Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles
1
Ri Lok'olaj Espíritu ri sujun, can xpe na vi
Nimalaj Teófilo,* Lc. 1:3. chupan ri jun na'ey vuj ri xintak-e chave, nutz'iban-e ronojel ri samaj ri xutz'uc can ri Jesús, y ronojel ri xu'ij richin xerutijoj ri vinak, c'a ja tok xril k'ij chi rija' xc'ul chila' chicaj.* 1 Ti. 3:16. Pero na'ey chi xbe, rija' uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu xerupaxa'aj can ri apóstoles ri erucha'on riq'uin ri achique nic'atzin chi niqui'en can.* Mt. 28:19; Mr. 16:15; Jn. 20:21. Chupan cuarenta k'ij chirij can ri nimalaj k'axomal y ri camic ri xuk'asaj, jalajoj rubanic xu'on richin xuc'utula-ri' chiquivech,* 1 Co. 15:5. richin xquetemaj chi kitzij xc'astaj chiquicojol ri anima'i', y c'o xu'ij can chique pa ruvi' ru-gobierno ri Dios. Jun k'ij tok ri Jesús c'o quiq'uin, quire' xu'ij chique: Man quixel-e pa tinamit Jerusalem,* Lc. 24:49. xa tivoyo'ej ri rusujun-pe ri Dios chi nuya', achel ri ivac'axan-pe viq'uin yin.* Jn. 14:16, 26; 15:26; 16:7. Roma ri Juan ri Bautista riq'uin ya' xu'on-vi bautizar, jac'a rix, juba' más chikavech apu xquix-an bautizar riq'uin ri Lok'olaj Espíritu,* Hch. 11:15, 16. xcha' ri Jesús.
Tok ri Jesús xtzolij-e chicaj
Jac'ari' tok ri quimolon-qui' xquic'utuj-apu che ri Jesús: Ajaf, ¿ja cami xril k'ij chi nak'asaj chic jun bey ri gobierno pa kak'a' roj israelitas? xecha' che.
Jac'a rija' xu'ij chique: Man ivichin ta rix chi nivetemaj* 1 Ts. 5:1. achique tiempo y achique k'ij xtibanataj. Ri' xe pa ruk'a' ri Dios c'o-vi. Pero xtiyo'ox uchuk'a' chive tok xtika-pe ri Lok'olaj Espíritu pan ivi'. Y ri itz'eton y ri ivac'axan viq'uin, rix xtitzijoj pa Jerusalem,* Lc. 24:47, 48. pa ronojel tak lugares richin ri Judea, pa departamento Samaria, y pa ruvi' ronojel ri roch'ulef, chi naj chi nakaj xtiya-vi rutzijol, xcha' ri Jesús. Tok ru'in chic ri ch'abel ri', can chiquivech xc'amer-vi-e chicaj y jun sutz' xevan chiquivech. 10 C'a quiri' na benak quivech chirij ri Jesús ri benak chicaj chiquivech, jari' tok xe'epapo' eca'i' achi'a' quiq'uin ri quicusan sak tak tziek. 11 Ri ca'i' achi'a' ri' xqui'ij chique: Rix tata'aj ri rix richin ri departamento Galilea, ¿achique roma yixtzu'un-e chicaj? Roma ri Jesús ri xc'amer-e chivech richin xc'ul chicaj, nipe chic jun bey.* Jn. 14:3. Y achel xu'on tok xbe chicaj, quiri' mismo xtu'on tok xtipe,* Ap. 1:7. xecha' chique.
Ri Matías xoc can apóstol pa ruq'uexel ri Judas Iscariote
12 Ri tzekle'ey richin ri Jesús, xeka-pe pa ruvi' ri juyu' Olivos, y xetzolij pa tinamit Jerusalem ri man naj ta quicojol, xaxe cami jun kilómetro. 13 Tok ec'o chic chiri' pa Jerusalem, xejote-e ri pa ruca'n piso che ri lugar ri can ec'o-vi-pe, y jare' ri quibi': ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ruc'ajol ri Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ni'ix celadores chique, y ri Judas ruc'ajol jun achi rubinan Jacobo.* Jud. 1. 14 Conojel rije' k'ij-k'ij xa jun cánima niquiquemelaj-qui' chuvech ri Dios niqui'en orar junan quiq'uin ri ixoki', ri María ri rute' ri Jesús, y ri eruchak'* Mt. 13:55. ri Jesús.
15 Chupan tak ri k'ij ri' ri quiniman ri Jesucristo quimolon-qui' jun cami ciento veinte. Xpa'e' c'a ri Pedro chiquivech, y xu'ij chique: 16 Rix tata'aj, ri kachak'-kanimal ki' iviq'uin, can xc'atzin chi xtzakon ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios chirij ri Judas.* Sal. 41:9. Roma ri Lok'olaj Espíritu* 2 S. 23:2. xuya' pa ruchi' ri rey David chi ru'in can ri achique xterubana' ri Judas* Jn. 18:3. ri xoc uc'uay quibey ri vinak ri xe'uc'uan richin ri Jesús pa cárcel, 17 y ri Judas,* Lc. 6:16. mismo jun apóstol chikacojol y junan xsamaj kiq'uin chupan ri samaj re'. 18 Ri méra ri xuc'ul rija' tok xujach-e ri Jesús, xcuses richin xlok' jun juyu'.* Mt. 27:5. Jac'a ri Judas xa xujitz'aj rukul, y tok xtzak pan ulef, xcubucu' y xuquiraj-e-ri' rixco'l. 19 Ri xuk'asaj ri Judas, chi ch'uti'k chi nima'k xe'ac'axan vave' pa Jerusalem. Romari' Acéldama xubinaj ri juyu' ri'. Roma pa quich'abel ri aj-Jerusalem, Acéldama nu'ij tzij juyu' richin quic'.* Mt. 27:8. 20 Xa romari' chupan ri vuj Salmos quire' nu'ij chirij ri Judas:
Man jun c'a tic'uje' chupan ri racho,
Ti'an can tolonic jay* Sal. 69:25. che;
y:
Toc chic jun pa ruq'uexel richin nipa'e' can chuvech ri rusamaj,* Sal. 109:8.
nicha'.
21 Romari' nic'atzin chi ri Judas nikacanoj jun ruq'uexel chiquicojol ri achi'a' ri (xojcachbilaj, xojcach'ilaj) chupan ronojel ri tiempo tok xel-xoc ri Ajaf Jesús chikacojol, 22 richin nutzijoj junan kiq'uin* Hch. 2:32. chi ri Jesús can xc'astaj na vi chiquicojol ri anima'i'. Romari' nrojo' jun ri can c'o-pe kiq'uin xe tok x-an bautizar ri Jesús roma ri Juan, c'a ja tok xc'amer-e ri Jesús chikacojol richin xc'ul chila' chicaj, xcha' ri Pedro. 23 Xquiya' c'a apu quibi' ca'i' achi'a', jun rubinan José Barsabás y ni'ix Justo che, y ri jun chic rubinan Matías. 24 Jac'ari' xqui'en orar, y xqui'ij: Ajaf, rat ri natz'et cánima conojel,* 1 S. 16:7. tac'utu' c'a chikavech achique chique ri ca'i' achi'a' re' acha'on 25 richin nipa'e' can chuvech ri samaj y ntoc apóstol pa ruq'uexel ri Judas ri xyo'on can ri samaj re' roma rumac, richin xbe chupan ri lugar ri can richin vi rija', xecha'. 26 Jac'ari' xquiya' pan etz'anen ri ca'i' (bi'aj, binaj), y ja ri Matías xkaj-en richin xoc apóstol junan quiq'uin ri once chic apóstoles.

*1:1 Lc. 1:3.

*1:2 1 Ti. 3:16.

*1:2 Mt. 28:19; Mr. 16:15; Jn. 20:21.

*1:3 1 Co. 15:5.

*1:4 Lc. 24:49.

*1:4 Jn. 14:16, 26; 15:26; 16:7.

*1:5 Hch. 11:15, 16.

*1:7 1 Ts. 5:1.

*1:8 Lc. 24:47, 48.

*1:11 Jn. 14:3.

*1:11 Ap. 1:7.

*1:13 Jud. 1.

*1:14 Mt. 13:55.

*1:16 Sal. 41:9.

*1:16 2 S. 23:2.

*1:16 Jn. 18:3.

*1:17 Lc. 6:16.

*1:18 Mt. 27:5.

*1:19 Mt. 27:8.

*1:20 Sal. 69:25.

*1:20 Sal. 109:8.

*1:22 Hch. 2:32.

*1:24 1 S. 16:7.