12
“Jud'io masa ĩna ajitirʉ̃nʉbeti ñajare, gãjerãjʉare ʉjorʉcʉmi Dios” yigʉ, ĩre moabosarimasa rojose yirã ĩna bajire rãca Jesús ĩ gotimasiore queti
(Mt 21.33-46; Lc 20.9-19)
Gotimasiore queti masare gotiyuju Jesús:
—Sĩgʉ̃ masʉ ʉye vese otegʉmi. Tire otegajanocõari, matagʉmi. To yicõari, ʉye oco juarotijʉ quẽnogʉ̃mi. Tijʉ bero, vecajʉ ñacõari, ĩ ĩatirʉ̃nʉjesarotijʉ quẽnogʉ̃mi. To yigajanocõari, gãjerãre, “Yʉre ĩatirʉ̃nʉbosaba”, yigʉmi. “Ʉye ti rica cʉtiro, gãjerãre ĩsicõari, vaja sẽnirʉarãja. To yicõari, mʉa juajama, ‘Ado cõro ñaja mani ye. Ado cõro ñaja ĩ ye’ yicõĩama”, ĩnare yigʉmi. To yicõari, gajerojʉ vacoacʉmi yuja. To bajiri cojorʉ̃mʉ, “Ʉye rica cʉti bʉcʉatoja ti” yigʉ, ĩre moabosarimasʉre cõagʉ̃mi, “Ʉye, yʉre ĩna cũbosarere yʉre juabosaya” yigʉ. Ʉye vesejʉ ĩ ejarone, ĩre ñiacõari jarãma vese coderimasa. To yicõa, ĩre ʉye ĩsimenane, “Vasa”, yirãma ĩna. To bajiri ʉye juabecʉne tudiejagʉmi, ĩre roticõar'i tʉjʉ. To bajiri ʉye ĩ juabetire ĩacõari, gãji ĩre moabosarimasʉre cõagʉ̃mi quẽna, vese ʉjʉ, “Ʉye yʉre juabosagʉ vasa” yigʉ. Ʉye vesejʉ ĩ ejasere ĩacõari, rujajine ĩre yitud'icõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiri ĩ rʉjoajʉ cãmi cʉtigʉmi ĩ. To bajiro ĩre yigajanocõari, ʉye ĩsimenane, “Vasa”, ĩre yirãma ĩna. To bajiri ʉye ĩ juabetire ĩacõari, quẽna gãji ĩre moabosarimasʉre cõagʉ̃mi vese ʉjʉ. Ĩre sĩarãma. Bero, jãjarãbʉsa cõarũgũboagʉmi vese ʉjʉ. Ĩnare quẽne to bajirone yirũgũrãma vese coderimasa. Sĩgʉ̃rire bʉto jarãma. Gãjerãre sĩarãma ĩna.
Ĩnare ĩ cõariaro bero, sĩgʉ̃ rʉyagʉmi yuja, ĩ cõarocʉ. Ĩ ñagʉ̃mi ĩ macʉ, ĩ maigʉ̃. To bajiri, “Yʉ macʉjʉare rʉ̃cʉbʉorʉarãma” yitʉoĩagʉ̃, ĩre cõaboagʉmi. To bajiro ĩ yicõar'ire, vesejʉ ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã ñagõrãma vese coderimasa: “Adi vese ʉjʉ macʉne ñaami. To bajiri ĩ bajirocaveojama, ĩne ñaami ĩre vasoarocʉ. To bajiri ĩre mani sĩajama, mani ye sita ñarʉaroja yuja”, gãmerã yiñagõrãma ĩna. To bajiri vese sojʉajʉ ĩre ñia vati, ĩre sĩarocacõarãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús.
To bajiro ĩnare gotigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna:
—¿Ti vese ʉjʉ tudiejagʉ, no bajiro ĩnare yigʉjari ĩ, ti vese coderimasare? Ado bajiro yigʉmi: Vesejʉ vacõari, ti vese coderãre sĩarʉcʉmi. To yicõari, gãjerãjʉare coderotigʉmi ĩ, ti vesere —ĩnare yiyuju Jesús.
10-11 Gajeye ado bajiro gotirũtuasuju Jesús:
—“Ʉye vese ʉjʉ macʉre rojorã ĩna sĩarocarere bajirone viri bʉarimasa gʉ̃ta ĩna beserocaria ñaboarine, ñamasurica ñarʉaroja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. ¿Tire ĩabeticatique mʉa? Ado bajiro gotiaja:
“Gʉ̃ta rãca vi quẽnorimasa coja gʉ̃tare rocarãma ĩna. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gʉ̃ta rẽtoro quẽnarica ñarʉaroja tia. Tia gʉ̃ta sʉorine quẽnarivi quẽnorʉcʉmi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogʉmi. To bajiro bojagʉmi Dios mani ʉjʉ. To bajiri tia gʉ̃ta sʉori Dios quẽnaro ĩ yisere ajimasicõari, bʉto tʉoĩa variquẽnaja mani”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩnare yigotiyuju Jesús, paia ʉjarãre.j “To bajiro gotiyumi Dios, yʉ bajirotire tʉoĩagʉ̃”, ĩnare yigotigʉ yiyumi Jesús.
12 Jesús ĩ gotimasiosere ajicõari, “Ʉye vese coderimasa ĩ yijama, manirene yigʉ yami. To yicõari, gʉ̃tavi quẽnorimasa ĩ yijaquẽne, manirene yami. Ĩre rojose mani yisere yigʉ yami”, yiajimasiñujarã ĩna. To bajiri Jesúre ñiarʉaboayujarã. To bajiboarine masare güirã, ĩre ñiabesujarã. Ĩre ñiarʉaboa, vacoasujarã ĩna yuja.
“Ʉjarã, gãjoa manire ĩna vaja yirotijama, ĩnare ĩsiroti ñaja”, Jesús ĩ yigotire queti
(Mt 22.15-22; Lc 20.20-26)
13 Bero, fariseo masa, to yicõari, “Ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñarʉcʉmi Herodes” yirũgũriarã, Jesús tʉ ĩna rãcanare cõañujarã ĩna, “Ado bajiro josari mʉa sẽniĩajama, cʉdimasibeticõari rojose tãmʉorʉcʉmi Jesús” yirã. 14 To ĩna yicõariarã, ado bajiro Jesúre sẽniĩañujarã ĩna:
—Ajiya gotimasiorimasʉ. “Riojo gotiami”, mʉre yimasiaja yʉa. “Ado bajiro mani yisere bojagʉmi Dios” yigotimasiogʉ̃ ñari, riojo yʉare gotimasioaja mʉ. “Ado bajiro yʉ gotimasiojama, yʉre ajijũnisinirʉarãma” yitʉoĩabecʉne, riojo gotigʉ ñaja mʉ. “Ãnoama, ñamasurã ĩna ñajare, ĩna ajijũnisinibeti vãmejʉare ĩnare gotimasiorʉcʉja”, yitʉoĩabecʉ ñaja mʉ. Masa ñajedirore yʉare riojo gotigʉ ñaja mʉ. To bajiro yigʉ mʉ ñajare, mʉ tʉoĩasere ajirʉaja yʉa. ¿Roma macagʉ ʉjʉ, César, gãjoa manire ĩ vaja yirotisere mani vaja yijama, quẽnacõarojari? ¿Dios ĩ rotimasirere cʉdimena yirãjarique mani, ĩre mani vaja yijama? —Jesúre yisẽniĩaboayujarã ĩna.
15 Jesújʉama, “Rojose yʉre yirʉarã, to bajise yʉre sẽniĩatoama ĩna”, yimasicõañuju. To bajiri ado bajiro ĩnare yiyuju:
—¿No yirã, “Rojose ĩre yirãsa” yirã, to bajise yʉre sẽniĩatoati mʉa? —ĩnare yiyuju Jesús. 16 —Gãjoatii cojotii yʉre ĩoña —ĩnare yiyuju Jesús.
To ĩ yijare, gãjoatii ĩre ĩoñujarã. Gãjoatiire ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús:
—¿Ñimʉ rioga tuyati? ¿Ñimʉ vãme tuyati? —ĩnare yiyuju Jesús.
To ĩ yirone,
—Roma macagʉ Ʉjʉ César vãme cʉtigʉ rioga tuyaja. To yicõari, ĩ vãme quẽne ñaja ti —Jesúre yicʉdiyujarã ĩna.
17 To ĩna yijare, ado bajise yiyuju Jesús:
—To bajiri aditiire ĩacõari, “César yatii ñaja”, yimasiaja mʉa. To bajiri ʉjarã ĩna vaja yirotijama, ĩnare vaja yiroti ñaja. To bajirone bajiaja Diore quẽne. Jediro Dios ĩ cõase ti ñajare, “Yʉa cʉose ti ñaboajaquẽne, ti rãca mʉ bojarore bajiro yirʉarãja”, Diore ĩre yiroti ñaja manire —ĩnare yiyuju Jesús.
To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, ĩre bajiro quẽnaro gotigʉre ajibetirũgũriarã ñari.
“¿Bajirearãma, tudicaticoanajari?”, Jesúre ĩna yisẽniĩatore queti
(Mt 22.23-33; Lc 20.27-40)
18-19 To bajicõari, saduceo masa quẽne ejayujarã, Jesúre sẽniĩatorã. “Masa ĩna rijato bero, ĩna ʉsʉri, ĩna rujʉri ñaro cõrone quẽna tudicatimenama” yirã ñañujarã saduceo masa. Ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã:
—Ajiya gotimasiorimasʉ. Moisés ñamasir'i ado bajiro ĩ yiucacũmasire ti ñajare, mʉre sẽniĩarã vabʉ yʉa. “Sĩgʉ̃, manajo cʉtiboa, rĩa magʉ̃ne ĩ bajirocajama, ĩ gagʉ manajo ñariore manajo cʉtirʉcʉmi ĩ bedijʉa. To bajiri ĩ rãca ñacõari, so macʉ cʉtijama, ĩ gagʉ macʉ ñarʉcʉmi”, yimasiñuju Moisés. 20 Sĩgʉ̃ rĩa cojomo cõro, jʉa jẽnituarirãcʉ ʉ̃mʉa ñaboacama. Sĩgõrene manajo cʉtiboacama ĩna. Ñasʉogʉ sore manajo cʉtisʉoboacami. Rĩa magʉ̃ne rijacoacami ĩ. 21-22 Ĩ rijato bero, gãji ĩ bedi vasoaboacami. Ĩ quẽne rĩa magʉ̃ne rijacoacami. Ĩ bederã quẽne, to bajirone sore manajo cʉtiboacama. Rĩa manane, rijajedicoacama ĩna quẽne. So manajʉa ĩna rijajediro bero, so quẽne rijacoacamo yuja. 23 To bajiri bajireacõari, quẽna ĩna tudicatijama, ¿ñimʉjʉa ñaguĩda so manajʉ masu ñarocʉma, ĩna ñaro cõrone sore ĩna manajo cʉticato bero? —Jesúre yisẽniĩatoyujarã ĩna.
24 To ĩna yirone, ado bajiro cʉdiyuju Jesús:
—Dios oca, masa ĩna ucamasire ajimasimena ñaja mʉa. Dios ĩ masisere quẽne masirã me ñaja. To bajirã ñari, Moisés ĩ ucamasirere tʉoĩacõari, “Riojo me gotiro yaja”, yitʉoĩaboaja mʉa. 25 Ado bajirojʉa bajiaja: Bajireariarã, ĩna tudicatiro bero, manajo cʉtire, manajʉ cʉtire quẽne manirʉaroja. Ángel mesare bajiro bajirã ñarʉarãma ĩna. 26 ¿“Masa ĩna bajirearo bero, ĩna ʉsʉri caticõaroja” yirere ĩabeticatique mʉa? ¿Yucʉ́yoa ʉ̃jʉriyoa vatoajʉ Dios Moisére ĩ ñagõmasirere ĩabeticatique? Dios masune ĩre ĩ gotimasirere ado bajiro ucamasiñumi Moisés: “Mʉa ñicʉa ñamasiriarã Abraham, Isaac, Jacob, ĩna rʉ̃cʉbʉo vadimasicacʉne ñaja yʉ”, yigotimasiñumi Dios. 27 Masa bajireariarã ĩna ʉsʉri ti caticõa ñabetijama, to bajise yibetimasiborimi. Bajireariarã, quẽna tudicatirãjʉa ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ ñaami. “Ĩna ʉsʉri ti caticõa ñajare, bajireariarã ñaboarine, Diore rʉ̃cʉbʉocõa ñarãma” yire ñaja. Bʉto mavisiaja mʉa —ĩnare yiyuju Jesús.
Dios ĩ rotimasire ñamasuri vãmere Jesús ĩ gotire queti
(Mt 22.34-40)
28 Sĩgʉ̃, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉ ejayuju. Ejacõari, Jesúrãca ĩna ñagõrore ajiñañuju ĩ. To bajiri, “Quẽnaro cʉdiami Jesús” yiajigʉ ñari, ĩre sẽniĩañuju ĩ:
—Dios ĩ rotimasire ñamasuse, ¿disejʉa ñati? —ĩre yisẽniĩañuju ĩ.
29 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cʉdiyuju Jesús:
—Dios ĩ rotimasire ñamasuse ado bajiro gotiaja: “Ajiya mʉa, Israel sitana. Dios sĩgʉ̃ne ñaami mani ʉjʉ. 30 Mani ʉjʉre, Diore bʉto mairoti ñaja. No bojagʉre mani mairo rẽtoro, no bojase mani cʉose, mani bojatʉoĩase, to yicõari mani moare cʉtise rẽtoro Diore mairoti ñaja”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire ñamasuse. 31 To yicõari, gajeye ado bajiro gotiaja ti: “Mʉ masu rujʉre mʉ mairore bajirone mʉ tʉanare maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. Disejʉa gajeye Dios ĩ rotimasire rẽtoro ñamasuse maja —ĩre yiyuju Jesús.
32 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉ:
—To bajirone bajiaja. Riojo gotiaja mʉ. “Sĩgʉ̃ne ñaami Dios. Ĩre bajiro bajigʉ gãji magʉ̃mi. 33 Mani ʉjʉre Diore bʉto mairoti ñaja. No bojagʉre mani mairo rẽtoro Diore mairoti ñaja, manire. No bojase mani cʉose mani mairo rẽtoro Diore mairoti ñaja. Diore mairã ñari, mani tʉoĩase, mani yise, jediro quẽnaro yiroti ñaja”, yaja. To yicõari, “Mani masu rujʉre mani mairore bajirone jedirore maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. Gajeye Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajirone vaibʉcʉrã ecariarãre sĩacõari, Diore rʉ̃cʉbʉorã, paire mani ĩsijama, quẽnaja. Gajeye no bojase Dios ĩ rotimasiriarore bajiro paire mani ĩsijama, quẽnaja. To bajiboarine to bajiro yirã jediro mani ĩsise rẽtobʉsaro quẽnaja, Diore, to yicõari, masare quẽne mani maijama —Jesúre yiyuju Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉ.
34 To bajiro quẽnaro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús:
—Yʉ ĩajama, Dios yarã ĩre ĩna ajitirʉ̃nʉsere ajimasiaja mʉ. Ĩ yʉ quẽnaro ĩ yigʉ mʉ ñarʉajama, ñamasiaja mʉ —ĩre yiyuju Jesús.
To bajiro Jesús ĩ yiro bero, “Mani rẽtoro masigʉ̃ ñaami” yitʉoĩacõari, “ ‘Ãnoama masimena ñaama’ yiromi” yirã, ĩre sẽniĩa tʉjacoasujarã yuja. “Mani rẽtoro masigʉ̃ ñaami Jesús” yitʉoĩarã ñari, ĩre sẽniĩarẽmobesujarã yuja.
“ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, ¿ñimʉ ñarʉcʉmi, yitʉoĩati mʉa?”, Jesús ĩ yisẽniĩare queti
(Mt 22.41-46; Lc 20.41-44)
35-36 Diore yirʉ̃cʉbʉoriavijʉ masare gotimasio ñagʉ̃ne, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús:
—“ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, masʉ ñarʉcʉmi. Ʉjʉ David ñamasir'i jãnamine ñarʉcʉmi”, yama Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa. To bajiro ĩna yitʉoĩaboajaquẽne, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca yigʉ, Diore yigʉre bajiro, “yʉ ʉjʉ” yimasiñujari Ʉjʉ David ñamasir'i, ĩ jãnami ĩ ñaboajaquẽne, ado bajise ĩ yiucajama:
“Yʉ ʉjʉre ado bajiro yirʉcʉmi Dios: ‘Yʉ riojojacatʉa rujiya maji. Mʉre ĩaterãre, “Rojose yitʉjaya” ĩnare yʉ yiro bero, rojose yimasibetirʉarãma yuja. To cõrone rotisʉorʉcʉja mʉ’ yirʉcʉmi Dios, yʉ ʉjʉre”, yiucamasiñumi David.
37 To bajiri, “ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, David ñamasir'i jãnami ñarʉcʉmi” yiucamasire ti ñaboajaquẽne, ¿no yigʉ ĩ ʉjʉre bajiro bajigʉtique? —ĩnare yiyuju Jesús.
To bajiro ĩ yigotisere ajivariquẽnañujarã jãjarã masa.
“Rojose tãmʉorʉarãma Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa”, Jesús ĩ yire queti
(Mt 23.1-36; Lc 11.37-54; 20.45-47)
38 Masare ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús:
—Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare bajiro bajibeja mʉama. Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, sudiro yoaquẽnariase sãñacõari, masa ĩna ĩaro rĩjoro vacudi variquẽnarãma ĩna. To yicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijaʉrire ejarũgũrãma. Gãji ĩnare ĩ bocajama, rʉ̃cʉbʉose rãca ĩnare ĩ sẽnisere ajivariquẽnarãma. Dios ocare ĩna buerivirijʉre quẽne ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma. 39 Boserʉ̃mʉri ti ñajaquẽne, ĩna barujijama, ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma ĩna. 40 Manajʉa rijaveoriarã ya virire ẽmarã ñaboarine, masa ĩna ĩaro rĩjorojʉa, “ ‘Quẽnaro yirã ñaama’ yiĩato” yirã, “Yoaro Diore sẽnirã yaja”, yisocarũgũboarãma ĩna. To bajiro ĩna yise vaja, gãjerã rojorã, rojose ĩna tãmʉose rẽtoro rojose tãmʉorʉarãma ĩna —masare ĩnare yiyuju Jesús.
Manajʉ rijaveorio maioro bajigo ñaboarine, gãjoa so sãre queti
(Lc 21.1-4)
41 Diore yirʉ̃cʉbʉoriavijʉ ñacõari, gãjoa sãriajʉ riore rujiyuju Jesús. Rujicõari, jãjarã masa tijʉre gãjoa ĩna sãñasere ĩañuju. Gãjoa jairã, jairo sãñujarã. 42 To ĩna yiñarone, sĩgõ, manajʉ rijaveorio ejacõari, gãjoatii jʉatiine so sãsere ĩañuju. Mojoroaca vaja cʉtitiiri ñañuju ti. 43 Tire so sãro ĩacõari, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús:
—Riojo mʉare gotiaja yʉ. Adio maioro bajigo, gãjerã rẽtoro sãmo so. 44 Gãjoa jairã ĩna sãboajaquẽne, jairo rʉyacõaroja ĩnarema. Soma, so cʉose ñaro cõroacane sãcõamo —ĩnare yiyuju Jesús.

j12:10-11 “To bajiro gotiyumi Dios, yʉ bajirotire tʉoĩagʉ̃”, ĩnare yigotigʉ yiyumi Jesús.