2
“Rojose, quẽnase masa ĩna yisere ĩabeserʉcʉmi Dios”, yire
“Rojose ĩna yise vaja Dios rojose ĩnare ĩ yijama, riojo yigʉ yigʉmi” yitʉoĩacõari, “Quẽnarã ñaja yʉa; yʉarema rojose yibecʉmi” mʉa yitʉoĩaboajaquẽne, “Yʉare quẽne, rojose yʉare yato Dios” yirã yirãja mʉa. Rojose ĩna yirore bajirone rojose yaja mʉa quẽne. To bajiri, “Rojose yimena ñaja yʉa”, yimasimenaja mʉa. “Dios ñaami, ‘Rojose ĩna yise vaja rojose tãmʉorʉarãma’ yiĩamasigʉ̃ma”, yimasiaja mani. “Rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yirʉcʉmi Dios” yicõari, “Rojose yibetirʉcʉmi yʉarema”, ¿yitʉoĩaboati mʉa, ĩnare bajiro rojose yirã ñaboarine? Rojose mʉa yise vaja guaro rojose mʉare ĩ yibetijama, “Manire maigʉ̃ ñari, rojose yibetirʉcʉmi Dios”, ¿yitʉoĩaboati mʉa? To bajiro me bajiaja. Mʉare ĩamaicõari, rojose mʉa yise vaja guaro rojose mʉare yirʉabeami Dios. Rojose mʉa yisere sʉtiriticõari, mʉa tʉoĩavasoarotire bojaami. Rojose mʉa yisere “Yitʉjato” yigʉ, mʉare yugʉ bajiami maji. 5-6 To bajiri rojose mʉa yise vaja rojose mʉare ĩ yibetijare, “Rojose yirã yaja yʉa” yisʉtiritimena ñari, rojose yitʉjabeaja mʉa. To bajiri, rojosere mʉa yicõa ñarũgũjare, masare ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro, rojose yirãre rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩ cõarotirʉ̃mʉ bʉto mʉare jũnisinigʉ̃ ñari, rojose mʉare yirʉcʉmi Dios. To ĩ yijama, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñaami”, yimasire ñarʉaroja. Sĩgʉ̃ri quẽnasere yitʉjamena ñaama ĩna. “ ‘Quẽnaro yirũgũcajʉ mʉa’, manire yato ĩ Dios”, yitʉoĩarã ñaama. Dios tʉjʉ ĩna ñarotire bojarã ñaama. To bajiro ĩna tʉoĩajare, ĩna rijato berojʉ “Tudirijabeticõato” yigʉ, ĩ catisere ĩnare ĩsirʉcʉmi Dios. Gãjerãjʉama to bajise tʉoĩarã me ñaama ĩna. Ĩna bojarore bajiro tʉoĩarã ñari, Diore ajimena ñaama ĩna. Ĩre ajimena ñari, rojose yirũgũama ĩna. To bajiro ĩna yise ñajare, bʉto jũnisiniami Dios. Ĩnare jũnisinigʉ̃ ñari, masare ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩnare cõarʉcʉmi. Jud'io masa, jud'io masa me quẽne, rojose yirãma, bʉto rojose tãmʉorʉarãma ĩna. 10 Quẽnasere yitʉjamenajʉarema, “Quẽnaro yirũgũcajʉ mʉa” ĩnare yicõari, “Yʉ rãca quẽnaro ñarʉarãja mʉa”, ĩnare yirʉcʉmi Dios. To bajiro yirʉcʉmi, jud'io masare, to yicõari jud'io masa mere quẽne.
11 Masare ĩ ĩabesejama, “Ãnoama rojose yirã ĩna ñaboajaquẽne, ñamasurã ĩna ñajare, ĩnare quẽnaro yirʉcʉja yʉ” yigʉ me ñaami Dios. To bajiro yigʉ ñari, rojorãre rea, quẽnarãre jua, yirʉcʉmi. 12 Jud'io masa me ñarãre, Moisére Dios ĩ roticũmasirere cʉomena ĩna ñaboajaquẽne, rojose ĩna yise vaja rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉre ĩnare reacõarʉcʉmi. To yicõari, Moisére Dios ĩ roticũmasirere cʉorãre quẽne, tire cʉorã ñaboarine ĩre ĩna cʉdibeti vaja rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩnare reacõarʉcʉmi. 13 “Dios ĩ rotimasirere cʉorã ñaja yʉa” yirã ñaboarine, ti rotirore bajiro ĩna cʉdibetijama, ñie vaja maja. “Quẽnase yirã ñaama”, ĩnare yiĩabetirʉcʉmi Dios. Ĩ rotimasire ti yirore bajiro cʉdirã rĩne ñarʉarãma, “Quẽnase yirã ñaama” ĩ yiĩarã. 14 To bajiri jud'io masa me ñarã, Moisére Dios ĩ roticũmasirere masibetiboarine, quẽnasere ĩna yijama, Dios ĩ rotimasirere ajicõari, cʉdirãre bajiro bajirãma, ĩ bojasere yirã ñari. To bajiro yirã, Dios ĩ ucarotimasirere cʉomena ñaboarine, rojose ĩna yisere masirãma, Dios ĩ masisere ĩnare ĩ cõase ti ñajare. 15 “Dios ĩ rotise ñaja ti” yimasimena ñaboarine, Dios ĩ bojasere masirãma ĩna. To bajiri rojose ĩna yijama, “Rojose yirã yaja yʉa”, yitʉoĩarãma. To yicõari, quẽnasere ĩna yijama, “Quẽnase yirã yaja yʉa”, yitʉoĩarãma. 16 To bajiro masa ĩna yitʉoĩarũgũse ñajare, masare ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro Jesucristore cõarʉcʉmi Dios, masa jediro ĩna tʉoĩarũgũrere ĩacõari, “ ‘Ado bajiro tʉoĩarã ñari, quẽnase bʉjarã, rojose tãmʉorã, bajirʉarãja mʉa’ ĩnare yato ĩ” yigʉ. To bajiro ĩ yiroti ti ñajare, Jesucristo manire ĩ rijabosare sʉorine Dios quẽnaro ĩ yise quetire yʉ gotimasiojama, tire quẽne gotirũgũaja yʉ.
“Moisére Dios ĩ roticũmasirere cʉdirã ñari, Dios yarã ñaja yʉa”, jud'io masa ĩna yire queti
17 Ado bajiro yitʉoĩaboarãja mʉa jud'io masa sĩgʉ̃ri: “Jud'io masa ñari, Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere rʉ̃cʉbʉoaja yʉa. To bajiri Dios yarã ñaja yʉa, rojose ĩ yibetirona”, yitʉoĩaboarãja mʉa. 18 Moisére Dios ĩ roticũmasirere cʉorã ñari, ĩ bojarore bajiro yirere masirãja. To yicõari, “Dios ĩ rotimasire masicõari, quẽnasere yimasirã ñaja yʉa”, yirãja mʉa. 19-20 To bajise yitʉoĩarã ñari, ado bajiro tʉoĩaboarãja mʉa: “Dios yere masimenare gotimasiorimasa ñaja mani”, yiboarãja mʉa. “Rojose yirãre Dios ĩ bojasejʉare gotimasioaja mani. To bajiro mani yibetijama, rĩamasare bajiro tʉoĩacõa ñarʉarãma”, yitʉoĩaboarãja mʉa, “Dios rotimasirere cʉorã ñari, Dios ye jediro riojo masijeorã ñaja mani” yitʉoĩarã ñari. 21 To bajiri gãjerã masare gotimasioboarine, ¿mʉajʉama gãjerãre mʉa gotimasiorore bajiro yibeati mʉa? Gãjerã masare, “Mʉa juarudijama, quẽnabeaja ti” yigotiboarine, mʉajʉama juarudirãja mʉa. 22 “Mʉa manajo me rãca, rõmia quẽne mʉa manajʉ me rãca mʉa ajeriarã cʉtijama, quẽnabeaja ti” yirã ñaboarine, mʉajʉama, ¿no yirã tire yicõarũgũati mʉa? “Gãjerã masa, Diore masimena, ĩna masune ĩna quẽnoriarãjʉare rʉ̃cʉbʉosocarãma. To ĩna yisere ĩaterã ñaja yʉa” yigotiboarine, ¿no yirã ĩna yirʉ̃cʉbʉosocariviriayere ñasere juarudiati mʉa? 23 “Moisére Dios ĩ roticũmasirere ñamasusere cʉoaja yʉa” yivariquẽnarã ñaboarine, ti rotirore bajiro yimenaja mʉa. To bajiro mʉa bajijama, Diore terã bajirãja mʉa. To bajiro mʉa bajisere ĩacõari, gãjerã masa quẽne, ĩre terãma. 24 Ti ũnire gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire: “ ‘Dios yarã ñaja yʉa’ yigotirã ñaboarine, rojose yirũgũrãja mʉa. To bajiri Diore masimena quẽne, ‘Rojosere quẽnaro yigʉ ñagʉ̃mi Dios’ yitʉoĩaama ĩna”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire.
25 Circuncisión yiecoriarã ñarãja mʉa. “ ‘Dios yarã ñaja yʉa. To bajiri ĩre cʉdirona ñaja yʉa’ yimasiritibeticõato ĩna” yigʉ, to bajiro mani ñicʉare yirotimasiñumi Dios. To bajiro Dios manire ĩ yirotimasire ti ñajare, ĩ rotimasire ñaro cõrone mani cʉdijeocõajama, circuncisión mani yiecore, vaja cʉtiboroja ti. To bajiboarine Dios ĩ rotimasire jediro cʉdijeomena ñari, circuncisión yiecobetiriarãre bajirone bajicõaja mani. 26 No bojarã, circuncisión yiecoyamana ĩna ñaboajaquẽne, Dios ĩ roticũmasirere masibetiboarine, ti yirore bajiro ĩna yijama, “Yʉ yarã ñaama”, yiĩagʉ̃mi Dios. 27 Jud'io masajʉama, Dios ĩ rotimasire masa ĩna ucamasirere cʉorã ñaboarine, to yicõari, circuncisión yiecoriarã ñaboarine, Diore quẽnaro cʉdimenaja mʉa. Gãjerã masa circuncisión yiecobetiriarã ñaboarine, Dios ĩ roticũmasirere masibetiboarine, ti yirore bajiro yirã ñarãma. To bajiro bajirã ñari, mʉare jud'io masare ĩacõari, “Rojose yirã ñaama”, mʉare yiĩarʉarãma. 28 Jud'io masa quẽnase ĩna gotiboajaquẽne, to yicõari quẽnase ĩna yiboajaquẽne tire ĩacõari, “Jud'io masa masu ñaama”, yiĩabeami Dios. Circuncisión yiecoriarã ĩna ñaboajaquẽne, “Jud'io masa masu ñaama”, ĩnare yiĩabeami Dios. 29 Dios ĩ ĩajama, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca tʉoĩarã rĩne ñaama ĩ yarã, jud'io masa masuma.