6
Ri vuku' achi'a' ri xecha'ox richin xe'oc diáconos chiquicojol ri quiniman ri Jesucristo
Chupan ri tiempo ri', más yeq'uiyer ri yeniman ri Jesucristo, y ri yech'o griego yejasloj chiquij ri yech'o arameo. Ri yech'o griego niqui'ij chi ri malcani' tak ixoki' chiquicojol rije', man yeyo'ox ta pa cuenta tok nijach* Hch. 4:34, 35. ri achique nic'atzin chique k'ij-k'ij. Roma c'a ri', ri doce apóstoles xecoyoj conojel ri quiniman, y xqui'ij chique: Man utz ta chi roj nikaya' can rutzijosic ruch'abel ri Dios xaxe roma nikajach ri achique nic'atzin k'ij-k'ij. Romari' que'icanoj vuku' achi'a' chi'icojol, ri k'alaj chi choj quic'aslen, y nojnak ri Lok'olaj Espíritu y utzulaj no'oj pa cánima, richin yekaya' chuvech ri samaj ri'. Jac'a roj xtikajach-ki' chupan ri oración y chupan rutzijosic ruch'abel ri Dios, xecha' chique. Conojel xka chiquivech ri xqui'ij ri apóstoles, y xquicha' ri Esteban, jun achi ri can cukul ruc'u'x riq'uin ri Dios y nojnak ri Lok'olaj Espíritu pa ránima. (Chuka', ka) xequicha' ri Felipe, ri Prócoro, ri Nicanor, ri Timón, ri Parmenas y jun achi man israelita ta aj-Antioquía rubinan Nicolás, ri can nuya' ruk'ij ri kitzij Dios junan quiq'uin ri israelitas. Ja vuku' achi'a' re' ri xec'amer-apu chiquivech ri apóstoles, y ri apóstoles xqui'en orar y xquiya' quik'a' pa quivi',* Hch. 13:3; 1 Ti. 4:14. retal chi jare' yepa'e' can chuvech ri samaj.
Jac'a ri ruch'abel ri Dios riq'uin ruchuk'a' benak, y jani na yeq'uiyer ri yeniman ri Jesucristo chiri' pa tinamit Jerusalem. Y ja jun ri sacerdotes israelitas, eq'uiy yeniman.
Tok (xtz'am, xchap) ri Esteban
Ri Esteban nojnak ru-favor y ruchuk'a' ri Dios pa ránima yerubanala' nimalaj tak milagros ri man jun bey etz'eton y nimalaj tak retal ruchuk'a' ri Dios chiquicojol ri aj chiri'. Jac'ari' xecataj-pe jujun vinak ri erichin jun sinagoga quichin ri man ec'o ta chic chuxe' quitzij ch'aka', ni'ix che, y jujun aj-Cirene, aj-Alejandría, aj pa roch'ulef Cilicia y aj pa roch'ulef Asia. Conojel re' niquich'olila-qui' riq'uin ri Esteban. 10 Pero ri xecataj chirij, man xetiquer ta chic xquitzolij rutzij,* Is. 54:17; Lc. 21:15. roma ri Esteban riq'uin tz'akat no'oj nich'o-vi quiq'uin y ja ri Lok'olaj Espíritu uc'uayon richin chubixic. 11 Roma c'a ri', che'elek'el xquiya' méra chique ca'i-oxi' richin tiqui'ij chi quic'axan chi ri Esteban itzel nich'o chirij ri ley* Mt. 26:59, 60. ri xyo'ox che ri Moisés y chirij ri Dios. 12 Y pa ruvi' ri', xquiya' quino'oj ri nima'k tak quijuna' achi'a' c'o quik'ij, ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, y ri vinak; jac'ari' xbequic'ama' ri Esteban, y xquic'uaj chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar. 13 Chiri' xequiya-apu tz'ucuy tak tzij richin xqui'ij: Ri jun achi re' xa jumul nich'o itzel chirij ri lok'olaj lugar re' y chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. 14 Roj kac'axan tok rija' ru'in chi ri Jesús aj-Nazaret (xtuvulaj, xtuvulij) ri jay re', y chi ri ruc'utun can ri Moisés, ri can kabanon-vi-pe,* He. 8:13; 10:8, 9. xquerujal-e rubeyal chikavech, xecha'. 15 Conojel ri achi'a' junan niqui'en gobernar ri etz'uyul chiri', xbe quivech chirij ri Esteban, y xquitz'et ri (ruvech, rupalaj) chi can achel nitzu'un jun ángel.

*6:1 Hch. 4:34, 35.

*6:6 Hch. 13:3; 1 Ti. 4:14.

*6:10 Is. 54:17; Lc. 21:15.

*6:11 Mt. 26:59, 60.

*6:14 He. 8:13; 10:8, 9.