajiro yʉare sẽniĩacami Jesús:
—¿Tire mʉare yʉ gotimasiose queti jedirore ajimasiati mʉa? —yʉare yisẽniĩacami.
—Ajimasiaja —ĩre yicʉdicajʉ yʉa.
52 To bajiro yʉa yijare, ado bajiro yʉare goticami:
—To bajiri Dios oca masa ĩna ucamasire quẽnaro riojo gotimasiomasicõarãja mʉa. To yicõari, mʉare yʉ gotimasiosere ajimasirã ñari, tire quẽne quẽnaro riojo gotimasiomasirãja. To bajiro mʉa bajijama, vi ʉjʉ gajeyeũni tirʉ̃mʉjʉ ñarere quẽne, mame ĩ juarere quẽne quẽnocũr'ire bajiro bajirãja mʉa. Ĩ ya viana ĩna cʉobetijama, ĩnare ĩsigʉ̃mi. Ĩ yirore bajirone mʉa yarãre quẽne ĩna ajimasiroti ti rʉyajama, tirʉ̃mʉayere, to yicõari, yucʉ yʉ gotisere quẽne quẽnaro riojo ĩnare gotimasiorʉarãja —yʉare yicami Jesús.
Nazaret vãme cʉti macajʉ Jesús ĩ vare queti
(Mr 6.1-6; Lc 4.16-30)
53 To bajiro yʉare gotimasio gajano, yʉare ũmato vacoacami Jesús. 54 To bajivana, ĩ ya macajʉ ejacajʉ yʉa. Tojʉ Dios ocare ĩna buerivijʉre sãjaejacõari, masare gotimasio ñacami. Quẽnaro ĩ gotimasiosere ajicõari, no yimasibeticama ĩna:
—¿No bajicõari, to bajise gotimasiomasiati ĩ? ¿No bajiro yicõari, ĩaĩañamanire yati? 55 ¿Adi macagʉ yucʉ́ moarimasʉ macʉ me ñatique ĩma? ¿Mar'ia macʉ me ñatique? ¿Santiago, José, Simón, Judas mesa gagʉ me ñatique ĩ? 56 To yicõari, jediro mani vatoajʉ ñarã, ¿ĩ bederã rõmiri me ñatique ĩna? To bajiri, ¿nojʉ bueyujari ãni? —Jesúre ĩre yicama ĩna, ĩ ya macana.
57 To bajiri, “Ñamasugʉ̃ me ñaami. Mani ya macagʉ mani masigʉ̃ ñaami” yirã ñari, ĩre ajitirʉ̃nʉbeticama ĩna. To ĩna yirone, ado bajiro ĩnare goticami Jesús:
—Diore gotirẽtobosarimasʉ gajerojʉ Dios ocare ĩ gotimasiocudijama, ĩre ajirʉ̃cʉbʉorãma. To bajiboarine, ĩ ya macanare, ĩ ya vianare quẽne Dios ocare ĩ gotimasiojama, ĩre ajirʉ̃cʉbʉomenama —ĩnare yicami Jesús.
58 To bajiri ĩ ya macana, ĩre ĩna ajitirʉ̃nʉbetijare, ĩaĩañamanire jairo yiĩomasibeticami.

e13:32 Mostaza ajea ti bajire queti Jesús ĩ gotirere, “Ado bajiro yirʉaro yaja”, yiyujarã Dios oca masa ĩna ucamasirere buerẽtobudiriarã sĩgʉ̃ri: “Jesús ĩ gotimasiosere ajitirʉ̃nʉrã ĩ ñarirodo mojoroaca ñaboarine, jãjarã ĩna bʉjʉrotire yigʉ yiyuju Jesús”, yiyujarã ĩna.